MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Consiliul Fiscal: Nu există alternativă la o corecție severă
Pachetul de corecție bugetară poate evita retrogradarea României
Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României și nu există alternativă la o corecție severă, consideră Consiliul Fiscal, care a publicat Opinia cu privire la pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea. 'Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României. Nu există alternativă la o corecție severă. Optimalitatea pachetului de măsuri de corecție examinat este greu de evaluat, mai ales că intervin aspecte distribuționale (inclusiv de echitate) și efecte de runda a doua. Corecția bugetară, care înseamnă reducere de absorbție internă (ce afectează venituri personale, încasări ale firmelor), este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și a evita o corecție și mai severă', susține CF. Potrivit documentului citat, pachetul substanțial de ajustare fiscală va exercita un efect important în sensul restrângerii dezechilibrului extern. În context, Consiliul Fiscal a arătat că analiza execuției bugetare pe primele 5 luni ale anului 2025 este de natură să înrăutățească evaluarea CF de la momentul adoptării proiectului de buget, care vedea un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB. Astfel, în lipsa adoptării unor măsuri de corecție a deficitului bugetar, dinamica principalelor categorii de venituri și cheltuieli în prima parte a anului 2025 apare compatibilă cu un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB, apreciază sursa citată. 'CF apreciază că adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar reprezintă o urgență absolută. În lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent', se mai arată în Opinie. Guvernul și-a asumat luni răspunderea, în Parlament, pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a ajuns la 4,1 miliarde dolari
l față de perioada comparabilă a anului precedent s-a înregistrat un salt de 45%
Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a atins o valoare totală estimată la 4,1 miliarde dolari în prima jumătate a anului, marcând o creştere de 45% faţă de cele 2,8 miliarde dolari din semestrul 1 2024, arată un raport EY. Baza de date M&A a EY pentru România exclude tranzacţiile cu participaţii achiziţionate sub 15%, precum şi valoarea aferentă tranzacţiilor multinaţionale în cazul în care valoarea activelor din România nu este specificată. ”Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii (M&A) a atins o valoare totală estimată la 4,1 miliarde dolari în prima jumătate a anului 2025, marcând o creştere de 45% faţă de cele 2,8 miliarde dolari din S1 2024. Rezilienţa pieţei este evidentă, valoarea totală a tranzacţiilor publicate fiind de 2,8 miliarde dolari în S1 2025 — o creştere de 185% faţă de 962 milioane dolari din S1 2024. Totuşi, piaţa românească de M&A continuă să fie puţin transparentă, valoarea nefiind divulgată pentru 73% dintre tranzacţiile anunţate în semestrul 1 2025, depăşind media istorică de 66% înregistrată începând cu 2018. Această evoluţie a pieţei este însoţită de o creştere de aproximativ 30% a valorii tranzacţiilor la nivel global comparativ cu 2024”, arată raportul EY. Totuşi, performanţa solidă la nivel local contrastează cu tendinţa generală în Europa, unde valoarea tranzacţiilor a înregistrat o uşoară scădere în prima parte a anului. La nivel global, activitatea de M&A a fost sub aşteptări, fiind afectată de perturbări în comerţul internaţional şi de revenirea tensiuni geopolitice, care au diminuat apetitul investitorilor. În ceea ce priveşte volumul, piaţa românească de M&A a înregistrat 139 de tranzacţii în primele şase luni, o creştere de 9% faţă de cele 127 înregistrate în semestrul 1 din 2024 şi un nivel similar cu cel din semestrul 2 al anului 2024 (Aceasta este o estimare a valorii tranzacţiilor pentru care nu au fost dezvăluite date oficiale de către părţi sau nu sunt disponibile în surse media ori baze de date terţe.) Acesta este al doilea cel mai mare număr semestrial de tranzacţii înregistrat până acum. Nivelul constant al activităţii evidenţiază rezilienţa pieţei, chiar şi în contextul unei incertitudini macroeconomice mai ample. Investitorii strategici şi-au menţinut poziţia dominantă în piaţa românească de M&A în prima jumătate a anului 2025, reprezentând 87% din volumul tranzacţiilor (121), în scădere faţă de 93% în primele şase luni din 2024 (118 tranzacţii). Între timp, activitatea fondurilor de private equity a crescut, cu achiziţii ce au ajuns la 9% din totalul tranzacţiilor, în valoare de 621 milioane dolari, faţă de o pondere de 6% în aceeaşi perioadă a anului trecut, când nu au fost publicate valori.
Ministrul Mediului dă din colt în colt când este întrebat de programele puse pe pauză
La momentul actual, nu se discută despre transferul banilor de la programele existente la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) către alte programe, a declarat marți ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Noi, în momentul de față, la Ministerul Mediului, am analizat toate programele gestionate de AFM. Avem mai multe scenarii pe care le-am dat pentru fiecare program în parte. Urmează să fie luată o decizie în coaliție, pentru că, anul acesta, suntem într-o situație bugetară nu ideală. Vor trebui să fie luate deciziile, legat de banii aceștia care sunt bani din vânzarea de certificate, deci nu se pot duce decât pe programe care reduc emisiile. Doar că nu doar AFM gestionează proiecte precum celebrul 'Rabla', de exemplu (...) Discuția care va trebui să fie purtată în coaliție va fi care este beneficiul maxim, impactul maxim pe care putem să-l avem cu banii pe care anul acesta AFM îi are pentru a gestiona programe de reducere de emisii. Noi ne dorim ca acești bani să fie alocați cât mai bine, să avem un impact cât mai mare (...) Am văzut în spațiul public, deja, industrii care au dat comunicate de presă cum că știu ei pe surse ce se discută. Vă pot spune că, astăzi, în niciun caz nu s-au discutat și în acest moment nu se discută absolut deloc despre ducerea banilor pe alte programe. Sigur că nu exclud această posibilitate, dar ce s-a aflat pe surse, unde s-ar duce banii, sunt niște știri care au creat doar panică. În realitate, astăzi suntem în discuție mai întâi să vedem care sunt programele care pot fi salvate cu banii care există astăzi în AFM și apoi într-adevăr să vedem unde pot fi duși banii respectivi ca să aibă cel mai mare impact. Nu s-a discutat absolut de niciun alt program, se discută doar de programele care există și care sunt în planificate pentru anul acesta, să luăm o decizie pentru ele', a explicat Buzoianu. Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE) a semnalat, luni, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES, că, potrivit 'unor surse credibile', se pregătește eliminarea programelor 'Rabla' și 'Casa Verde 2025', 'într-o mișcare cinică menită să redirecționeze banii destinați românilor și către o companie de stat falimentară: CFR Călători'. 'Dacă aceste planuri vor fi puse în aplicare, doamna Diana Buzoianu va rămâne în istorie drept cel mai tânăr ministru al mediului care a desființat cele mai eficiente programe pentru populație din ultimii 10 ani. Sub pretextul unei 'analize' sau a mai multor ' scenarii' noul ministru al mediului, cu zero experiență în energie sau mediu, vizează stoparea completă a programelor 'Rabla' si 'Casa Verde 2025', fotovoltaic, baterii de stocare, pompe de căldură sau schimbarea tâmplăriei exterioare la locuințe. Ba chiar vorbește de o dublă finanțare, considerând anumite programe prin PNRR, a căror derulare nu o cunoaștem nici noi, nici dânsa...', a menționat APCE.
Grupul chinez BYD începe asamblarea de vehicule electrice în Brazilia
Producătorul chinez de vehicule electrice BYD este pe cale să înceapă asamblarea de maşini electrice în Brazilia, chiar din această lună, într-o nouă fabrică din statul Bahia, a declarat un director executiv al companiei, în contextul creşterii tarifelor de import pe cea mai mare piaţă externă a grupului, relatează Reuters. Alexandre Baldy, vicepreşedinte senior pentru BYD Brazilia, a precizat că obiectivul este asamblarea a 50.000 de vehicule până la finalul anului, folosind kituri importate (CKD – Complete Knock Down). De asemenea, compania negociază un regim fiscal redus pentru aceste unităţi. ”Ar trebui să inaugurăm fabrica în următoarele zile”, a spus Baldy vineri seară, fără a oferi o dată exactă, deoarece aprobările finale de reglementare sunt încă în curs. BYD a profitat de scutirea temporară de taxe vamale, importând aproximativ 22.000 de vehicule din China în primele cinci luni ale anului, potrivit estimărilor Reuters, înainte ca noile taxe să intre în vigoare la 1 iulie. Această strategie a generat nemulţumiri în rândul industriei auto braziliene, care acuză compania chineză că privilegiază producţia din China în detrimentul investiţiilor locale. Proiectul din Bahia a fost afectat de anchete privind condiţiile de muncă, dar şi de ploi abundente care au întârziat construcţia. Secretarul pentru muncă al statului Bahia a afirmat în luna mai că fabrica va deveni pe deplin operaţională abia la finalul lui 2026.
Euro este în ascensiune, iar politicile lui Trump ar putea accelera această tendinţă
Moneda unică europeană se apreciază puternic, iar politicile comerciale ale preşedintelui american Donald Trump ar putea susţine şi mai mult această tendinţă, afirmă bancheri ai băncilor centrale şi analişti financiari, transmite CNBC. În cadrul unui forum economic desfăşurat săptămâna trecută la Aix-en-Provence, în Franţa, oficiali ai Băncii Centrale Europene (BCE) au declarat că, deşi euro este departe de a ameninţa dolarul american ca principală monedă de rezervă globală, va fi tot mai perceput ca o alternativă stabilă, atâta timp cât beneficiază de un cadru politic coerent. ”Dacă pui laolaltă tarifele impuse de SUA, atacurile asupra Rezervei Federale şi a altor instituţii, precum şi sustenabilitatea fiscală discutabilă a Statelor Unite după acea ‘lege frumoasă’ a reducerii taxelor, devine clară direcţia în care merge cursul de schimb al dolarului”, a declarat Yannis Stournaras, guvernatorul băncii centrale a Greciei, în cadrul unui panel moderat de CNBC, sâmbătă. Stournaras a adăugat că ”cei care impun tarife vor fi primii afectaţi”, făcând referire la consecinţele economice ale politicilor protecţioniste şi ale creşterii costurilor comerciale. Analiştii subliniază că euro beneficiază în prezent de percepţia unei monede sprijinite de instituţii stabile, în timp ce incertitudinile din politica economică americană alimentează presiuni asupra dolarului.
Meta l-a recrutat pe şeful modelelor lingvistice de la Apple
Ruoming Pang, şeful departamentului responsabil cu dezvoltarea modelelor lingvistice la Apple, a trecut la Meta. Meta continuă racolările de experţi în inteligenţa artificială şi, după ce a luat mai mulţi specialişti de la OpenAI, compania condusă de Mark Zuckerberg pare să fi trecut la Apple. Pang a condus departamentul responsabil cu antrenarea modelelor lingvistice dezvoltate de Apple, care stau la baza suitei Apple Intelligence şi a altor facilităţi ale dispozitivelor Apple bazate pe AI. Chiar dacă Apple nu a reuşi până acum să dezvolte soluţii de AI la nivel OpenAI sau Google, Pang vine la Meta cu expertiză în domeniul modelelor de mici dimensiuni, care rulează local pe dispozitivele pe care sunt instalate. Plecarea lui Pang, conform surselor citate de Bloomberg, ar putea fi doar prima dintr-un şir mai lung de specialişti în AI care vor trece de la Apple la Meta. În ultimele săptămâni, Meta a reuşit să atragă mai mulţi specialişti de marcă din domeniul inteligenţei artificiale, ademenindu-i cu bonusuri salariale foarte mari.
Preţurile petrolului au crescut cu peste 1%
Preţurile petrolului au crescut luni cu peste 1%, susţinute de semnale privind o cerere puternică pe piaţă, care au compensat impactul majorării peste aşteptări a producţiei OPECÂ pentru luna august şi al incertitudinilor privind noile tarife impuse de SUA, transmite Reuters. Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 1,3%, ajungând la 69,16 dolari pe baril, în timp ce WTI (West Texas Intermediate) a crescut cu 1,34%), până la 67,39 dolari. În prima parte a sesiunii, ambele benchmark-uri scăzuseră la minime de 67,22 dolari şi, respectiv, 65,40 dolari. ”Imaginea de ansamblu arată o creştere a ofertei, dar cererea se menţine peste aşteptări”, a comentat Dennis Kissler, vicepreşedinte senior de tranzacţionare la BOK Financial. Datele din industria turismului arată că un număr record de americani au călătorit cu ocazia sărbătorii de 4 iulie, atât pe cale rutieră cât şi aeriană – un semnal pozitiv pentru cererea de combustibil.
Apple contestă în instanţă amenda de 587 milioane de dolari impusă de UE
Apple a atacat în instanţă amenda de 500 milioane de euro (aproximativ 587 milioane de dolari) impusă de Comisia Europeană pentru încălcarea normelor antitrust privind controlul Big Tech, depunând luni o plângere la al doilea cel mai înalt tribunal din Europa, relatează Reuters. Decizia Comisiei Europene, emisă în aprilie, a constatat că Apple a încălcat Digital Markets Act (DMA) prin impunerea de restricţii tehnice şi comerciale dezvoltatorilor de aplicaţii, împiedicându-i să-şi direcţioneze utilizatorii către oferte mai ieftine în afara App Store-ului. ”Astăzi am depus apelul nostru deoarece considerăm că decizia Comisiei Europene – şi amenda fără precedent – depăşesc cu mult ceea ce cere legea. Aşa cum vom arăta în faţa instanţei, Comisia impune modul în care ne gestionăm magazinul de aplicaţii şi forţează condiţii de afaceri confuze pentru dezvoltatori şi dăunătoare pentru utilizatori”, a transmis Apple într-un comunicat.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
