MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Consecința creșterii ROBOR: scade numărul tranzacțiilor imobiliare
Românii au făcut în mai aproape 59.000 de tranzacții imobiliare, cu 5% mai puține decât în aceeași lună a anului trecut
Numărul de tranzacții imobiliare înregistrate în luna mai în România a fost 58.794, cu 5% mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, arată datele transmise vineri de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Momentul coincide cu creșterea ROBOR la trei luni, indicator în funcție de care sunt calculate dobânzile la credite. În mai 2017, numărul tranzacțiilor a fost de 61.858. ”Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în cea de-a cincea lună a acestui an este cu 3.064 mai mic față de luna mai 2017”, se arată în comunicat. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna mai 2018, în București – 7.833, Timiș – 3.497 și Cluj – 3.454. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Covasna – 428,– Sălaj 373 și Gorj – 368. Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna mai 2018, a fost de 29.837, cu 8.533 mai mare față de luna mai 2017. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 6.776, Brașov – 3.136 și Constanța – 2.082. La polul opus, se află județele Gorj – 97, Harghita – 69 și Sălaj – 63. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a cincea lună din 2018 sunt Timiș – 957, Arad – 932 și Dolj – 844. Numărul de tranzacții imobiliare înregistrate anul trecut în România a fost 627.802, dintre care 19,8% numai în București și Ilfov, arată datele ANCPI.
Indicele Robor la trei luni a a atins un nou record
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,89%, cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Joi, indicele a stagnat la 2,87%. Vineri, indicele a atins nivelul de 2,89%, cel mai mare din 14 octombrie 2014, când a fost 2,89%. Indicele a crescut accelerat începând din 13 aprilie, când a atins nivelul de 2,07%. Totodată, indicele Robor la șase luni a crescut la 3%, cel mai mare nivel din 30 septembrie 2014, când a fost 3,03%. BNR a anunțat, în 7 mai, creșterea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,25% la 2,50% pe an.
Avem una dintre cele mai reduse ponderi a locurilor de muncă part-time
u în România, doar 6,8% din numărul locurilor de muncă sunt part-time față de 19,4% cât reprezintă media UE
Un număr 43 de milioane persoane cu vârsta între 15 și 64 de ani din Uniunea Europeană lucrau, în anul 2017, în regim part-time, ceea ce reprezintă o cincime (19,4%) din totalul persoanelor care aveau un loc de muncă în UE, arată datele publicate vineri de Eurostat. În rândul statelor membre, lucrul în regim part-time este cel mai popular în Olanda, unde jumătate (49,8%) din toate persoanele angajate cu vârsta între 15 și 64 de ani lucrau în regim part-time. Alte state membre UE unde munca în regim part-time este frecventă sunt: Austria (27,9%), Germania (26,9%), Danemarca (25,3%) și Marea Britanie (24,9%). La polul opus, munca în regim part-time este mai puțin frecventă în Bulgaria (2,2%), Ungaria (4,3%), Croația (4,8%), Slovacia (5,8%), Cehia (6,2%), Polonia (6,6%) și România (6,8%). De asemenea, când vine vorba de cât de voluntară sau involuntară este munca în regim part-time, în 2017 un sfert (26,4%) dintre cei care lucrau în regim part-time în UE nu au ales un astfel de program. Cea mai mare pondere a lucrului involuntar în regim part-time se înregistrează în Grecia, unde 70,2% din persoanele angajate în regim part-time nu au ales un astfel de program, urmată de Cipru (67,4%), Italia (62,5%), Spania (61,1%), Bulgaria (58,7%) și România (55,8%). În contrast, mai puțin de 10% din cei care lucrau în regim part-time în Estonia (7,5%), Belgia (7,8%), Olanda (8,2%), Cehia (9,1%) și Malta (9,6%) nu au ales un astfel de program.
Facebook a făcut publice postările private a 14 milioane de utilizatori
Postările a 14 milioane de utilizatori Facebook au putut fi văzute de oricine, deși setările de intimitate nu prevedeau vizibilitatea publică a acestora. Facebook a anunțat că un bug a modificat setările de intimitate ale postărilor a 14 milioane de utilizatori. Astfel, în loc să fie vizibile doar prietenilor, postările în cauză au putut fi văzute de toată lumea. Conform oficialilor companiei, au fost afectate postările publicate în perioada 18 – 27 mai. În acest moment problema este rezolvată iar setările de intimitate au revenit la normal. Utilizatorii afectați vor primi o notificare pe Facebook care îi va înștiința legat de această problemă și le va sugera să -și revizuiască setările de intimitate ale postărilor din perioada în care acestea au fost alterate de bug. Bug-ul a afectat setarea implicită pe care Facebook o atribuie postărilor noi. În mod normal, fără intervenția utilizatorului, postările noi sunt setate de Facebook să poată fi văzute doar de prieteni. Bug-ul a modificat setarea de la „Prieteni” la „Public”. Problema survine pe fondul a numeroase controverse în care gigantul american a fost implicat în ultima vreme. După scandalul Cambridge Analytica, când au fost compromise datele a 87 de milioane de utilizatori, Facebook a fost recent acuzată că a împărțit informațiile pe care le are despre utilizatorii săi cu producătorii de smartphone-uri.
Producția de carne a României crește la bovine și ovine, dar scade la porc și pasăre
Producția de carne de bovine, ovine și caprine a fost pe creștere în aprilie 2018, față de luna precedentă, în timp ce producția de carne de porc și de pasăre s-a diminuat în perioada analizată, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu aprilie 2017, a fost înregistrat un avans doar în ceea ce privește producția de carne de pasăre, iar pentru restul speciilor (bovine, ovine/caprine și porcine) a fost consemnat un recul. Astfel, în luna aprilie 2018, producția de carne de bovine a fost de 9.240 de tone, în creștere cu 27,2% față de martie 2018 (7.267 tone), dar în scădere cu 21,9% față de aprilie 2017 când s-au obținut 11.833 tone. Numărul bovinelor sacrificate a fost 56.000 de capete, în creștere cu 19,1% față de luna anterioară, dar în scădere cu 21,1% față aprilie 2017. Producția de carne de porc obținută în luna aprilie a depășit 31.757 tone, mai puțin cu 13,6% față de luna precedentă când s-au realizat 36.743 tone carcasă și cu 9,2% față de aprilie 2017. În aprilie 2018 au fost sacrificați 373.000 de porci, cu 13,5% mai puțini față de luna precedentă și cu 10,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. În ceea ce privește producția de carne de ovine și caprine obținută în aprilie, datele INS arată o creștere semnificativă față de luna martie 2018, de 3,4 ori, de la 8.034 tone la 27.506 tone. În schimb, față de aprilie 2017 s-a înregistrat o scădere a producției de 3,8%, de la 28.602 tone carcasă ovine și caprine. Animale sacrificate pe aceste specii au ajuns la 3,457 milioane capete, de 3,7 ori mai multe în aprilie 2018, față de luna precedentă, și cu 6,9% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor INS, producția de carne de pasăre obținută în luna aprilie 2018 a depășit 37.818 tone, în scădere cu 5,4% față de luna precedentă, dar cu 7,6% mai mult față de aprilie 2017, în timp ce sacrificările de păsări au scăzut cu 5,6% față de martie 2018, dar au crescut cu 10% față de aceeași lună din 2017, până la 22,071 milioane de capete.
Digi Communications a inițiat un program de răscumpărare de acțiuni
Digi Communications va iniția programul de răscumpărare de acțiuni clasa B, având la dispoziție 12 luni pentru a achiziționa un maximum de până la 10% din capitalul social subscris de clasa B, arată un raport publicat vineri pe site-ul Bursei de Valori București. „Prin hotărâre a Consiliului de Administrație al Societății adoptată în data de 7 iunie 2018, s-a decis inițierea programului de răscumpărare de acțiuni de clasa B ale Societății, în conformitate cu hotărârea adunării generale a acționarilor Societății din 2 mai 2018 (AGA), prin care Consiliul de Administrație a fost autorizat ca, pentru o perioadă de 12 luni de la data AGA până la inclusiv data de 1 mai 2019, să achiziționeze un maximum de până la 10% din capitalul social subscris de clasa B la închiderea tranzacționării pe Piața Reglementată la Vedere a Bursei de Valori București la data AGA, 2 mai 2018 (respectiv, 3.424.397 acțiuni)”, arată documentul. În hotărârea de Consiliu s-a mai stabilit că „prețul maxim per acțiune de clasa B, trebuie să fie egal cu media celui mai mare preț din fiecare dintre cele cinci zile de tranzacționare înainte de data achiziției, așa cum se arată în Lista Oficială a Prețurilor a Pieței Reglementate la Vedere a Bursei de Valori București plus 5% (preț maxim) și la un preț minim per acțiune simplă egal cu media celui mai mic preț din fiecare dintre cele cinci zile de tranzacționare înainte de data achiziției, așa cum se arată în Lista Oficială a Prețurilor a Pieței Reglementate la Vedere a Bursei de Valori București, minus 5% (preț minim)”, se menționează în raport. Digi Communication precizează că se intenționează ca acțiunile de clasa B ce urmează a fi răscumpărare în baza acestui program, să fie utilizate cu scopul respectării obligațiilor provenite din programele de opțiuni pe acțiuni în desfășurare sau care vor fi derulate în viitor de societate.
Acționarii Transgaz vor primi un dividend brut de 45,38 lei/acțiune
Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor a SNTGN Transgaz a aprobat joi acordarea unui dividend brut pe acțiune în valoare de 45,38 lei/acțiune, aferent anului financiar 2017, în loc de 25,22 lei/acțiune cât a fost propus în luna martie 2018, potrivit unui comunicat al societății transmis Bursei de Valori București.. Data de 16 iulie 2018 a fost stabilită drept termen de începere a plății dividendelor. De asemenea, a mai fost aprobată repartizarea profitului net al exercițiului financiar 2017 în cotă de 90%, astfel: dividende cuvenite acționarilor în sumă de 534,29 milioane de lei și profit destinat constituirii surselor proprii de finanțare, de 47,76 milioane de lei. În ședința de joi s-a stabilit și participarea salariaților la profit conform prevederilor art.141 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul SNTGN Transgaz în vigoare, suma repartizată fiind de 11,57 milioane de lei. Data de 26 iunie 2018 a fost stabilită ca dată de înregistrare a acționarilor asupra cărora se vor răsfrânge efectele Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor, iar 25 iunie 2018 ca ex-date.
Argentina a semnat un acord de 50 de miliarde de dolari cu FMI
Fondul Monetar Internațional (FMI) a acceptat vineri să acorde un împrumut Argentinei de până la 50 de miliarde de dolari, deoarece, potrivit autorităților de la Buenos Aires, țara încearcă să-și susțină economia aflată în dificultate, relatează BBC. Argentina, care s-a confruntat cu probleme economice timp de mai mulți ani, a solicitat la începutul lunii mai ajutor financiar din partea FMI, după ce moneda locală a atins un nivel record minim. „Autoritățile argentiniene au arătat că intenționează să recurgă la prima tranșă a acordului, însă ulterior va trata împrumutul ca măsură de precauție”, au precizat reprezentanții FMI într-o declarație. Decizia președintelui Argentinei, Mauricio Macri, de a solicita ajutorul FMI a fost criticată intens în Argentina, deoarece FMI este învinovățit de către protestatari pentru prăbușirea economică din 2001 a Argentinei. Cu toate acestea, liderul argentinian a afirmat ulterior că un nou împrumut din partea Fondului ar permite guvernului său să consolideze un program de creștere și dezvoltare „oferindu-ne un sprijin mai mare pentru a face față acestui nou scenariu mondial și pentru a evita crizele ca cele pe care le-am mai avut în istoria noastră”.
Deutsche Bank ar putea fuziona cu Commerzbank
Președintele consiliului de supraveghere al Deutsche Bank, Paul Achleitner, s-a consultat cu acționarii principali și cu membri ai guvernului german în legătură cu o fuziune cu Commerzbank, potrivit unor surse citate de Bloomberg, transmite Reuters. Discuțiile au avut loc în condițiile în care cea mai mare bancă din Germania caută noi surse de creștere a veniturilor, în urma pierderilor de mai multe miliarde de euro provocate de încercarea de a construi o bancă de investiții globală. Deși nu există discuții oficiale între cele două bănci, iar fuziunea nu este iminentă, președintele Deutsche Bank discută în prezent cu acționarii despre o posibilă tranzacție, a relatat Bloomberg. Un obstacol major al unei fuziuni este prețul scăzut al acțiunilor Deutsche Bank, iar investitorii i-au spus lui Achleitner că nu doresc o fuziune cu Commerzbank în acest moment pentru că ar reduce foarte mult valoarea pentru acționari, ar putea duce la o majorare de capital și la revizuirea semnificativă în scădere a valorii activelor.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
