Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Comisia Europeană se așteaptă ca economia României să se contracte cu 5,5%

Ziarul de Vrancea
5 nov 2020 538 vizualizări

Investițiile au surprins cu o contribuție pozitivă la creștere în condițiile în care activitatea de construcții a fost, în mare parte, neafectată de măsurile de izolare, arată un raport al instituției europene

Economia României va înregistra o contracție de 5,2% în acest an, mai puțin severă decât se estima inițial, grație investițiilor și lucrărilor de construcții, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate joi de Comisia Europeană (CE). "Investițiile au surprins cu o contribuție pozitivă la creștere în condițiile în care activitatea de construcții a fost, în mare parte, neafectată de măsurile de izolare", susține Executivul comunitar. Pentru 2021 și 2022, CE estimează că economia României își va reveni, gradual, urmând să înregistreze un avans de 3,3% anul viitor, respectiv 3,8% în 2022. Cu toate acestea, incertitudinea rămâne foarte ridicată, având în vedere recentele evoluții ale pandemiei, iar creșterea reală nu va reveni la nivelul de dinaintea crizei până la finele lui 2022. Estimările publicate joi sunt mai optimiste decât prognozele anterioare, din primăvară, ale Executivului european. Atunci CE prognoza că economia României va înregistra în acest an o contracție de 6%. "Incertitudinea prelungită în legătură cu direcția viitoare a politicilor publice în România ar putea reduce încrederea și limita fluxurile de creditare, ceea ce ar afecta în mod negativ investițiile și creșterea. Pe de altă parte, fondurile alocate României în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență sunt așteptate să ofere un sprijin suplimentar investițiilor", subliniază Comisia Europeană. De asemenea, deficitul bugetar al României este așteptat să crească semnificativ, în contextul în care efortul fiscal necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajelor fiscale din trecut. Potrivit celor mai recente estimări, deficitul guvernamental al României este preconizat să crească până la 10,3% din PIB în 2020, de la un nivel revizuit la 4,4% din PIB în 2019. Comparativ, în primăvară Executivul comunitar estima că România va încheia anul 2020 cu un deficit guvernamental de 9,2% din PIB. "Trendul expansionist pre-existent, determinat în mare parte de majorarea pensiilor, ar urma să fie agravat de impactul crizei COVID-19. Veniturile din taxe vor fi afectate negativ de recesiune", apreciază Comisia Europeană. În plus, în pofida așteptatei reveniri a economiei și a expirării schemelor de suport introduse în contextul pandemiei, Executivul comunitar prognozează că deficitul guvernamental al României va continua să crească în următorii ani, ajungând la 11,3% din PIB în 2021 și 12,5% din PIB în 2022. "Acest lucru este cauzat de efectele pe întregul an ale majorării pensiilor cu 40% începând din luna septembrie 2020 și unei recalculări a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021" subliniază Comisia. În consecință, datoria României raportată la PIB este prognozată să crească de la 35,3% în 2019 până la 63,6% în 2022. Executivul comunitar subliniază că un risc pozitiv la adresa proiecțiilor este acela că majorarea pensiilor și alocațiilor ar putea să fie mai moderate. În amendamentele la buget din luna august, Guvernul de la București a propus o majorare a pensiilor cu 14% în loc de una de 40% precum și creșterea graduală a alocațiilor. Chiar dacă Parlamentul a respins propunerile Guvernului, prognozele Comisiei pleacă de la ipoteza că nu va avea loc o modificare a politicilor.

Patronii din industria ospitalității amenință cu proteste

u antreprenorii spun că nu mai pot supraviețui cu amânări de rate sau impozite, ei au nevoie de cash

Industria ospitalității arată că este "în pragul disperării" și solicită autorităților măsuri de resuscitare. Alianța pentru Turism precizează că industria are nevoie de bani și dacă autoritățile nu vin cu un plan consistent de despăgubiri, se vor face răspunzătoare de punerea pe butuci a unei întregi industrii și de pierderea a până la 400 000 de locuri de muncă. "De la începutul pandemiei de coronavirus industria ospitalității a fost puternic lovită. De atunci au trecut mai bine de nouă luni, iar în România, în afară de măsurile generale de care a beneficiat întreaga economie, până în acest moment nicio acțiune specifică de ajutor nu a fost implementată. Valul doi al pandemiei a dat și ultima lovitură industriei: restaurantele au fost închise, evenimentele interzise, mobilitatea redusă la aproape zero. Agențiile de turism au reînceput auto-demolarea propriei activități din ultimele luni, în măsura în care turiștii stornează din nou rezervările recente", arată Alianța pentru Turism. În acest sens industria ospitalității trage un nou și ultim semnal de alarmă către autoritățile din România. "Dacă nu veniți acum cu un plan consistent de despăgubiri (similar multor alte state din Europa), veți fi răspunzători de punerea pe butuci a unei întregi industrii și pierderii a până la 400 000 de locuri de muncă. Această industrie nu are nevoie nici de promisiuni și nici de ajutoare care vin anul viitor. Are nevoie de bani ACUM", arată industria. Antreprenorii spun că nu mai pot supraviețui cu amânări de rate sau impozite, "care îi vor omorî oricum cu întârziere", spun că au nevoie de cash pentru a putea plăti datorii curente în contextul a zero venituri. "Iar angajații lor nu pot supraviețui cu șomaj tehnic sau program redus cu doar 50%, atâta timp cât activitatea lor este între 0-20%. Poate ca o industrie cu 5,7% din PIB nu impresionează pe nimeni până la lacrimi dar destinul a zeci de mii de antreprenori și sute de mii de angajați ar trebui să determine autoritățile să facă ceva. Au avut timp de pregătire nouă luni, e cazul sa livreze imediat. Industria a evitat proteste de strada pentru că a dorit sa arate maximă responsabilitate în timp de pandemie și să nu contribuie sub nicio formă la adâncirea problemei medicale. Cu toate acestea, în pragul disperării, atunci când decesul este iminent și cauza nu mai joacă niciun rol, pregătirile pentru un protest de amploare sunt în toi. Sperăm sa nu se ajungă acolo", precizează reprezentanții alianței.

ASF: Sistemul financiar european este tot mai ''stresat'' de al doilea lockdown

Al doilea lockdown, impus în multe țări, contribuie la o incertitudine considerabilă în rândul investitorilor, se arată într-un raport al Autorității de Supraveghere Financiară, remis, joi, AGERPRES. Nivelul de stres în cadrul sistemului financiar european, conform indicatorului compozit calculat de Banca Centrală Europeană, crește și se situează în jurul valorii de 0,158. Și indicii calculați de Bloomberg arată o deteriorare a condițiilor pe piețele financiare din SUA și zona euro, iar indicele de turbulență pe piețele bursiere internaționale calculat de Bank of America Merrill Lynch are o evoluție semnificativă, în ultima săptămână, pe fondul îngrijorărilor privind efectele unui nou val de îmbolnăviri cauzate de infectarea cu noul coronavirus. Pe de altă parte, potrivit Moody's, sistemul de sănătate va trece printr-un proces de transformări structurale în urma pandemiei de COVID-19. Telemedicina sau practica de a folosi tehnologia pentru tratarea pacienților de la distanță va juca un rol mult mai important în sistemul de sănătate, chiar și după ce pandemia se va diminua în intensitate. Pacienții au adoptat rapid telemedicina în timpul pandemiei și probabil vor continua să o practice, având în vedere comoditatea pe care o oferă. În ceea ce privește furnizorii, telemedicina are potențialul să reducă costurile și să crească eficiența. În același timp, societățile de asigurări de sănătate ar putea fi afectate în planul performanțelor financiare, pandemia accelerând multe dintre tendințele care schimbau deja modul în care acestea funcționau, cum ar fi: costurile ridicate ale pacienților cu afecțiuni cronice; implementarea telemedicinei și monitorizarea pacienților de la distanță; tranziția de la modelul clasic, bazat pe plata pentru serviciile furnizate, la modelul bazat pe valoarea îngrijirii. Abilitatea societăților de asigurări de a se adapta la aceste tendințe, pe care pandemia le-a accelerat, va influența profilul lor de credit în următorii 3-5 ani.

În Marea Neagră este nevoie de investiții de aproape șapte miliarde de dolari

Marea Neagră poate deveni o mică Mare a Nordului, întrucât există aici zăcăminte de gaze de peste 200 de miliarde de metri cubi, însă pentru extracția lor este nevoie de investiții de 6-7 miliarde de dolari, a declarat, joi, Sorin Gal, director general în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). El a participat la Forumul Gazelor Naturale, organizat în format online de publicația Financial Intelligence. "Spuneam în 2018, la o conferință, două lucruri: primul - că în Marea Neagră sunt 200 de miliarde de metri cubi, iar al doilea lucru - că o suprataxare a gazelor va duce la reducerea competitivității acestor gaze, atât pe piața internă, cât și pe piața europeană unică a energiei", a precizat Gal. Potrivit acestuia, investițile făcute până acum în Marea Neagră sunt de circa 3,5 miliarde de dolari, doar în explorare. "Pentru a exploata aceste resurse și a ajunge la un vârf de peste 10 miliarde de metri cubi (pe an - n.r.) ar însemna cel puțin 6-7 miliarde de dolari, sigur că nu oricine poate investi și exploata aceste gaze", a continuat el. În opinia sa, descoperirile făcute în Marea Neagră românească ar putea rivaliza cu cele anunțate recent de turci. "Există doi mari jucători în Marea Neagră, consorțiile Lukoil-Romgaz și Exxon-Petrom, ambele consorții au ajuns la niște descoperiri care ar putea rivaliza cu descoperirea anunțată politic de vecinii noștri turci. Deci Marea Neagră pare să devină o mică Mare a Nordului, în următoarea perioadă, însă trebuie făcute investiții serioase", a arătat oficialul ANRM. Cheia pentru ca aceste investiții să se realizeze este o taxare redusă, a continuat Gal. "Investitorii trebuie să aibă un profit de două cifre, nimeni nu va investi dacă nu va avea acest profit de două cifre. Este foarte important cum vor fi taxate. Dacă vor fi suprataxate, vom avea gaze scumpe, care nu vor fi competitive, iar prețul gazelor va crește pe piața din România, întrucât marea majoritate a zăcămintelor sunt depletate, cu costuri mari, iar producția ați văzut că a scăzut în contextul pandemic mai mult decât declinul natural pe care noi îl prognozăm anual. Această reducere a investițiilor din upstream, unde numărul de sonde săpate a scăzut cu 75%, va duce la un declin în anii următori, cu impact asupra pieței gazelor", a susținut responsabilul Agenției de Resurse Minerale.


Iohannis a retrimis legea Concurenței din nou în Parlament

Peședintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, spre reexaminare, legea care aduce modificări la Legea concurenței nr. 21/1996. Legea criticată schimbă modalitatea de numire a membrilor Consiliului Concurenței, introducând totodată și o serie de modificări în modul de funcționare a acestei autorități. Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, o cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 1/1996.  Șeful statului se referă la mai multe aspecte, cuplate în patru mari capitole. ”Apreciem că Parlamentul nu poate face abstracție de existența unei serii de deficiențe sau insuficiențe de redactare ce afectează claritatea, previzibilitatea și accesibilitatea normei juridice. Considerăm că aceste aspecte trebuie supuse atenției autorității legiuitoare, reanalizate de către aceasta și corectate”, a transmis șeful statului, în cererea de reexaminare, detaliind prevederile la care se referă. Al doilea set de critici se referă la faptul că dispozițiile legii supuse reexaminării ”trebuie reanalizate și din perspectiva respectării de către România a obligațiilor rezultate din actul aderării, din prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu ce au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne”. Al treilea mare set de critici face referire la modificarea procedurii de numire a Plenului Consiliului Concurenței. Acesta este ”este un organ colegial și este format din 7 membri, după cum urmează: un președinte, 2 vicepreședinți și 4 consilieri de concurență”. ”Se trece de la o procedură de numire ce implică patru autorități sau entități - respectiv, Președintele României, Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenței, Guvernul României și comisiile de specialitate ale Parlamentului – la o procedură de numire ce implică strict decizia Parlamentului reunit în ședință comună și propunerea grupurilor parlamentare din cele două Camere”, arată președintele.

Banca Angliei investighează o posibilă scurgere de informații

Banca Angliei investighează o posibilă scurgere de informații legată de decizia sa, anunțată joi, de suplimentare peste așteptări a programului de achiziție de obligațiuni, cu 150 de miliarde de lire sterline, relatează Bloomberg. Guvernatorul Andrew Bailey a spus că banca centrală va analiza o informație publicată miercuri seara de ziarul Sun, potrivit căreia instituția urmează să anunțe o majorare cu aproximativ 150 de miliarde de lire sterline (195 miliarde dolari), posibil cu până la 200 de miliarde de lire. Până la urmă, Banca Angliei a anunțat joi dimineața că programul va fi majorat cu 150 de miliarde de lire, depășind așteptările analiștilor, de 100 de miliarde de lire. Articolul publicat de Sun, care include și detalii referitoare la politicile care vor fi anunțate de ministrul de Finanțe, Rishi Sunak, în cursul zilei de joi, citează surse neidentificate. Trezoreria nu a răspuns imediat solicitării de comentarii. Se întâmplă foarte rar ca o informație referitoare la deciziile cele mai sensibile pentru piață ale Băncii Angliei să fie publicată înainte de a fi anunțată oficial. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas joi la 2,11%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 2,16%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

Apple se confruntă cu stocuri insuficiente de cipuri pentru iPhone 12

Disponibilitatea noii serii de iPhone ar putea fi afectată de numărul redus de cipuri existente pentru gestionarea consumului de energie. Surse anonime din rândul partenerilor Apple, citate de Bloomberg, spun că sunt probleme cu cipurile de care iPhone 12 are nevoie pentru gestionarea energiei și că, din această cauză, ar putea fi probleme de disponibilitate pentru noile smartphone-uri ale companiei chiar în primul trimestru de după lansare. De regulă, primul trimestru care urmează lansării noilor iPhone-uri este și cel mai bun din punctul de vedere al vânzărilor, atunci fiind cea mai mare cerere. Dacă Apple nu dispune de suficiente unități pentru a satisface cererea, veniturile companiei ar putea fi afectate. Stocurile insuficiente de cipuri au două cauze: problemele pe care lanțul de aprovizionare le are din cauza pandemiei și trecerea la 5G. Conform principalului furnizor de cipuri pentru iPhone, Taiwan Semiconductor Manufacturing, un device cu 5G are nevoie de 30% - 40% mai multe cipuri decât unul cu 4G. Aceleași surse spun, însă, că în cazul în care problemele de stocuri devin acute, Apple va beneficia de un tratament preferențial și va primi cipuri cu prioritate, în defavoarea altor producători.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.