Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Comisia Europeană estimează că PIB-ul României va scădea în acest an cu 6%

Ziarul de Vrancea
5 mai 2020 426 vizualizări

Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluția pandemiei în țara respectivă, ci și de structura economiei și de capacitatea de reacție, arată CE

În România, Produsul Intern Brut va scădea cu 6% în 2020, urmând să crească cu 4,2% în anul 2021, în timp ce inflația va atinge valoarea de 2,5% în cursul acestui an, iar în 2021 va fi de 3,1% , iar rata șomajului va ajunge la 6,5% în 2020 și la 5,4% în 2021, potrivit previziunilor economice publicate miercuri de Comisia Europeană. Raportul arată însă că o pandemie mai severă și mai îndelungată decât se preconizează în prezent ar putea duce la o scădere a PIB-ului în statele membre mult mai mare decât cea estimată în scenariul de referință pe care se bazează actualele previziuni. "Pandemia de coronavirus reprezintă un șoc major pentru economii, în UE și la nivel mondial, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socioeconomic. În ciuda răspunsului politic rapid și amplu, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, economia UE va cunoaște anul acesta o recesiune de proporții istorice. Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2020, în România, PIB va scădea cu 6% în 2020, urmând să crească cu 4,2% în anul 2021", arată un comunicat emis de CE. Inflația va atinge valoarea de 2,5% în cursul anului 2020, fiind urmată de un procent de 3,1% în 2021, în timp ce rata șomajului va ajunge la 6,5% în 2020 și la 5,4% în 2021. "De asemenea, economia zonei euro va înregistra o contracție-record de 7¾% în 2020, urmând ca în 2021 să cunoască o creștere de 6¼%. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 7½% în 2020 și va crește cu aproximativ 6% în 2021", precizează CE. Previziunile în materie de creștere pentru UE și zona euro au fost revizuite în sens negativ cu aproximativ nouă puncte procentuale față de previziunile economice din toamna anului 2019. "Șocul resimțit de economia UE este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producției în 2020 (de la -4¼% în Polonia la -9¾% în Grecia), cât și capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o țară la alta. Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluția pandemiei în țara respectivă, ci și de structura economiei și de capacitatea de reacție prin politici des stabilizare", arată previziunile CE. Având în vedere interdependența economiilor din UE, dinamica redresării din fiecare stat membru va afecta în același timp și capacitatea de redresare a altor state membre. "În această etapă, nu putem decât să măsurăm cu aproximație amploarea și gravitatea șocului provocat de coronavirus asupra economiilor noastre. Consecințele imediate vor fi mult mai grave pentru economia mondială decât cele ale crizei financiare, însă amploarea impactului va depinde de evoluția pandemiei, de capacitatea noastră de a relansa activitatea economică în condiții de siguranță și de a ne reveni ulterior. Asistăm la un șoc simetric: toate statele membre ale UE sunt afectate și se preconizează că toate vor cunoaște o recesiune în acest an. UE și statele membre au convenit deja asupra unor măsuri extraordinare pentru atenuarea impactului. Redresarea noastră colectivă va depinde de menținerea unor reacții ferme și coordonate la nivelul UE și la nivel național. Împreună suntem mai puternici", spune Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor. Pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producția industrială, investițiile, comerțul, fluxurile de capital și lanțurile de aprovizionare.

Ce le pregătește ministrul Finanțelor românilor cu rate la bancă

u Florin Cîțu: Iau în calcul prelungirea perioadei pentru depunerea solicitărilor de amânare a ratelor la bănci

Autoritățile analizează varianta prelungirii perioadei de depunere a solicitării de amânare a ratelor la bănci, potrivit ministrului Finanțelor, Florin Cîțu. "Iau în calcul în acest moment dacă este nevoie să prelungim perioada pentru depunerea cererilor de amânare a ratelor. O decizie va fi luată și o voi comunica cât mai curând. Iau în calcul în acest moment acest lucru de prelungire a perioadei pentru depunerea solicitărilor de amânare a ratelor la bănci pentru persoane fizice și juridice", a afirmat Cîțu într-un interviu pentru Radio România Actualități. Florin Cîțu precizează că, în cazul în care sunt întâmpinate probleme în relația cu banca, respectiv un refuz sau o tergiversare a deciziei de aprobare a amănării ratelor, persoanele trebuie să comunice aceste probleme prin intermediul linkului de pe site-ul Ministerului Finanțelor. "Trebuie să ne scrie. Pe MFP avem un link unde oamenii ne pot spune care sunt problemele. Noi vom redirecționa imediat aceste observații sau plângeri către Banca Națională care este reglementatorul sistemului financiar bancar și către băncile respective cerându-le să respecte normele ministerului Finanțelor Publice", a răspuns șeful de la Finanțe întrebat ce se întâmplă dacă banca refuză sau tergiversează decizia de amânare a plății ratelor. Florin Cîțu a anunțat marți că băncile au primit circa 270.000 de cereri pentru amânarea plății ratelor la credite, majoritatea pentru credite de consum, o parte fiind în baza Ordonanței de Urgență iar o parte în cadrul programelor derulate de bănci. "Sunt 270.000 de cereri către bănci. Acestea includ cereri și pentru programe pe care le au incluse băncile dar nu sunt legate de ordonanța noastră. Din cele 270.000, 170.000 de cereri au fost acceptate, care includ atât cererile care vin pe baza ordonanței, cât și cererile care vin în afara ordonanței. Pot să vă spun că majoritatea cererilor sunt pentru credite de consum, dar sunt și cereri de la companii și cereri de la persoane fizice cu credite ipotecare. Și acel program merge foarte bine. Ne-am uitat și la numărul sesizărilor. Nu este mare. Procentul de revocări este de 0,1% din cereri, deci foarte mic. Toate aceste sesizări le preluăm și le îndreptăm către Banca Națională și către Asociația Română a Băncilor pentru a fi rezolvate, pentru a vedea dacă acolo a fost un abuz, dacă normele nu au fost aplicate cum trebuie sau cum putem să rezolvăm problema", a menționat Florin Cîțu, într-o conferință de presă. Guvernul a aprobat, luna trecută, normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare, ce stabilesc condițiile în care creditorii aprobă solicitările, perioada de amânare și perioada de prelungire a creditelor amânate, iar în cazul împrumuturilor ipotecare, modul de eșalonare și garantare a dobânzilor. Pentru creditele ipotecare, perioada pentru care se acordă facilitățile de suspendare la plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane se stabilește conform opțiunii debitorului, ce poate fi exprimată o singură dată, și este cuprinsă între o lună și 9 luni, fără a putea depăși data de 31 decembrie 2020. Scadența ultimei rate incluse în perioada de suspendare la plată este cel mai târziu data de 31 decembrie 2020.

 

Profitul net al BRD a scăzut cu 19,33% în primul trimestru

BRD, subsidiara din România a grupului financiar francez Société Générale, a realizat în primul trimestru un profit net de 233,28 milioane lei, în scădere cu 19,33% față de perioada similară a anului trecut, de 289,16 milioane lei, potrivit rezultatelor transmise miercuri Bursei de Valori București (BVB). Veniturile nete din dobânzi s-au ridicat în primele trei luni la 512,74 milioane lei, mai mare cu 6,3% față de primele trei luni din 2019, când au fost de 482,29 milioane lei. La nivel de grup, profitul net a fost de 240,75 milioane lei în primul trimestru al acestui an, la venituri nete din dobânzi de 547,31 milioane lei. Valoarea totală a investițiilor realizate în primele trei luni ale anului a fost de 35 milioane lei pentru grup și 34 milioane lei pentru bancă, în comparație cu 24 milioane lei în perioada similară a anului 2019, atât pentru grup, cat și pentru bancă. La 31 martie 2020, banca avea 640 de agenții, față de 723 agenții la 31 martie 2019 și față de 648 agenții la finalul anului trecut. La nivel de grup, soldul creditelor nete (inclusiv leasing) a atins 31,3 miliarde lei și a crescut cu 2,4% față de 31 martie 2019 și a ramas stabil față de finalul anului. Depozitele clienților au atins 46,9 miliarde lei, în creștere cu 5,9% în dinamica anuală și cu 2,3% în comparație cu 31 decembrie 2019. "În primele trei luni ale anului, BRD a avut o dezvoltare comercială dinamică. Banca a înregistrat o activitate robustă pe toate segmentele, cu o creștere continuă a creditării, susținută de finanțarea puternică a companiilor, atragere susținută de depozite și utilizare în creștere a canalelor digitale. Chiar dacă, în contextul economic generat de pandemia Covid-19, profitabilitatea a fost redusă de costul negativ al riscului, perfomanța operațională a rămas solidă. Criza cu care ne confruntăm este fără precedent, cu provocări economice complexe și perspective de recesiune dificil de cuantificat. Dar politici de limitare a efectelor negative au fost implementate. Autoritățile publice au oferit sprijin în materie de lichiditate, garantare a creditelor și măsuri de susținere a venitului gospodăriilor. Sistemul bancar românesc este sănătos și va fi un actor cheie al redresării economice. BRD întâmpină această perioadă problematică pentru economie cu un profil foarte solid. Banca se bazează pe poziții puternice de lichiditate și capital. Acestea sunt elemente fundamentale care îi permit băncii noastre să își susțină clienții într-o perioadă dificilă și să rămână pe deplin angajată în a-și juca rolul esențial în finanțarea economiei într-un mod responsabil", arată raportul băncii. BRD este a treia bancă din România în funcție de active. În România, principalii competitori ai BRD sunt Banca Transilvania și BCR.

Afacerile din comerțul cu amănuntul au urcat în martie cu 3,9%

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut în martie atât ca serie brută cu 3,9% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 4,1%, față de luna similară a anului trecut, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). "În luna martie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut față de luna precedentă ca serie brută cu 5%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate a scăzut cu 3,6%. Față de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 3,9% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 4,1%", arată datele INS. În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut față de perioada similară din 2019 atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 9,4%, respectiv cu 7,5%. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna martie a acestui an, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 5% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 12,3%) și la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (plus 1,9%). Scăderi s-au înregistrat la vânzările de produse nealimentare (-0,6%). Volumul cifrei de afaceri dincomerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna martie 2020, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 3,6% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-11,5%) și la vânzările de produse nealimentare (-6,7%). Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au crescut cu 2,6%. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019 a înregistrat o creștere cu 3,9% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 17,4%). Scăderi s-au înregistrat la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-8,3%) și la vânzările de produse nealimentare (-1,6%). Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019 a înregistrat o creștere cu 4,1% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 15,1%).

Șomajul tehnic ar putea fi prelungit și după 15 mai

Șomajul tehnic ar putea fi prelungit, pentru anumite categorii, și după 15 mai, dar nu se știe care va fi cuantumul, dacă se va umbla la el, a declarat miercuri ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, la Radio România Actualități. "Din ce am discutat eu cu domnul premier, șomajul tehnic să fie prelungit pentru anumite categorii. Este clar că, dacă sunt companii a căror activitate este afectată de deciziile Guvernului, care nu pot să pornească, acolo nu ai cum să le spui că nu le mai susții. Nu știu care va fi cuantumul, dacă se va umbla la cuantum și va fi mai mic sau nu - dacă se va umbla la așa ceva e o decizie politică -, dar cred că normal este ca la acele în sectoare din economie care sunt în continuare afectate de deciziile Guvernului să continuăm cu plata șomajului tehnic, deși nu știu dacă în aceeași sumă", a spus Cîțu, potrivit Rador. Întrebat dacă este luat în calcul și un al doilea val de îmbolnăviri, ministrul a răspuns că sunt luate în calcul toate scenariile și că toată economia este mult mai pregătită pentru acest scenariu. " Da. Luăm în calcul toate scenariile și, așa cum v-am obișnuit, de la începutul anului lucrăm pe scenarii (...). Ne pregătim pentru acele scenarii și sperăm să nu se întâmple. Așa și aici. Eu cred că, oricum, toată economia va fi mult mai pregătită pentru acest scenariu, dacă se întâmplă în partea a doua a anului. Vom avea și instrumentele, deja știm ce instrumente să folosim, avem pus la punct și șomajul tehnic, dacă va fi nevoie (...). Rezervele Statului vor avea ce trebuie. Pentru că la noi aici a fost problema când am fost loviți de această criză: nu era nimic în ele; nu erau măști, nu erau mănuși, nu erau biocide, și aici a fost puțin de muncă în martie și aprilie, pentru a avea aceste stocuri. Cu siguranță nu vom mai avea această problemă, și veți vedea că vom trece mult mai ușor peste al doilea val", a explicat ministrul.

Creșterea numărului contractelor de muncă suspendate a încetinit

Un număr de 917.655 de contracte individuale de muncă au fost suspendate de la instituirea stării de urgență (16 martie) până miercuri, potrivit cifrelor centralizate de Inspecția Muncii și transmise de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS). Deși evoluția contractelor de muncă suspendate este în creștere în această săptămână, numărul contractelor suspendate anunțate miercuri a urcat cu doar 2.418 față de numărul de contracte suspendate anunțat marți. Numărul contractelor suspendate anunțate marți era cu 12.559 mai mare decât în ziua anterioară. Din cele 917.655 de contracte de muncă suspendate anunțate miercuri, 273.189 erau din Industria prelucrătoare, 165.773 erau din Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, iar 112.408 de contracte erau din Hoteluri și restaurante. Numărul contractelor de muncă încheiate de la instituirea stării de urgență a ajuns miercuri la 320.145, dintre care 58.142 erau din Comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, 56.209 din Industria prelucrătoare, iar 45.124 din Construcții.

Uber disponibilizează 3.700 de angajați

Lovită de pandemie, Uber încearcă să reducă cheltuielile, operând concedieri și dând un exemplu personal prin CEO-ul Dara Khosrowshahi. Uber a anunțat că va renunța la 3.700 de angajați cu normă întreagă, aproximativ 14% din forța de muncă, pentru a reducerile cheltuielile într-o perioadă în care numărul curselor s-a redus chiar drastic în unele piețe din cauza pandemiei COVID-19. Numărul curselor Uber a scăzut la nivel global luna trecută, conform unei estimări independente, cu aproximativ 80%. Uber avea 26.900 de angajați la ultima numărătoare oficială. De asemenea, pentru a arăta că nu face excepție, CEO-ul Dara Khosrowshahi renunță la drepturile salariale pe care le avea până la sfârșitul anului. 1 milion de dolari a câștigat Khosrowshahi anul trecut. Dificultățile prin care trece compania americană s-au făcut simțite și la nivelul diviziei Uber Eats, care a fost parțial sacrificată pentru protejarea business-ului principal. În urmă cu doar câteva zile, Uber Eats a anunțat că iese din România și alte câteva piețe.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,49%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut miercuri la 2,49%, cel mai redus nivel atins din 3 mai 2018, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la șase luni a scăzut la 2,55%. Un nivel mai redus al ROBOR la 6 luni a fost atins pe 25 aprilie 2018, când s-a aflat la 2,54%. BNR a redus din 23 martie rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești. Măsura a dus la scăderea indicelui ROBOR la 3 luni de la un maxim de 3,24%, atins pe 20 martie. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.