MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Comerțul electronic a generat 3,32% din PIB-ul României, în 2024
Grecia a fost lider în ECE, cu 7,87%
Comerțul electronic a reprezentat 3,32% din Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2024, Grecia fiind lider în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), cu o pondere de 7,87%, conform datelor publicate de Asociația Bulgară de eCommerce. Potrivit sursei citate, în timp ce media europeană este de aproximativ 5%, Bulgaria înregistrează 2,34% din PIB-ul anului 2024, derivat din comerțul electronic. Mai multe tendințe relevante din domeniul eCommerce vor fi dezvăluite în cadrul evenimentului Balkan eCommerce Summit, ce va avea loc la Sofia, în perioada 29 - 30 aprilie 2025. 'În timp ce aportul comerțului electronic la PIB-ul din toată Europa este constant, de aproximativ 5%, vedem mult spațiu de creștere în Bulgaria, o recuperare mai rapidă a decalajului în România, precum și o evoluție peste medie în Grecia. Traficul, vânzările, tendințele și multe alte informații relevante din industrie vor fi disponibile în cadrul celui mai mare eveniment regional din eCommerce, pe care îl vom găzdui la Sofia, în aprilie - Balkan eCommerce Summit', a declarat, într-un comunicat de presă transmis joi AGERPRES, Nikola Ilchev, fondator al Balkan eCommerce Summit. Arena Sofia va găzdui unul dintre cele mai mari evenimente de comerț electronic din regiune și va reuni companii de top din marketing și logistică, servicii de plată, bănci, lideri din industria FinTech, împreună cu soluții SaaS și AI, într-o expoziție de amploare care va regrupa peste 200 de companii. Fiecare dintre organizațiile prezente își va prezenta serviciile și va căuta parteneriate pe termen lung. De asemenea, vor fi organizate ateliere practice, discuții interactive și sesiuni care provoacă inovația în comerțul electronic bazat pe inteligență artificială și oportunități transfrontaliere.
Un român din doi a uitat deja de rezoluțiile stabilite la sfârșitul anului, după o lună
Un procent de 53% dintre români au dat startul rezoluțiilor pentru 2025, însă doar 14% dintre aceștia lucrează la toate obiectivele propuse, reiese dintr-un studiu de specialitate, publicat joi. Reveal Marketing Research și-a propus să analizeze evoluția planurilor românilor pentru 2025, comparând intențiile exprimate la sfârșitul anului trecut cu realitatea primei luni din acest an. Conform cercetării, 53% dintre români și-au făcut planuri pentru 2025. Dintre aceștia, 39% menționează că lucrează doar în direcția unora dintre obiective, în timp ce 14% reușesc să avanseze simultan în îndeplinirea tuturor scopurilor stabilite. Pe de altă parte, 47% dintre români nu au făcut încă primul pas spre obiectivele lor, în special persoanele de peste 55 de ani (61%) și cei cu venituri sub 3.000 lei (58%). Majoritatea dintre cei care au început să lucreze la rezoluțiile pentru noul an se consideră moderat consistenți (64%) în implementarea acestora, în timp ce 29% se descriu ca fiind foarte consistenți. În funcție de gen, se observă că bărbații sunt mai determinați la acest început de an, 17% dintre ei menționând că au început să lucreze la toate rezoluțiile stabilite (comparativ cu 11% în cazul femeilor). În plus, 35% dintre bărbați se consideră foarte consistenți în implementarea acestora, față de 29% dintre femei. În ceea ce privește motivele care îi împiedică pe români să înceapă sau să își ducă toate planurile la bun sfârșit, principalele obstacole menționate sunt lipsa banilor (57%), timpul insuficient (35%) și lipsa de motivație (23%). Timpul insuficient reprezintă o barieră semnificativ mai mare pentru rezidenții din mediul urban (38%, comparativ cu 32% în mediul rural) și pentru persoanele cu vârste între 35-44 ani (40%). Pe de altă parte, lipsa de motivație este mai frecvent întâlnită în rândul femeilor (27%, comparativ cu 18% în cazul bărbaților) și al tinerilor din generația Z, cu vârste între 18-24 ani (33%). După prima lună din 2025, românii se află într-un proces de ajustare a planurilor stabilite la începutul anului. Comparativ cu intențiile din decembrie, se remarcă o ușoară scădere în ceea ce privește unul dintre obiectivele cheie: 51% dintre români și-au propus un stil de viață mai sănătos (alimentație echilibrată, scădere în greutate), însă doar 47% au reușit să facă până în prezent pași în această direcție. Abordarea unui stil de viață mai sănătos este semnificativ mai mare în rândul femeilor (54%, comparativ cu 39% în cazul bărbaților), dar și în rândul persoanelor din mediul urban (53%, comparativ cu 38% în mediul rural). În ceea ce privește călătoriile, 29% dintre români și-au dorit mai multe escapade, însă doar 21% declară că au reușit să facă pași în vederea îndeplinirii acestui plan. Diferențele sunt semnificative între mediul rural și cel urban, doar 15% dintre persoanele din mediul rural reușind să își planifice călătorii în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu 26% în mediul urban.
România rămâne „extrem de deficitară” la stocarea energiei
România va obține un avans fără precedent în domeniul fotovoltaicelor în 2025, însă rămâne extrem de deficitară la stocarea energiei, consideră specialiștii din domeniul energiei. 'România poate obține un avans fără precedent în sectorul fotovoltaic în 2025, impulsionat de programele de finanțare precum Casa Verde și RePower EU, de liberalizarea prețurilor la energie și de interesul crescut în general al românilor pentru a scăpa de grija facturilor și a deveni independenți energetic. În plus, România este tot mai atractivă pentru investitori în parcuri fotovoltaice. Totuși, această creștere accelerată aduce în prim-plan o problemă critică: deficitul sever de capacități de stocare a energiei, un obstacol major pentru întregul sector energetic național', avertizează reprezentanții Kilowat, companie de soluții de energie verde. Potrivit sursei citate, interesul românilor este tot mai mare pentru centrale fotovoltaice, fie pe cont propriu, fie prin programe subvenționate, iar Programul 'Casa Verde' contribuie semnificativ la extinderea energiei verzi în România și, prin urmare, la scăderea prețurilor la energie în timp. 'Odată cu eliminarea plafonării prețurilor la energie, programată pentru 1 aprilie, tot mai mulți români se orientează către centralele fotovoltaice pentru a-și reduce costurile și a-și asigura independența energetică. Creșterea continuă a tarifelor la electricitate a accelerat interesul pentru soluțiile de energie regenerabilă, în special în sectorul rezidențial, unde panourile solare devin o investiție strategică și eficientă pe termen lung. Plafonarea prețurilor la energie va fi eliminată pentru cei mai mulți români, fiind luate în calcul pentru reduceri doar persoanele defavorizate, mai ales că statul are restanțe de 8 miliarde de lei la furnizorii de energie pentru compensarea facturilor la energie', notează experții. Pe de altă parte, aceștia consideră că una dintre cele mai mari probleme pentru România, în 2025, este capacitatea redusă de stocare a energiei. 'Deși sectorul fotovoltaic este în plină expansiune, capacitatea de stocare a energiei rămâne în urmă, afectând eficiența și stabilitatea rețelei. Bateriile litiu-fier-fosfat (LiFePO4) devin soluția dominantă în sectorul rezidențial, oferind o alternativă mai sigură și mai performantă decât bateriile litiu-ion, reducând riscul de incendii”, se menționează în comunicat.
ByteDance tergiversează negocierile pentru vânzarea TikTok
Proprietarul aplicaţiei de videoclipuri scurte TikTok, compania chineză ByteDance, pare să tergiverseze negocierile pentru vânzarea operaţiunilor sale din SUA, aşteptând aprobarea guvernului chinez, în timp ce aliaţii preşedintelui Donald Trump încearcă să intermedieze un acord cu un cumpărător american, a relatat miercuri The Washington Post. Potrivit sursei citate de publicaţie, China este dispusă să lase TikTok să-şi înceteze activitatea în SUA, mai degrabă decât să aprobe o vânzare, în speranţa obţinerii unui ”acord mai amplu” cu administraţia Trump, care să includă concesii majore în domeniul comerţului şi al tehnologiei. TikTok nu a oferit un răspuns imediat la solicitarea Reuters privind comentarii pe acest subiect. Decizia vine în contextul reluării războiului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii, după ce China a impus tarife asupra importurilor americane, ca reacţie rapidă la noile taxe vamale impuse de SUA asupra bunurilor chinezeşti. Spre deosebire de Mexic şi Canada, China nu a beneficiat de o suspendare a tarifelor din partea administraţiei Trump. La sfârşitul lunii trecute, Donald Trump a declarat că poartă discuţii cu mai multe părţi interesate de achiziţia TikTok şi că ar putea lua o decizie privind viitorul aplicaţiei în următoarele 30 de zile. Aplicaţia, utilizată de aproximativ 170 de milioane de americani, a fost temporar indisponibilă pentru utilizatori cu puţin timp înainte ca o lege care impunea vânzarea TikTok de către ByteDance, pe motive de securitate naţională, să intre în vigoare pe 19 ianuarie.
Venitul net bancar al Grupului BRD a crescut anul trecut cu 5,2%
Venitul net bancar al Grupului BRD a crescut în 2024 cu 5,2% faţă de 2023, ajungând la 4,032 miliarde lei, în timp ce profitul net a scăzut cu aproape 8%, la 1,524 miliarde lei. La 31 decembrie 2024, reţeaua băncii a ajuns la 388 de sucursale (faţă de 423 la 31 decembrie 2023) şi un număr de zone self-service ce acoperă aproape 60% din reţeaua sa (225 faţă de 194 la 31 decembrie 2023). ”Venitul net bancar al Grupului BRD a crescut cu Â5,2% faţă de 2023, ajungând la 4,032 miliarde lei. Veniturile nete din dobânzi, principalul pilon de creştere, au marcat un avans de Â6,8% an/an în 2024, determinat de o activitate comercială robustă atât pe segmentul retail, cât şi pe cel al companiilor, fiind temperat de creşterea costurilor de finanţare cu depozitele clienţilor, dar într-un ritm mai moderat, urmând tendinţa dobânzilor de piaţă la lei. Veniturile nete din comisioane au crescut cu Â7,8% în dinamică anuală, determinate în principal de intensificarea activităţilor de creditare şi a tranzacţiilor clienţilor. Mai exact, transferurile, pachetele de servicii şi activitatea privind cardurile au avut o contribuţie pozitivă semnificativă la dinamica anuală”, arată raportul băncii. Alte venituri bancare (-13,2% în dinamică anuală) au fost influenţate în principal de un provizion limitat excepţional înregistrat în T1 2024 şi de vânzarea portofoliului de credite al BRD Finance. Rezultatul net al Grupului BRD s-a ridicat la 1,524 miliarde lei (faţă de 1,656 miliarde lei în 2023). Producţia de finanţări sustenabile a depăşit 1,8 miliarde lei în 2024, în timp ce ţinta de producţie cumulată pe 3 ani prevăzută pentru 2025 a fost depăşită cu mult în avans. Soldul creditelor nete, inclusiv finanţarea prin leasing, au ajuns la 49,7 miliarde lei, marcând o creştere de Â19,1% faţă de finalul lunii decembrie 2023, susţinută de activitatea robustă de creditare atât pe segmentul companiilor, cât şi pe cel al persoanelor fizice. Creditele acordate companiilor au rămas principalul motor de creştere, cu un avans anual de Â29% an/an, în timp ce creşterea segmentului retail este alimentată în continuare, marcând un avans de Â13% an/an la finalul lunii decembrie 2024.
Deficitul comercial al SUA a crescut puternic în decembrie
Deficitul comercial al Statelor Unite a crescut semnificativ în decembrie, pe măsură ce importurile au atins un nivel record, posibil ca urmare a grăbirii comenzilor de bunuri străine înaintea aplicării unor noi tarife impuse de administraţia Trump, a raportat miercuri Departamentul Comerţului, citat de Reuters. Raportul arată că SUA au înregistrat deficite semnificative cu mai mulţi parteneri comerciali, inclusiv China, Mexic şi Canada, ţări vizate de politica tarifară a preşedintelui Donald Trump. Luni, Trump a suspendat temporar tarifele de 25% pentru Mexic şi Canada, însă un tarif suplimentar de 10% pentru bunurile din China a intrat în vigoare marţi. Această creştere a deficitului ar putea întări argumentele administraţiei Trump în favoarea unei politici comerciale protecţioniste. Deficitul comercial al SUA a crescut cu 24,7% în decembrie, ajungând la 98,4 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din martie 2022, faţă de 78,9 miliarde de dolari în noiembrie.
ChatGPT Search poate fi folosit fără cont
OpenAI a actualizat funcţia de căutare online lansată recent pentru ChatGPT, iar aceasta nu mai necesită acum autentificarea într-un cont pentru folosire. Lansată în urmă cu câteva luni doar pentru abonaţii ChatGPT, funcţia de căutare a chatbot-ului a devenit disponibilă tuturor utilizatorilor înregistraţi la finele anului trecut. Acum, pentru a căuta pe internet cu ChatGPT, nu mai este necesar ca utilizatorii să aibă un cont, ci o pot face direct şi fără să fie înregistraţi. „La fel ca experienţa conectată, ChatGPT poate căuta pe web şi vă poate oferi răspunsuri rapide şi în timp util cu link-uri către surse web relevante direct în aplicaţie”, se arată în comunicatul OpenAI. Funcţia de căutare din ChatGPT merge automat atunci când chatbot-ul consideră că pentru a răspunde este necesar să caute pe internet. Dincolo de asta, utilizatorul o poate activa şi manual pentru a forţa chatbot-ul să realizeze o căutare online. Eliminarea necesităţii folosirii unui cont pentru ChatGPT Search arată clar intenţia OpenAI de a concura cu Google în ceea ce priveşte căutarea online.
Google pune capăt programelor sale de diversitate
După Disney, McDonald's, Ford, Meta şi multe alte mari companii americane, Alphabet, compania mamă a Google, şi-a încheiat miercuri programele menite să promoveze diversitatea în recrutare, aliniindu-se astfel guvernului lui Donald Trump. Gigantul tehnologic şi-a publicat miercuri raportul anual pentru investitori, iar această frază, prezentă din 2021, a dispărut: "La Alphabet, ne angajăm să luăm în considerare diversitatea, echitatea şi incluziunea în tot ceea ce facem şi să dezvoltăm o forţă de muncă reprezentativă pentru utilizatorii pe care îi deservim". Contactat de AFP, Google a confirmat că nu mai are obiective de angajare legate de reprezentarea diferitelor grupuri de persoane. Programele de diversitate, echitate şi incluziune (DEI), moştenire a mişcării pentru drepturile civile din anii 1960 din Statele Unite, vizează promovarea egalităţii de şanse prin luarea în considerare a unor criterii precum originea etnică, sexul, dizabilitatea, orientarea sexuală sau serviciul militar anterior, în special în procesul de recrutare.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
