Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cererea pentru programul 'Litoralul pentru toți' a explodat

Ziarul de Vrancea
22 aug 2018 187 vizualizări

Oficialii din turism apreciază că cererea pentru litoralul românesc a crescut cu 140% în luna septembrie

Cererea pentru sejururi în programul 'Litoralul pentru toți', care se derulează în luna septembrie, este mai mare anul acesta cu 140% față de cea înregistrată anul trecut datorită voucherelor de vacanță, iar numărul turiștilor a crescut de 2,5 ori, a declarat Lucia Morariu, președinte al unui turoperator membru în Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). "Voucherele de vacanță sunt, bineînțeles, principalul factor care a generat creșterea numărului de sejururi vândute pe litoral pentru luna septembrie. Prețul mediu cheltuit de un turist s-a majorat la 431 lei în 2018, față de 380 lei în anul anterior. Mulți turiști români au preferat să-și amâne vacanța de vară la mare pentru luna septembrie, motivele fiind variate. Este vorba fie de persoane care își doresc un sejur pe litoral, dar nu suportă temperaturile caniculare din lunile de vârf, fie de turiști care vor să beneficieze de prețuri mai accesibile, având posibilitatea în acest fel să petreacă atât un sejur pe litoral, cât și unul la munte, de exemplu, fie de turiști care pur și simplu nu au mai gasit disponibilități în sezon la hotelurile preferate", a precizat Lucia Morariu președinte-fondator al Eximtur. Cel mai bine se vinde destinația Mamaia, urmată de Eforie Nord. Mai exista disponibilități, iar prețurile sunt mai mici și cu 50% față de sezonul de vârf. La un hotel 4 stele în Mamaia, prețul pentru un pachet de minimum 5 nopți (cazare și all inclusive în camera dublă superior) este, prin Litoralul pentru toți, de 265 lei/noapte/persoană. La un hotel 3 stele, în Eforie Nord, prețul pentru un pachet de minimum 5 nopți (cazare și all inclusive în camera dublă superior) este, prin Litoralul pentru toți, de 110 lei/noapte/persoană, iarl la un hotel de 2 stele, de 44 lei/noapte/persoană pentru un sejur de cel puțin 5 nopți (cazare în camera dublă standard). "Nu doar litoralul beneficiază de prețuri mai atractive în luna septembrie, ci și unitățile de la munte sau din stațiunile balneare, care, în general, aplică o reducere, în medie, de 10% pentru sejururile din această lună. În plus, fiind încă o perioadă caldă, cei care aleg destinații montane sau balneare se pot bucura din plin și de excursiile opționale de o zi asociate sejururilor", a spus Lucia Morariu. Cei care petrec un sejur în stațiunea Băile Herculane pot opta pentru o croaziera de o zi pe Dunăre, pentru o excursie de o zi la Cascada Bigăr sau pentru una la Kladovo, în Serbia. Pentru cei care își petrec vacanța în stațiunea Vatra Dornei există opțiuni de excursii de o zi în Bucovina sau în Maramureș. Programele cu tratament inclus - 'Hai la Băi' (5-6 nopți cazare cu pensiune completă și tratament inclus la 650 lei/sejur/ persoană, 'O săptămână de refacere' (6 nopți cu mic dejun și tratament inclus la 450 lei/sejur/persoană) sau 'Decada balneară' (9 nopți cazare cu pensiune completă și tratament la 950 lei/sejur/persoană) - care se lansează tot în luna septembrie, sunt preferate de persoanele care au nevoie de proceduri terapeutice. Pentru a beneficia de aceste pachete este necesar ca turiștii să aibă trimitere din partea medicului de familie și dovada de asigurat al CAS.

Românii au trimis cu circa 50% mai multe colete în străinătate

Românii au trimis cu peste 48% mai multe colete în străinătate în primele șapte luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a lui 2017, potrivit DPD România, una dintre cele mai mari companii de curierat expres și coletărie de pe piața locală. Bunurile de la rude, comenzile online și bagaje sunt cele mai populare colete primite din Europa. Cele mai multe colete expediate din România în străinătate au fost livrate în Bulgaria, Ungaria, Germania, Italia și Marea Britanie, țări care însumează circa 91% din totalul coletelor expediate în afara țării. În ceea ce privește volumul coletelor primite de către români din străinătate, ponderea lor a crescut cu 24%. Cele mai multe dintre acestea provin din Bulgaria, Olanda, Germania, Marea Britanie și Polonia, țări care au generat peste 80% din totalul importurilor în primele șapte luni ale anului, potrivit DPD România. În topul județelor din care sunt expediate cele mai multe colete în afara țării se află București, urmat de Timișoara, Sibiu, Arad și Cluj, generând circa 74% din totalul coletelor expediate. Clasamentul județelor în care românii primesc cele mai multe colete din străinătate este condus tot de București și Timișoara, urmate de Brașov, Cluj și Sibiu, care împreună însumează peste 52% din totalul coletelor importate. Potrivit datelor companiei, coletele primite de români din Europa cântăresc în medie 7,6 kg și reprezintă bunuri de la rude, produse comandate online sau bagaje ale celor care călătoresc cu companii low cost. „Observăm o creștere semnificativă a românilor care aleg să trimită colete din România în Europa sau să primească pachete din Europa. Prin DPD, românii trimit în țările europene mai ales produse românești și multe bagaje. De asemenea, aceștia primesc acasă, în țară, în special produse comandate de la magazinele online. Pentru a doua jumătate a anului, estimăm o creștere a volumului de expedieri cross border, susținută de studenții români internaționali, Black Friday și sărbătorile de iarnă”, declară Lucian Aldescu, director general al DPD România.

Culesul viei a început mai devreme. Agricultorii se plâng de lipsa muncitorilor

Vremea a dat peste cap planurile viticultorilor gălățeni care au fost nevoiți să dea startul campaniei de recoltare a strugurilor cu două săptămâni mai devreme. Culesul viei a început, chiar dacă agricultorii nu găsesc zilieri și aduc muncitori de la zeci de kilometri distanță. Într-una din cele mai mari exploatații viticole din județul Galați, joi a fost prima zi de cules, chiar dacă proprietarul nu a reușit să găsească numărul necesar de zilieri. Șefii Stațiunii de Cercetare Viticolă Târgu Bujor au fost nevoiți să dea startul campaniei deoarece strugurii s-au copt mult mai repede anul acesta decât în anii precedenți. „Anul acesta condițiile climatice au favorizat maturarea timpurie a strugurelui. Acum avem 200 de grame de zahăr la soiul de Fetească Regală cu care am și început. Ne conformăm și începem să strângem recolta. Ne-am apucat de cules... Strugurele a acumulat tot ce are necesar pentru un vin de calitate... Avem nevoie de oameni pentru cules. Este prima zi, până se duce vestea că a început recoltatul... Avem nevoie de oameni, fiecare zi de întârziere duce la diminuarea cantității de struguri. De săptămâna viitoare vor veni din alte județe, am început cu localnicii, avem mai mulți ca anii trecuți, dar avem nevoie”, a declarat directorul Stațiunii de Cercetare Viticolă Tg.Bujor, Alina Donici. În campania agricolă s-a implicat și primarul orașului Târgu Bujor, care a încercat să-i mobilizeze pe oameni. „Este extrem de bine să-ți rotunjești veniturile venind la o activitate plăcută, la cules struguri. Ați văzut, oamenii vin de la mulți kilometri distanță, de la Grivița. Sper că vor veni și localnicii, cu toate că în prima zi nu au fost bine informați, dar sunt convins că anul acesta numărul de persoane va fi acoperit. Sunt vreo 150 de persoane în prima zi, în zilele următoare cred că vor fi peste 200 de persoane, ceea ce este destul pentru stația viticolă de la Tg.Bujor”, a spus primarul orașului Tg.Bujor, Laurențiu Gîdei. În prima zi de cules au fost în special oamenii care participă an de an la această activitate. „Vin de 26 de ani la culesul strugurilor. Noi ne-am obișnuit și nu ni se pare greu, e o muncă plăcută. Mai câștigăm un ban, ce să facem acasă?”, a spus Moise Alexandrina, o localnică de 60 de ani. Tot pentru bani, la culesul viei vin și persoane care locuiesc la zeci de kilometri distanță.

Facebook: Datele a 4 milioane de utilizatori ar fi putut fi folosite ilegal de o altă aplicație

Facebook a anunțat miercuri seara, târziu, că datele a 4 milioane de utilizatori ar fi putut fi utilizate ilegal de o altă aplicație, relatează MarketWatch. Într-o postare pe blog, Facebook a informat că a blocat myPersonality, o aplicație care a fost cel mai activă înainte de 2012, pentru că aceasta nu a acceptat un audit și pentru că a pus la dispoziție date ale utilizatorilor unor cercetători și unor alte companii. Facebook va anunța utilizatorii ale căror conturi au fost afectate și a precizat că nu există dovezi că au fost afectați și prietenii utilizatorilor respectivi. Compania a blocat în acest an aplicațiile care aveau acces la datele utilizatorilor, în urma scandalului legat de firma de consultanță Cambridge Analytica, care a implicat aproximativ 87 de milioane de utilizatori. Facebook a precizat miercuri că între timp a suspendat peste 400 de aplicații

Credit Suisse a blocat active rusești de 5 miliarde dolari

Una dintre cele mai mari bănci din Elveția, Credit Suisse, a blocat active rusești în valoare de aproximativ 5 miliarde dolari (5 miliarde franci elvețieni), în trimestrul al doilea 2018, pentru a evita încălcarea sancțiunilor impuse de SUA asupra acesteia, transmite Reuters. „Credit Suisse colaborează cu autoritățile de reglementare internaționale, ori de câte ori face business, pentru a se asigura că respectă sancțiunile impuse, inclusiv respectarea sancțiunilor care i se implică Rusiei”, a declarat un purtător de cuvânt al băncii, care nu a menționat căror proprietari le aparțin activele blocate. Cel mai recent, SUA a anunțat sancțiuni împotriva Rusiei în aprilie 2018, din cauza anexării Crimeei, a implicării în războiul din Siria și a încercării de a submina democrațiile occidentale. Dezvăluirea făcută de banca elvețiană este un act rar întâlnit printre băncile din această țară, instituții financiare recunoscute pentru eficiența aplicării secretului bancar. În plus, mișcarea făcută de Credit Suisse arată că băncilor le este teamă de represalii din partea Washington-ului pentru faptul că lucrează cu persoane și entități rusești vizate de sancțiuni. Spre exemplu, anterior sancțiunilor impuse Rusiei de SUA, Credit Suisse l-a împrumutat pe oligarhul rus Viktor Vekselberg.

Fondurile de investiții au alocat o sumă record Europa de Est

Fondurile de investițiile de capital privat și de capital de risc au alocat pentru companiile din Europa Centrală și de Est (CEE) o sumă record de 3,5 miliarde de euro în 2017, arată noile date ale Invest Europe. Suma este cu 113% mai ridicată față de cea din anul precedent și depășește cu 40% vârful anterior al regiunii, înregistrat în 2008, potrivit raportului „Central and Eastern Europe Private Equity Statistics” pentru 2017 al asociației Invest Europe. Sectorul bunurilor de consum din regiune și cel al serviciilor au atras majoritatea capitalului investit, trei sferturi din total, în timp ce tehnologia (IT&C) le-a urmat, ajung la o pondere de 11%. Companiile poloneze au fost marile mize ale tranzacțiilor, atrăgând 71% din suma totală, urmate de cele din România, Ungaria și Letonia.

SUA suplimentează cantitatea de petrol din piața internă

Statele Unite vor pune în circulație 11 milioane de barili din Rezervele Strategice de Petrol (SPR) înainte de intrarea în vigoare a celei de a doua tranșe a sancțiunilor reimpuse Iranului, relatează Reuters. Decizia face parte dintr-un plan de atenuare a potențialelor efecte ale reducerii producției globale de petrol, ca urmare a intrării în vigoare a sancțiunilor. Un potențial efect negativ ar putea fi creșterea prețului la benzină în Statele Unite - o evoluție ce are putea influența negativ rezultatul alegerilor de la mijlocul mandatului lui Donald Trump (așa-numitele „mid-term elections”). A doua tranșă de sancțiuni are ca dată scadentă data de 4 noiembrie (adică 180 de zile de la data ieșirii din Acordul nuclear) și vizează, în principal, sectorul energetic și cel bancar. Prima tranșă, intrată în vigoare pe 6 august, a vizat in principal comerțul cu metale și pietre prețioase, sectorul automotive, precum și o serie de activități bancare și importuri. Sancțiunile au fost reimpuse de Statele Unite în urma deciziei președintelui Donald Trump, de pe 8 mai, de retragere din Planul Comun și Complet de Acțiune (JCPOA).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.