Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cele mai mari cunoscute 50 de branduri românești au ajuns să valorize 5 miliarde de euro

Ziarul de Vrancea
12 iun 2019 1077 vizualizări

Valoarea celor mai importante mărci autohtone a crescut față de anul trecut cu 17%

Valoarea combinată a celor mai valoroase 50 de branduri românești a crescut cu 17% față de anul trecut, până la 5 miliarde euro, conform raportului publicat de Brand Finance, firmă independentă globală de evaluare de brand. Valoarea unui brand este beneficiul economic net pe care l-ar obține un proprietar prin licențierea brandului pe piața liberă. Brand Strength Index măsoară eficacitatea performanței unui brand în raport cu competiția. Dacia își păstrează poziția de top, chiar dacă a crescut doar cu 6%, sectoarele retail, bancar și petrol și gaze fiind cele care domină clasamentul. "Sporul este de patru ori mai mare decât creșterea de 4,1% a economiei românești în ansamblu - încă o confirmare că brandurile puternice depășesc în performanță restul economiei", arată raportul. 60% dintre brandurile din clasament au fost create și dezvoltate în ultimii 30 de ani de sectorul privat. "Brandurile puternice cresc cu mult peste ritmul economiei naționale, iar companiile cu branduri puternice creează valoare chiar și când creșterea economică încetinește. Se conturează o dinamică solidă a brandurilor românești de top, care le pregătește pentru provocările viitorului", spune David Haigh, CEO Brand Finance. Brandul auto Dacia își menține poziția de lider pentru al treilea an la rând, cu o valoare de 1,32 miliarde euro, în creștere cu 6% față de anul trecut. Dacia este și unul dintre puținele branduri românești prezente în clasamentele globale, fiind clasată pe locul 59 în clasamentul Brand Finance Auto 100 2019. Dintre primele 10 branduri, nouă au înregistrat creșteri în valoare, singura scădere fiind înregistrată de Electrica - minus 8%, ceea ce o duce cu un loc mai jos, pe poziția 10. BCR a ieșit din top 10 anul acesta, cu o scădere de 6% a valorii de brand. Pe fondul creșterilor in sectorul de petrol și gaze, brandurile Petrom și Rompetrol au crescut cu 49% și respectiv 44%, Rompetrol intrând pentru prima oară în top 10. DIGI (RCS&RDS) și-a consolidat valoarea de brand, depășind 200 milioane euro, după o creștere de 9%, și a marcat o premieră pentru un brand de telecom românesc, intrând în clasamentul global Brand Finance Telecoms 300 2019. Pe locul 5, Banca Transilvania urcă o poziție și își menține titlul de cel mai valoros brand bancar românesc, evaluat la 208 milioane euro, în creștere cu 41%, fiind singura bancă românească inclusă în clasamentul global Brand Finance Banking 500 2019. Sectorul de retail și cel bancar domină clasamentul Sectorul de retail (inclusiv e-commerce) a continuat să genereze cea mai mare valoare de brand, un total de 1,379 miliarde euro, cu o remarcabilă creștere anuală medie de 27%, și cu cele mai multe dintre cele 11 branduri prezente în creștere. Cele mai valoroase între acestea sunt platforma de e-commerce eMAG și retailerul Dedeman (care rămâne cel mai valoros brand cu acționariat 100% românesc), ambele cu creșteri semnificative, de 27% și respectiv 34%. Brandul de retail farmaceutic Catena a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere anuală, de 61%, în timp ce, în aceeași categorie, Sensiblu este singurul brand de retail care a scăzut în valoare (minus 26%). Brandurile bancare continuă să ocupe un sector puternic în studiul Brand Finance România 50, ocupând două din primele zece locuri, chiar și după ieșirea brandului Bancpost ­– care a fost achiziționat si consolidat in Banca Transilvania. Astfel, sectorul bancar a generat 489 milioane euro în valoare de brand dar cu o evoluție inegală – Banca Transilvania si BRD au înregistrat creșteri solide, pe când BCR și CEC Bank au coborât în clasament ca urmare a scăderii în valoare. Brandurile noi, create de sectorul privat în ultimii 28 de ani, ocupă mai mult de jumătate din locurile acestui clasament, generând o valoare de brand de aproape 2,5 miliarde euro. "Cât despre brandurile vechi românești, atrage atenția tendința de scădere a brandurilor deținute de stat, care pierd valoare și alunecă spre baza clasamentului. Branduri ca CFR, Tarom sau TVR (cel din urmă ieșind din top 50 în acest an) au pierdut peste 20% din valoare fiecare față de clasamentul anterior. Chiar dacă valoarea de brand nu este reflectată in bilanț, neglijarea brandului se traduce în efecte tangibile cum ar fi scăderea moralului organizațional și a relevanței pe piață, urmate de diminuarea performanței economice și a valorii de business", se mai arată în raport. Șase branduri au intrat anul acesta pentru prima oară între primele 50, dinamizând peisajul acestui clasament. Cel mai valoros nou intrat este brandul de logistică Aquila, cu o valoare de 27 milioane euro. Ceilalți nou-intrați sunt retailerul Romstal, brandurile alimentare Boromir și CocoRico, brandul de distribuție de combustibili Oscar și brandul de bere Ciuc.

Românii ar vrea să înlocuiască preoții cu roboții

u 12% dintre români se tem că robotizarea și automatizarea le-ar putea afecta jobul destul de curând

Mai mult de jumătate dintre români cred că este posibil ca postul lor să fie înlocuit de roboți și automatizare mai devreme sau mai târziu, dar există și meserii sigure, ce nu pot fi automatizate, precum cea de preot, artist sau psiholog, arată un studiu Bestjobs. În același timp, există și slujbe pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboți, cea de funcționar public fiind în topul preferințelor. 12% dintre români se tem că robotizarea și automatizarea le-ar putea afecta jobul destul de curând, în următorii cinci ani, iar alți 14,6% cred că acest lucru s-ar putea întâmpla în 5-10 ani. 11,3% sunt de părere că postul lor ar putea fi automatizat de-abia peste 10-15 ani, iar circa 14% consideră că va dura cel puțin 20 de ani până când în locul lor ar putea munci un robot. Restul de 48% se declară convinși că robotizarea/automatizarea nu le va putea înlocui postul niciodată. Trei din cinci români cred că robotizarea și dezvoltarea aplicabilității inteligenței artificiale vor conduce la o creștere mult mai mare a salariilor pentru joburile care cer abilități ridicate (high-skilled) față de joburile care cer abilități reduse (low-skilled). Totodată, circa șapte din zece angajați români cred că avansul tehnologic va conduce la adâncirea șomajului, în special în categoria joburilor care presupun abilități reduse, dar și la creșterea decalajului între salariile mici și cele mari și, implicit, la accentuarea inegalității sociale. În general, doi din cinci români cred că roboții și inteligența artificială vor conduce, în următorii 20 de ani în România, la diminuarea numărului de joburi care necesită resursa umană și doar 6% consideră contrariul, anume că vor fi create mai multe joburi care necesită resursa umană. În schimb, mai bine de jumătate (53%) afirmă că situația va fi similară cu cea din prezent, unele job-uri vor dispărea, dar vor fi înlocuite de unele noi. Totuși, sunt joburi despre care românii cred că nu pot fi înlocuite niciodată de roboți, în ordinea opțiunilor acestea fiind: preot (43,3%), artist - pictor, muzician, designer etc. (42,1%), psiholog (36%), medic (34,4%), politician (30,3%), jurnalist (19,4%), profesor (18,6%), inginer (15,4%), polițist 15,38%, șofer (6,5%), farmacist (6,07%), personal curățenie (4,8%), contabil (3,6%), casier (2,8%). Sunt însă și joburi pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboți, anume funcționar public (51,4%), culegător agricol (41,3%), casier (36,4%), personal curățenie (34,4%), vânzător (21,8%), politician (20,6%), șofer (17,4%), contabil (13,7%), consilier bancar (13,7%), polițist (10,5%), medic chirurg (6,07%), avocat (4,4%) și, pe ultimul loc, profesor (1,2%). Aproape 2 din 5 români spun că jobul lor presupune muncă repetitivă sau standardizată și de creație/conducere în egală măsură, iar alți 15% afirmă că munca lor este în cea mai mare parte repetitivă sau standardizată, ce poate fi automatizată sau înlocuită de inteligența artificială. În schimb, în jumătatea opusă, 46% au răspuns că desfășoară muncă de creație sau conducere, ce nu poate fi automatizată sau înlocuită de inteligența artificială. Totuși, sarcinile standardizate, ce pot fi făcute automatizat, consumă o parte din activitățile zilnice de la serviciu ale fiecăruia. Aproape doi din cinci (38%) petrec până la 2 ore pe zi cu aceste operațiuni repetitive, 16% consumă zilnic între 2 și 4 ore, iar alți aproape 16%, chiar și mai mult. În acest context, nu e de mirare că peste trei din cinci angajați (61,5%) spun că le sunt folosite doar parțial capacitățile profesionale și ar putea face mai mult. Mai puțin de o treime (31,5%) cred că abilitățile lor sunt folosite la întreaga capacitate, în timp ce aproximativ 7% spun că nu le sunt folosite deloc capacitățile lor profesionale. Până să le înlocuiască joburile, cei mai mulți angajați români văd un aliat în tehnologie și consideră că robotizarea și automatizarea i-ar putea ajuta în executarea sarcinilor de serviciu. Întrebați care ar fi principalele trei avantaje, românii cred că în primul rând i-ar ajuta să economisească timp, astfel încât să se poată concentra pe partea creativă, care nu poate fi făcută de roboți/automatizare (45,3% dintre respondenți). Totodată, 43,3% cred că i-ar ajuta să scape de sarcinile repetitive, mărunte, ineficiente și să se concentreze pe ce e important. Aproape 22% spun că pot executa sarcinile de serviciu mai repede și mai ușor, iar alți 21% ar face mai puține greșeli. La popul opus, circa un sfert dintre respondenți au declarat că roboții/automatizarea nu i-ar ajuta, dimpotrivă.

Pensia medie lunară a crescut în primul trimestru până la 1.227 lei

Pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari - de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc. plătite de casele de pensii) a fost de 1.227 lei, în creṣtere cu 0,3% faṭă de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). În trimestrul I 2019, numărul mediu de pensionari a fost de 5,18 milioane de persoane, în scădere cu 17.000 față de trimestrul precedent. Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,68 milioane persoane, în scădere cu 8.000 persoane faṭă de trimestrul precedent. Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.181 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) și câștigul salarial mediu net a fost de 47,8% (comparativ cu 50,7% în trimestrul precedent). Indicele pensiei medii reale față de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale și indicele prețurilor de consum a fost de 98,6%. De asemenea, comparativ cu trimestrul I al anului precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 43.000 persoane, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 6.000 persoane. Pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu același trimestru al anului precedent, cu 9,4% și respectiv cu10,2%. În trimestrul I 2019, comparativ cu trimestrul IV 2018, numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 17.000 persoane, în timp ce numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a scăzut cu 8.000 persoane. Pensia medie lunară ṣi pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut faṭă de trimestrul precedent, cu 0,3% ṣi respectiv cu 0,1%. În primul trimestru al anului, pensionarii de asigurări sociale dețin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 90,4% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (77,2%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinși în categoriile de pensii – anticipată și anticipată parțial -au reprezentat 2,2%. Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 9 la 10. Acest raport prezintă variații semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariați în Municipiul București, la 16 pensionari la 10 salariaṭi în județul Teleorman, 15 la 10 în Giurgiu ṣi 14 la 10 în Botoṣani,Călăraṣi ṣi Vaslui. Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanțe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă fiind de 558 de lei (946 lei în județul Botoṣani, 954 lei în Giurgiu, 973 lei în Vrancea față de 1.504 lei în Municipiul București, 1.499 lei în Hunedoara ṣi 1.408 lei în judeṭul Braṣov).

Producția industrială a intrat serios la apă

În luna aprilie 2019, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 9,5% ca serie brută și a crescut cu 1,1% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, informează INS. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a crescut atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 1,4%, respectiv cu 0,4%. În perioada 1.I – 30.IV.2019, comparativ cu perioada 1.I – 30.IV.2018, producția industrială a fost mai mare cu 0,8% ca serie brută, respectiv cu 1,0%, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. În luna aprilie 2019, producția industrială (serie brută) a scăzut față de luna precedentă cu 9,5%, dincauza scăderilor înregistrate în toate cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-15,1%), industria prelucrătoare (-9,2%) și industria extractivă (-0,7%). Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mare față de luna precedentă cu 1,1%, susținută de creșterile din industria extractivă (plus 4,8%), industria prelucrătoare (plus 0,8%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (plus 0,5%). Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 1,4%. Industria extractivă și industria prelucrătoare au crescut cu 7,8%, respectiv cu 1,4%, în timp ce producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 1,4%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut cu 0,4%, ca efect al creșterilor din industria extractivă (plus 7,1%) și industria prelucrătoare (plus 0,5%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 1,5%. În perioada 1.I – 30.IV.2019, comparativ cu perioada 1.I – 30.IV.2018, producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 0,8%, susținută de industria extractivă (plus 2,2%) și industria prelucrătoare (plus 1,3%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 2,4%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada 1.I - 30.IV.2019, comparativ cu perioada 1.I – 30.IV.2018, a crescut cu 1,0%. Industria extractivă și industria prelucrătoare au crescut cu 2,2%, respectiv cu 1,9%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 2,4%.

Afacerile din comerțul cu autovehicule au intrat în declin

În luna aprilie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a scăzut față de luna precedentă ca serie brută cu 0,5%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate a crescut cu 2,9%, informează INS Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piață prestate populației a scăzut față de luna precedentă atât ca serie brută cu 1,9% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 0,2%. Față de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu autovehicule și motociclete a crescut atât ca serie brută cu 5,5% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 3,0%. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piață prestate populației, față de luna corespunzătoare a anului precedent a crescut atât ca serie brută cu 14,2% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 14,9%. În perioada 1.I-30.IV.2019, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a crescut față de perioada 1.I-30.IV.2018 atât ca serie brută cu 5,7%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 5,6%. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piață prestate populației a crescut atât ca serie brută cu 16,5% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 15,9%MARTIE 2019 -%- APRILIE Volumul total al cifrei de afaceri pentru comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, serie brută, în luna aprilie 2019, comparativ cu luna precedentă, a înregistrat o scădere cu 0,5% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-7,1%). Creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat la comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor (plus 3,0%), comerțul cu autovehicule (plus 2,3%) și la activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor (plus 1,8%). Volumul total al cifrei de afaceri pentru comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna aprilie 2019, comparativ cu luna precedentă a înregistrat o creștere cu 2,9%. În ceea ce privește serviciile de piață prestate populației,serie brută, în luna aprilie 2019, față de luna precedentă, volumul cifrei de afaceri a înregistrat o scădere cu 1,9% ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile agențiilor turistice și tur-operatorilor (-4,0%) și la activitățile hotelurilor și restaurantelor (-3,5%). Creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat la serviciile de coafură și alte activități de înfrumusețare (plus 7,7%), la activitățile de spălare și curățare (uscată) a articolelor textile și a produselor din blană (plus 2,7%) și la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (plus 1,9%).

Ford Motor recheamă 1,2 milioane de SUV-uri Explorer

Ford Motor a anunțat miercuri că recheamă 1,2 milioane de SUV-uri Explorer de pe piața americană, pentru un posibil defect la suspensie, care ar putea conduce la un control limitat al direcției, transmite Reuters. Al doilea mare producător auto american va rechema SUV-uri Explorer fabricate în perioada 2011-2017. Rechemarea va costa divizia Ford din regiunea Americii de Nord 180 de milioane de dolari, sumă care va fi bugetat în trimestrul al doilea. Compania anticipează în continuare un profit ajustat înainte de dobânzi și taxe mai mare decât în 2018.

Huawei a intrat în dispută cu Verizon

Huawei Technologies a cerut operatorului american Verizon Communications să plătească comisioane pentru 200 de brevete pentru echipamente de rețele, potrivit unor surse citate de publicația Wall Street Journal, transmite Reuters. Verizon trebuie să plătească pentru ”a rezolva problema referitoare la licențe”, a scris în februarie un director al Huawei răspunzător de drepturile de proprietate inelectuală. Brevetele se referă la echipamente de rețele, infrastructură prin cablu și tehnologie destinată internetului lucrurilor. Reprezentanții Huawei și ai Verizon s-au întâlnit săptămâna trecută la New York pentru a discuta despre unele brevete, a relatat WSJ. Grupul Verizon nu este client al Huawei. Ambele companii nu au răspuns solicitărilor adresate de Reuters pentru comentarii. În luna mai, Statele Unite au plasat Huawei pe o listă neragră de companii, ceea cei îi interzice să facă afaceri cu companii americane fără acordul guvernului, din motive de securitate. În consecință, unele companii globale de tehnologie au întrerupt relațiile de afaceri cu Huawei, cel mai mare producător de echipamente de telecomunicații din lume.

Volvo Cars și Uber au prezentat o mașină autonomă

Volvo Cars și Uber au prezentat un model de automobil dezvoltat împreună, capabil de deplasare autonomă, informează un comunicat remis MEDIAFAX. Uber și Volvo Cars au semnat în 2016 un acord în urma căruia au dezvoltat mai multe prototipuri menite să accelereze dezvoltarea deplasării autonome. SUV-ul Volvo XC90 prezentat miercuri, este prima mașină de producție care, dotată cu sistemul de deplasare autonomă al Uber, este capabil să circule fără intervenția șoferului. Modelul XC90 este echipat cu caracteristici importante de siguranță, care permit Uber să-și instaleze cu ușurință propriul sistem de rulare autonomă, creând posibilitatea viitoarei integrări a mașinilor autonome în rețeaua Uber ca serviciu de ridesharing autonom. Cea mai importante caracteristici ale autovehiculului autonom al Volvo Cars includ mai multe sisteme de back-up pentru funcțiile de frânare și direcție, precum și de back-up al bateriei. În eventualitatea în care oricare dintre sistemele primare s-ar defecta, sistemele de back-up sunt proiectate să oprească imediat mașina. Pe lângă aceste sisteme de back-up, o serie de senzori sunt proiectați pentru sistemul de conducere autonomă pentru a manevra vehicului în siguranță în mediu urban.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.