MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ce spune ministrul Energiei despre creșterea prețurilor la carburanți
Dezbaterea bugetului s-a blocat după ce amendamentul PSD la bugetul Ministerului Muncii, care cuprinde măsurile din pachetul social, în valoare de 1,1 miliarde lei, nu a trecut la vot, AUR anunţând că este prezent dar nu voteazăEconomistul șef Valentin Lazea: Vedem că populismul este în floare, ca și când nu s-ar vedea că e o criză economică mondială l „atenție la deficitul ăsta, nu se poate să nu-l corectăm”, a punctat și Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
Antreprenorii și investitorii solicită măsuri pentru reducerea impactului scumpirii carburanților
CAIR avertizează că unele companii ar putea recurge la disponibilizări și majorări de prețuri de până la 25%
Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) solicită Guvernului adoptarea unor măsuri urgente și inițierea unui dialog cu partenerii sociali pentru reducerea presiunii asupra mediului de afaceri, în contextul creșterii accelerate a prețurilor la carburanți și gaze, pe fondul conflictului din Iran. În context, organizația avertizează că unele companii ar putea recurge la disponibilizări și majorări de prețuri de până la 25%. 'În condițiile în care cotațiile petrolului au depășit cu 40% cotațiile anterioare izbucnirii războiului, iar previziunile de depășire a pragului de 10 lei/litru la pompă au devenit certitudini, mediul de afaceri solicită intervenția Guvernului pentru protejarea activităților economice și a angajaților. Dacă țări ca Ungaria sau Croația au reacționat rapid, plafonând prețul maxim la carburant, dacă Austria a anunțat oficial reducerea temporară a taxelor la benzină și motorină, cu limitarea marjelor comercianților, pentru a stabiliza prețurile, România nu poate să rămână indiferentă la nivelul înalt al prețurilor ce afectează mai multe sectoare sensibile la variațiile de preț ale carburanților', se menționează în comunicat. În plus, nu trebuie neglijată nici creșterea prețului gazelor naturale, susțin reprezentanții organizației. 'În acest moment, prețul de referință a trecut de 67 de euro/MWh, mai mult de dublul prețului de la momentul anterior declanșării războiului. Această creștere agresivă a costurilor combustibililor nu poate fi preluată de mediul privat, în funcție de activitate și categoria de produse estimându-se creșteri de prețuri de 15-25%, conform mai multor reprezentanți ai firmelor membre în structurile CAIR. În condițiile în care statele europene iau măsuri rapide pentru compensarea acestor creșteri, pentru a rămâne competitive unele firme românești vor fi nevoite să recurgă la disponibilizări, care vor duce implicit la o creștere a poverii pe Bugetul țării, dar și la imposibilitatea respectării angajamentelor contractuale', se mai arată în document.
Nazare: Fondurile destinate pensiilor pentru 2026 ajung circa 7, 6% din PIB
Fondurile destinate plății pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul 2026 reprezintă aproximativ 7,6% din PIB, iar la construcția bugetară în domeniul asigurărilor sociale de stat s-a avut în vedere în principal menținerea valorii punctului de referință la 81 lei, a declarat, joi seara, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Câteva elemente succinte din bugetul asigurărilor sociale de stat. La construcția bugetară în domeniul asigurărilor sociale de stat s-a avut în vedere în principal menținerea valorii punctului de referință la 81 lei. În ceea ce privește veniturile, acestea sunt în sumă de 159.129,5 milioane lei, din care 158.743 milioane sunt aferente sistemului public de pensii și 386,5 milioane sunt aferente sistemului asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale', a spus ministrul în plenul reunit al Parlamentului. Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt de 158,908 miliarde lei, din care 158,743 miliarde lei sunt pentru sistemul public de pensii, iar pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale 0,1%, respectiv 165,9 milioane lei. 'Fondurile destinate plății pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul 2026 reprezintă aproximativ 7,6% din PIB', a precizat ministrul. În ceea ce privește bugetul asigurărilor pentru șomaj aferent anului 2026, la capitolul venituri sunt prevăzute 4,030 miliarde lei, iar la cheltuieli 3,425 miliarde lei, din care 3,038 miliarde lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru șomaj și 387,3 milioane lei Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (11,3%). 'Pentru bugetul asigurărilor sociale de stat este programat un excedent de 220 de milioane de lei, iar în ceea ce privește bugetul asigurărilor pentru șomaj vorbim de un excedent în sumă de 374,4 milioane lei', a mai spus ministrul Finanțelor.
Aurul şi argintul se prăbuşesc pe pieţele globale
Aurul şi argintul au înregistrat scăderi puternice joi, pierzând aproximativ 5%, respectiv 10%, într-un val amplu de vânzări care a afectat pieţele globale, pe fondul îngrijorărilor privind conflictul din Iran şi presiunile inflaţioniste, transmite CNBC. Preţul aurului spot a coborât sub pragul de 4.600 de dolari pe uncie, în timp ce contractele futures au scăzut cu aproape 6%. Argintul spot a pierdut peste 6%, ajungând la 70,22 dolari pe uncie, iar contractele futures au scăzut cu peste 9%. Scăderile s-au extins şi asupra companiilor miniere şi a fondurilor tranzacţionate la bursă (ETF-uri) legate de metale preţioase. ETF-ul ProShares Ultra Silver a pierdut aproximativ 20% înainte de deschiderea pieţei, în timp ce iShares Silver Trust a scăzut cu aproape 10%, iar Aberdeen Physical Silver Shares cu 9,9%. În rândul companiilor miniere, Teck Resources a scăzut cu 8,9%, First Majestic Silver cu 10%, iar Coeur Mining cu 9,9%. Tendinţa negativă s-a reflectat şi în Europa, unde indicele Stoxx Europe Basic Resources a scăzut cu aproximativ 6%. Acţiunile Fresnillo, unul dintre cei mai mari producători de argint la nivel global, au pierdut 9,3%, iar Antofagasta a scăzut cu 8,2%. Corecţia vine într-un context general de aversiune la risc, care a afectat simultan acţiunile şi obligaţiunile guvernamentale. Investitorii urmăresc evoluţiile conflictului dintre SUA şi Iran, aflat spre a treia săptămână, care alimentează temerile privind un posibil şoc energetic global. Atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran şi Qatar au dus la creşteri ale preţurilor la petrol şi gaze, amplificând riscurile inflaţioniste. Băncile centrale monitorizează atent situaţia. Rezerva Federală a SUA a menţinut dobânzile neschimbate şi a subliniat incertitudinile generate de conflict, în timp ce Banca Japoniei şi Banca Naţională a Elveţiei au transmis, la rândul lor, că riscurile inflaţioniste sunt în creştere.
Atacurile Iranului au scos din funcţiune 17% din capacitatea de export de gaze naturale lichefiate a Qatarului
Atacurile lansate de Iran asupra infrastructurii energetice din Qatar au afectat grav sectorul gazelor naturale lichefiate (GNL), scoţând din funcţiune aproximativ 17% din capacitatea de export a ţării pentru o perioadă estimată între trei şi cinci ani, a declarat directorul executiv al QatarEnergy, Saad al-Kaabil, citat de Reuters. Potrivit acestuia, două dintre cele 14 instalaţii de lichefiere şi una dintre cele două unităţi de conversie gaze-lichide au fost avariate în urma atacurilor, ceea ce va reduce producţia cu circa 12,8 milioane de tone anual. Pierderile financiare sunt estimate la aproximativ 20 de miliarde de dolari pe an, iar livrările către Europa şi Asia sunt puse în pericol. QatarEnergy va invoca clauza de forţă majoră pentru contractele pe termen lung, inclusiv pentru livrările către Italia, Belgia, Coreea de Sud şi China, din cauza indisponibilităţii instalaţiilor afectate. Atacurile vin în contextul escaladării conflictului din regiune, după ce Israelul a lovit anterior infrastructura de gaze a Iranului, iar Teheranul a răspuns prin atacuri asupra facilităţilor petroliere şi de gaze din Golf. Directorul QatarEnergy a precizat că reluarea producţiei depinde de încetarea ostilităţilor, iar în prezent nu se desfăşoară lucrări de reparaţii. În plus, proiectul major de extindere North Field ar putea fi întârziat cu peste un an. Impactul se extinde dincolo de GNL. Exporturile de condensat ale Qatarului ar urma să scadă cu aproximativ 24%, cele de gaz petrolier lichefiat cu 13%, iar producţia de heliu cu 14%, afectând inclusiv industrii precum cea a semiconductorilor din Coreea de Sud. De asemenea, producţia de nafta şi sulf va înregistra scăderi de circa 6%.
SUA emit o nouă derogare de 30 de zile pentru vânzarea petrolului rusesc
Statele Unite au emis o nouă licenţă generală pentru a înlocui o derogare anterioară privind vânzarea de ţiţei şi produse petroliere de origine rusă încărcate pe tancuri petroliere începând cu 12 martie, potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, relatează Reuters. Licenţa, care expiră pe 11 aprilie, înlocuieşte şi anulează o derogare similară de 30 de zile de la sancţiuni emisă pe 12 martie. Deşi termenii principali rămân identici cu cei din licenţa emisă anterior, derogarea de joi exclude în mod specific tranzacţiile care implică Coreea de Nord, Cuba şi Crimeea. Relaxarea temporară a sancţiunilor asupra petrolului rusesc face parte din încercarea administraţiei Trump de a tempera preţurile la energie, care au crescut din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
OpenAI dezvoltă o ”super aplicaţie”
OpenAI lucrează la o aşa-numită ”super aplicaţie”, care va aduce sub acelaşi acoperiş mai multe instrumente de inteligenţă artificială, precum ChatGPT, browser-ul Atlas şi soluţia de programare Codex. Conform surselor citate atât de WSJ, cât şi de CNBC, noul proiect este condus de Fidji Simo, responsabil de aplicaţiile companiei. Aceasta va superviza inclusiv echipa de marketing care va realiza promovarea viitorului produs. Conducerea companiei speră că o aplicaţie unică, care înglobează cele mai importante produse de inteligenţă artificială pe care le dezvoltă, va îmbunătăţi experienţa de utilizare şi va optimiza procesul de dezvoltare. Optimizarea procesului de dezvoltare este esenţială pentru OpenAI, la vârful căreia se crede că fragmentarea focuslui a dus la încetinirea progresului.
Uber investeşte 1,25 miliarde de dolari în 50.000 de robotaxiuri
Uber Technologies a anunţat o investiţie de până la 1,25 miliarde de dolari în producătorul de vehicule electrice Rivian Automotive, în cadrul unui parteneriat care vizează lansarea a până la 50.000 de robotaxiuri până în 2031, transmite CNBC. Acordul prevede achiziţia a cel puţin 10.000 de vehicule autonome din viitorul model electric R2 al Rivian, cu opţiunea de a extinde flota până la 40.000 de unităţi suplimentare începând din 2030. O primă investiţie de 300 de milioane de dolari este aşteptată în perioada următoare, sub rezerva aprobărilor de reglementare, echivalentul a aproximativ 19,55 milioane de acţiuni Rivian. Alte tranşe de finanţare vor fi realizate etapizat până în 2031, în funcţie de atingerea unor obiective stabilite. Robotaxiurile R2 vor fi disponibile exclusiv pe platforma Uber şi vor fi lansate în aproximativ 25 de oraşe din SUA, Canada şi Europa. Primele pieţe vizate sunt San Francisco şi Miami, unde serviciul ar urma să debuteze în 2028.
