MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ce spune ministrul Energiei despre creșterea prețurilor la carburanți
”Ne-am asigurat că nu se foloseşte acest context internaţional pentru o eventuală speculă din partea unor actori economici”, arată Bogdan Ivan
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat, luni, în legătură cu apariţia unor zvonuri privind creşterea preţului la combustibil în contextul conflictului militar din Orientul Mijlociu, că nu există, la acest moment, niciun motiv ca preţul la pompă să ajungă 10 lei din cauza speculei. „Statul este în alertă. Avem rezerve suficiente, inclusiv din rezerva statului, pentru cel puţin 90 de zile”, a spus Ivan. ”Ne-am asigurat că nu se foloseşte acest context internaţional pentru o eventuală speculă din partea unor actori economici pentru că o creştere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de faţă, iar acele speculaţii care au apărut în spaţiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt nişte minciuni sfruntate, vreau să le dezavuez total, pentru că nu există în momentul de faţă niciun argument raţional, comercial, economic pentru care s-ar putea să ajungă preţul la pompă la aceste cote de 10 lei sau apropiat de 10 lei”, a declarat, luni, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, într-o conferinţă de presă. Bogdan Ivan a adăugat că în prezent statul este în alertă, a făcut aceste lucruri încă de la începutul conflictului de sâmbătă şi a lucrat permanent cu toţi colegii din guvern pe această temă şi nu există motive pentru ca preţurile să ajungă la 10 lei. Ivan a amintit că o situaţie similară a fost anul trecut, în luna octombrie, în contextul sancţiunilor împotriva Lukoil, cu închiderea Rafinăriei Petrotel, când „unii au speculat, de asemenea” că motorina şi benzina vor ajunge la 10 lei la pompă. „După ce am luat acelaşi tip de măsuri şi atunci, preţurile nu au crescut. Aşa că vreau să fie foarte clar, ceea ce înseamnă conflict internaţional care nu poate să fie influenţat de România e un lucru şi poate să influenţeze, dar într-o marjă destul de redusă, dar tot ceea ce încearcă unii să se folosească în acest context internaţional doar pentru a creşte artificial preţurile îi blocăm ci toate instrumentele statului români”, a spus Ivan. Ministrul Energiei a spus că şi în cazul gazelor, România, „din fericire”, este ţara care produce aproximativ 90% din gazele pe care le consumă în momentul de faţă. „Din acest motiv este extrem de important pentru strategia de securitate energetică a României în perioada următoare să ne asigurăm, pe de o parte, că producem suficiente gaze pentru piaţa internă şi doi să ne diversificăm capacităţile de aprovizionare cu gaze, atât în România, cât şi în întreaga regiune. Şi acest lucru vine, după ce tocmai m-am întors de la Washington şi am semnat un acord extrem de important la nivel regional pentru diversificarea surselor de gaze naturale, care pot să vină şi din Statele Unite, care nu sunt afectate de potenţialul conflict din Orientul Mijlociu şi care pot veni ca o contrapondere la gazele ruseşti. Vorbim de o piaţă în care astăzi, la nivel naţional, noi ne acoperim aproximativ 90% din consumul intern. Iar în clipa în care avem deja acest mecanism transpus în transparenţă, care să fie activ de la 1 aprilie 2026, cu preţ reglementat atât la producător, cât şi la transportator, distribuitor, furnizor, vorbim despre o stabilitate în preţ şi în momentul de faţă este evident, avem un preţ pe piaţă, dar indiferent de preţul din piaţă, în România gazele naturale pentru populaţie se vând la un preţ plafonat, ceea ce automat va duce la stabilitatea preţului şi indiferent de contexte, nu va putea să crească acest preţ”, a explicat Ivan.
Val de controale declanșate de Fisc
ANAF: Aproape 34.000 de controale fiscale în 2025 l au stabilite creanțe suplimentare de 2,66 miliarde lei din acțiuni antifraudă
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a efectuat 33.839 de controale fiscale în anul 2025, în creștere cu 7,2% față de cele 31.562 de verificări derulate în 2024, potrivit datelor transmise la solicitarea AGERPRES. 'Cu privire la numărul controalelor fiscale efectuate, în anul 2024, au fost efectuate un număr total de 31.562 controale fiscale, care au vizat 27.082 contribuabili, dintre care: 810 mari contribuabili, 2.031 contribuabili mijlocii, 22.432 contribuabili mici, 1.704 persoane fizice și 105 nerezidenți. În anul 2025, au fost efectuate un număr total de 33.839 controale fiscale, care au vizat 29.417 contribuabili, defalcate pe categorii de contribuabili, astfel: 571 mari contribuabili, 1.753 contribuabili mijlocii, 23.525 contribuabili mici, 3.173 persoane fizice și 395 nerezidenți', potrivit ANAF. Domeniile economice cu cele mai multe nereguli identificate în 2024, ca urmare a activităților de control, au fost: energetic, comerț cu produse nealimentare, transporturi rutiere de persoane, servicii în domeniul auto, comerț cu autoturisme, construcții, comerț cu produse alimentare, transport de mărfuri și alte activități de prestări servicii. În 2025, domeniile de activitate în care s-au identificat cele mai multe nereguli au fost: transporturi rutiere de persoane, comerț cu produse nealimentare, construcții, comerț cu autoturisme, comerț electronic, deșeuri reciclabile și comerț cu produse alimentare. 'Referitor la sumele stabilite suplimentar la buget, ca urmare a acțiunilor de control antifraudă efectuate în anul 2024, au fost cuantificate creanțe suplimentare în valoare totală de 2,176 miliarde lei, iar în anul 2025, în cuantum de 2,663 miliarde lei. Totodată, în 2024 au fost înaintate organelor de urmărire penală 334 acte de sesizare, iar în anul 2025, 820 de acte de sesizare', menționează ANAF. În privința rezultatelor controalelor antifraudă în sectoarele cu risc fiscal ridicat, pentru anul 2024, în cadrul acțiunilor ce au vizat Sistemul RO e-Transport au fost aplicate 2.055 de sancțiuni contravenționale (amenzi și confiscări), în valoare de aproximativ 260 milioane lei, pentru platformele de tip ride-sharing au fost aplicate 38 sancțiuni, în valoare de aproximativ 8,9 milioane lei, în sectorul HoReCa (restaurante, baruri și cluburi) au fost aplicate 946 sancțiuni, în valoare de aproximativ 7,9 milioane lei, în sectorul construcțiilor și comerțului cu materiale de construcții au fost aplicate 16 sancțiuni, în valoare de peste 50.000 lei, în comerțul online au fost aplicate 84 sancțiuni, în valoare de aproximativ 0,5 milioane lei, iar în domeniul prestărilor de servicii, precum cele turistice, sportive, medicale, de estetică și reparații auto, au fost aplicate 2.117 sancțiuni, de aproximativ 16,6 milioane lei.
Peste 11.000 de noi afaceri s-au născut în luna ianuarie
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a crescut în ianuarie 2026 cu 27,67% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 11.075 de înmatriculări, din care 6.264 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în Municipiul București, respectiv 2.706 (Â154,89% comparativ cu prima lună din 2025) și în județele Ilfov (696, Â52,97%), Cluj (557, Â35,19%), Timiș (522, Â31,82%), Iași (482, Â14,49%), Brașov (390, Â54,76 și Dolj (350, Â44,63%). La polul opus, numărul cel mai mic de înmatriculări a fost consemnat, anul trecut, în județele Teleorman (50, -21,88 față de ianuarie 2025), Covasna (54, Â45,95%), Tulcea (56, -3,45%), Caraș-Severin (62, Â12,73%) și Mehedinți (66; Â17,86%). Cele mai mari creșteri ale numărului de înmatriculări au fost consemnate în județele Galați (Â119,33%) și Giurgiu (Â64,71), iar scăderile cele mai semnificative în județele Teleorman (-21,88%), Vaslui (-21,7%) și Sălaj (-18,45%). Potrivit ONRC, domeniile în care au fost realizate cele mai multe înmatriculări sunt: transport și depozitare (2.045), comerțul cu ridicata și cu amănuntul (1.646) și activități profesionale, științifice și tehnice (1.085).
Piaţa smartphone-urilor se pregăteşte pentru ”cel mai puternic declin din istorie”
Analiştii avertizează că piaţa globală de smartphone-uri ar putea înregistra în 2026 cel mai sever declin de până acum, pe fondul crizei tot mai acute de cipuri de memorie, care împinge în sus preţurile dispozitivelor, transmite CNBC. Potrivit unui raport al International Data Corporation (IDC), penuria de memorii ar putea provoca o contracţie de 11% pe piaţa PC-urilor şi de 13% pe piaţa smartphone-urilor. La rândul său, Counterpoint Research estimează o scădere anuală de 12% a livrărilor globale de smartphone-uri, cel mai mare declin înregistrat vreodată, cu volume anuale care ar coborî la cel mai redus nivel din 2013. Criza este alimentată de investiţiile masive ale companiilor tehnologice în infrastructuri AI, care consumă cantităţi uriaşe de memorii şi obligă producătorii din sectoare precum smartphone-uri şi PC-uri să concureze pentru aceleaşi resurse. Producătorii de memorii prioritizează livrările către „hyperscaleri” precum Amazon şi Meta, în detrimentul vânzătorilor de telefoane, explică Tarun Pathak, director de cercetare la Counterpoint. Penuria a dus deja la creşteri importante de preţ pentru componente precum RAM, indispensabile atât în electronicele de consum, cât şi în centrele de date gigantice dedicate AI. Bryan Ma, vicepreşedintele diviziei de dispozitive la IDC, afirmă că deficitul s-a agravat ”semnificativ” în ultimele luni, depăşind toate estimările anterioare. Iniţial, IDC prognoza o creştere de 2% a pieţei smartphone-urilor în 2026, dar şi-a revizuit datele în sens negativ după deteriorarea rapidă a situaţiei. Atât IDC, cât şi Counterpoint anticipează schimbări structurale în piaţa electronicelor de consum: preţuri mai mari pentru modele noi, cicluri de înlocuire mai lungi şi o migrare accelerată a consumatorilor spre piaţa second-hand, pe fondul costurilor tot mai ridicate ale memoriilor. Producătorii vor prioritiza segmentul mid şi high-end, unde marjele sunt mai mari, iar unele branduri ar putea renunţa complet la gama low-end, unde costurile de memorie reprezintă o pondere disproporţionată.
Honor a prezentat un smartphone cu braţ robotic pentru cameră
Honor a prezentat duminică, la Mobile World Congress, capabilităţile noului său Robot Phone, într-o încercare de a se diferenţia într-o piaţă dominată de rivali precum Samsung şi Apple. Compania, desprinsă din Huawei în 2020, a lansat şi Magic V6, cel mai nou model pliabil, şi a oferit primele indicii despre un viitor robot umanoid, transmite CNBC. Lansările vin pe fondul penuriei globale de cipuri de memorie şi al creşterii explozive a preţurilor, tendinţe care vor forţa producătorii să scumpească dispozitivele şi ar putea afecta cererea de smartphone-uri în 2026. Honor a prezentat pentru prima dată Robot Phone în octombrie. Modelul integrează o cameră montată pe un braţ robotic retractabil, alimentat de un motor miniatural, capabilă să urmărească automat persoane sau obiecte. Utilizatorul poate interacţiona cu asistentul AI al Honor, iar camera poate ”răspunde” prin mişcări de tip da/nu. Compania intenţionează să lanseze telefonul comercial în China în a doua jumătate a anului. Prin Robot Phone, Honor încearcă să aducă un element de diferenţiere într-o piaţă în care majoritatea smartphone-urilor arată similar. Dispozitivul este orientat către segmentul premium, unde Honor vizează să concureze direct cu Samsung şi Apple, mai ales în pieţele din Europa. În China, Honor a încheiat anul pe locul şase, cu o cotă de puţin peste 13%, potrivit Counterpoint Research. Pe pieţele internaţionale însă, compania este încă un jucător mic, în Europa avea o cotă de 3% în 2025, conform Omdia. Francisco Jeronimo, vicepreşedinte IDC, a declarat pentru CNBC că lansarea este în mare parte o ”mişcare de marketing” menită să atragă atenţia asupra brandului.
Cumpărătorii asiatici de petrol îşi evaluează stocurile
Guvernele asiatice şi rafinăriile au început să îşi verifice urgent stocurile de petrol şi să caute rute şi furnizori alternativi, după ce conflictul din Iran a perturbat transporturile prin Strâmtoarea Hormuz, punct crucial pentru aprovizionarea globală, în condiţiile în care preţurile sunt aşteptate să crească la redeschiderea pieţelor de luni, transmite Reuters. Asia ar resimţi cel mai puternic orice întrerupere a ofertelor din Orientul Mijlociu, deoarece cumpără două treimi din ţiţeiul său din Golf. China, cel mai mare importator mondial, îşi acoperă aproximativ jumătate din necesar din regiune, iar Japonia 90%. Strâmtoarea Ormuz, între Iran şi Oman, conectează Golful Persic de Marea Arabiei, iar zilnic prin ea trec tancuri care transportă echivalentul a 20% din consumul global de petrol, provenit din Arabia Saudită, Irak, Iran, Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Qatar. Companiile japoneze de transport maritim au anunţat suspendarea operaţiunilor în zona strâmtorii, deşi secretarul-şef al cabinetului, Minoru Kihara, a declarat că Tokyo nu are indicii privind un impact imediat asupra aprovizionării.
OpenAI a încheiat un acord cu Departamentul de Război al SUA
CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a anunţat vineri seară că firma sa a ajuns la un acord cu Departamentul de Război privind utilizarea modelelor sale de inteligenţă artificială, imediat după ce preşedintele Donald Trump a interzis agenţiilor federale să mai folosească tehnologia rivalului Anthropic, transmite CNBC. ”În această seară am ajuns la un acord cu Departamentul de Război pentru a implementa modelele noastre în reţeaua lor clasificată”, a scris Altman pe X. El a adăugat că instituţia a demonstrat ”respect profund pentru siguranţă şi dorinţa de a colabora pentru cel mai bun rezultat posibil.” Anunţul vine la finalul unei săptămâni tensionate pentru industria AI, devenită miezul unei dispute politice privind controlul şi utilizările posibile ale tehnologiilor avansate. Cu doar câteva ore înainte, secretarul Războiului, Pete Hegseth, desemnase Anthropic drept ”Risc pentru Securitatea Naţională în Lanţul de Aprovizionare”, o etichetă rezervată de obicei adversarilor străini. Clasificarea obligă contractorii şi furnizorii guvernamentali să certifice că nu folosesc modele Anthropic.
Motorola a prezentat pliabil-ul Razr Fold
Spre deosebire de alte pliabile, Razr Fold nu se mulţumeşte să se promoveze cu acest statut, ci are şi componentele specifice unui flagship. Asfel, noul pliabil Motorola se bazează pe chipset-ul Snapdragon 8 Gen 5 cu 16GB RAM şi a primit certificările IP48 şi IP49 pentru rezistenţa la apă şi praf. Acesta are în dotare o baterie de 6.000 mAh, care se va încărca cu 80W pe fir şi cu 50W wireless.Compania ţine să laude sistemul foto compus din trei camere de 50MP, evidenţiind camera tele oferă 3X zoom optic şi stabilizare optică a imaginii. Noul pliabil mai promite şi şapte ani de update-uri pentru Android, însă asta a devenit deja norma majorităţii flagship-urilor în ultimii ani. Razr Fold va costa 2.000 de dolari în Europa.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
