MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ce sprijin vor primi persoanele cu venituri reduse pentru plata facturilor la electricitate
Tichet de 50 de lei timp de 9 luni, acordat persoanelor vulnerabile, pentru plata energiei electrice după eliminarea plafonării preţurilor l aproximativ 2,1 milioane de gospodării vor beneficia
Percoanele vulnerabile vor beneficia, timp de 9 luni, de un tichet de 50 de lei, pentru plata energiei electrice după data de 1 iulie, când va fi eliminată plafonarea preţurilor, conform unui proiect al Ministerului Energiei. Conform estimării iniţiatorilor, un număr maximal de aproximativ 2,1 milioane gospodării vor beneficia de acest sprijin lunar, iar impactul bugetar total - inclusiv costul serviciilor ce vor fi furnizate de Compania Naţională Poşta Română - este de 1.041,3 milioane lei pentru cele 9 luni de aplicare, din care 705,7 milioane lei în anul 2025 şi 335,6 milioane lei în anul 2026. ”Prin proiectul de act normativ se reglementează acordarea de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflaţi în situaţia de sărăcie energetică pentru perioada ulterioară încetării aplicării măsurilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.6/2025, respectiv după 1 iulie 2025”, precizează Ministerul Energiei în Nota de fundamentare. Măsura se aplică în intervalul 01.07.2025-31.03. 2026. Beneficiarii acesteia vor fi: persoanele singure cu un venit net lunar de maxim 1940 lei şi familiile cu un venit net lunar/membru de maxim 1784 lei. Nu vor beneficia persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, nu au acte de identitate în termen de valabilitate, precum şi persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidenţial organizate ca structuri publice sau private; ”Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv on-line într-o aplicaţie dezvoltată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanţii care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicaţie, se propune ca aceştia să fie ajutaţi de către autorităţile administraţiei publice locale sau de către oficiile poştale”, precizează ministerul.
Sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se menţin condiţiile de eligibilitate;
”Determinarea eligibilităţii persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicaţie, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât şi pe baza informaţiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidenţa populaţiei şi veniturile persoanelor. Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului şi plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poştal se va realiza prin intermediul Companiei Naţionale Poşta Română SA (CNPR)”, menţionează reprezentanţii Ministerului Energiei. Pragul de venit de 1784 lei/persoană în cazul familiilor şi 1940 lei în cazul persoanei singure reprezintă pragul de sărăcie relativă pentru anul 2024 conform datelor Eurostat. Conform estimării iniţiatorilor, un număr maximal de aproximativ 2,1 milioane gospodării vor beneficia de acest sprijin lunar în valoare de 50 lei. Rezultă un cost al acordării sprijinului de 949,5 milioane lei pe cele 9 luni de aplicare, din care 633 milioane lei în anul 2025 (6 luni) şi 316,5 milioane lei în 2026 (3 luni)
România era anul trecut cel mai ieftin stat membru la alimente şi băuturi nealcooliceâ
l Luxemburg urmat de Danemarca, având cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse
România era în anul 2024 cel mai ieftin stat membru la categoria „Alimente şi băuturi nealcoolice”, urmată de Slovacia şi Polonia, iar la polul opus se află Luxemburg urmat de Danemarca, având cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse, arată datele Institutului Naţional de Statistică, citând datele Eurostat. ”Potrivit Comunicatului Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice” (76%) urmată de Slovacia (83%) şi Polonia (87%) iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (120%), având cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse. Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (69%), „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (79%) şi „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (38%), urmată de Polonia şi Slovacia, pentru grupa „Băuturi alcoolice şi tutun” (83%) şi de către Croaţia pentru grupa „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (44%)”, arată datele INS. Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (133%) iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (205%) şi respectiv „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (187%). România are cel mai scăzut nivel al preţurilor dintre ţările UE, pentru grupa „Recreere şi cultură” (67%), urmată de Bulgaria (68%). Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (75%), „Transport” (72%) şi servicii de cazare şi restaurante (53%) iar la polul opus, pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” se află Luxemburg (123%). Danemarca este cea mai scumpă ţară din UE la grupele „Transport” (125%), „Recreere şi cultură“ (137%) precum şi la serviciile de cazare şi restaurante (148%). România înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC care o situează la nivelul de 78% faţă de media Uniunii Europene, urmată de Ungaria şi Croaţia cu 77% faţă de media UE. Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2024, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 34% sub media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depăşind media UE cu 142%. Acest lucru se explică parţial prin faptul că un număr mare de cetăţeni străini au o pondere crescută în forţa de muncă totală a ţării şi contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populaţia rezidentă.
O bună parte a managerilor se așteaptă la creșterea prețurilor
Peste o treime dintre managerii din comerţul cu amănuntul şi aproape jumătate dintre cei din construcţii consideră că preţurile vor creşte, până în august, în timp ce în sectoarele comerţ cu amănuntul şi construcţii 11,8% şi respectiv 10,5% dintre manageri anticipează creşteri ale numărului de salariaţi, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”15,8% dintre managerii din industria prelucrătoare şi 27,1% din construcţii estimează că, în perioada iunie-august 2025, producţia va creşte; în sectoarele comerţ cu amănuntul şi construcţii 11,8% şi respectiv 10,5% dintre manageri anticipează creşteri ale numărului de salariaţi; 37,1% dintre managerii din comerţul cu amănuntul şi 45,9% din construcţii consideră că preţurile vor creşte”, arată datele INS. Rezultatele au fost obţinute prin intermediul anchetelor statistice de conjunctură realizate în luna iunie 2025, reflectând estimările făcute de managerii întreprinderilor cu privire la tendinţele în evoluţia activităţii economice, numӑrului de salariaţi şi preţurilor. Rezultatul final se obţine sub forma unui sold conjunctural procentual, calculat ca diferenţă între ponderea celor care au ales varianta pozitivă (va creşte) a fenomenului şi ponderea celor care au indicat varianta negativă (va scădea). ”Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS”, precizează INS. Pe baza datelor din ancheta de conjunctură, managerii din industria prelucrătoare anticipează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a producţiei, reflectată printr-un sold conjunctural de  5,4%. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se estimeazӑ relativӑ stabilitate, cu un sold conjunctural de -3,7%. Preţurile produselor industriale sunt aşteptate să urmeze o tendinţă ascendentă, indicată printr-un sold conjunctural de Â28,7%. În ceea ce priveşte volumul producţiei, în sectorul construcţiilor se anticipeazӑ înregistrarea unei dinamici pozitive în următoarele trei luni, cu un sold conjunctural de Â20,1%. Managerii prevăd relativă stabilitate a numӑrului de salariaţi (sold conjunctural Â4%). Se aşteaptӑ ca preţurile lucrărilor de construcţii să urmeze o traiectorie ascendentă reflectată printr-un sold conjunctural de Â43,2%.
Banca Transilvania finalizează prima sa emisiune de obligaţiuni sustenabile în lei
Banca Transilvania anunţă finalizarea primei sale emisiuni de obligaţiuni sustenabile în lei. Banca a atras 1,5 miliarde de lei, emisiune record în sistemul bancar local. Obligaţiunile vor fi listate la Bursa de Valori Bucureşti în iulie. Emisiunea de obligaţiuni a primit rating de tip Investment Grade, BBB- din partea Fitch. BT precizează că are în strategie utilizarea mecanismelor de finanţare prin piaţa de capital, pe piaţa locală şi pe pieţele internaţionale. ”Banca Transilvania anunţă finalizarea cu succes a primei sale emisiuni de obligaţiuni sustenabile în lei, la Bursa de Valori Bucureşti, care a fost primită cu interes ridicat de investitorii locali, în ciuda contextului economic incert. În primele ore de la lansare, jumătate dintre cei care au investit în obligaţiuni au fost investitori instituţionali din România - fonduri de investiţii, fonduri de pensii, bănci comerciale, companii de asigurare şi companii comerciale. Totodată, emisiunea a atras atenţia investitorilor internaţionali, ceea ce denotă un interes tot mai mare pentru piaţa de capital din România. Totodată, investitorii ancoră, cum sunt băncile de dezvoltare şi fondurile internaţionale, au sprijinit demersul Băncii Transilvania la BVB”, anunţă banca. Emisiunea a constat în obligaţiuni senior nepreferenţiale, cu o maturitate de 7 ani, cu opţiune de răscumpărare după 6 ani, iar subscrierea minimă a fost de 600.000 de lei. Cuponul oferit este de 8,875%. Suma atrasă de la investitori va avea ca destinaţie finanţarea proiectelor durabile, conform criteriilor de eligibilitate din Cadrul BT de finanţare sustenabilă şi se înscrie în cerinţa minimă de fonduri proprii şi datorii eligibile (MREL – The Minimum Requirement for Own Funds and Eligible Liabilities). Emisiunea de obligaţiuni va debuta la Bursa de Valori Bucureşti în luna iulie 2025, iar obligaţiunile vor avea simbolul XS3109437387.
Xiaomi loveşte din nou: Lansează un SUV electric mai ieftin decât Tesla Model Y
Compania chineză producătoare de smartphone-uri Xiaomi îşi consolidează ofensiva pe piaţa auto, lansând un nou SUV electric care vizează direct rivalii din segmentul premium, în special Tesla, transmite CNBC. Noul model Xiaomi YU7, un SUV electric de lux, va avea un preţ de pornire de 253.500 de yuani (aproximativ 35.300 de dolari), a anunţat CEO-ul Lei Jun joi, subliniind că este cu 10.000 de yuani mai ieftin decât Tesla Model Y, care începe de la 263.500 de yuani în China. Anterior, un raport Citi estima că preţul YU7 va fi cuprins între 250.000 şi 320.000 de yuani, anticipând vânzări lunare de circa 30.000 de unităţi. Odată cu accelerarea producţiei, Citi prognozează vânzări anuale de 300.000–360.000 de unităţi. Xiaomi a lansat anul trecut şi sedanul electric SU7, poziţionat tot sub Tesla Model 3 ca preţ. Lei a declarat că YU7 depăşeşte Tesla Model Y la mai mulţi indicatori de performanţă, cu excepţia sistemului de asistenţă pentru şofer. Versiunea avansată a software-ului de asistenţă Xiaomi este alimentată de cipul Nvidia Thor. Constructorul chinez a anunțat ulterior că a primit 300.000 de precomenzi în decurs de doar o oră ale primului său SUV - YU7, un model cu cinci locuri, vândut cu preţuri care pornesc de la 253.500 de yani (30.200 de euro) -, relatează AFP. Grupul a anunţat joi pe reţeaua de socializare Weibo că a înregistrat 288.000 de precomenzi în decurs de doar o oră ale YU7. Fondatorul şi CEO-ul grupului, Lei Jun, s-a declarat stupefiat de faptul că clienţii dau buluc. ”E o nebunie. În două minute am primit în total 196.000 de precomenzi, dintre care 128.000 ferme şi nerambursabile”, a declarat el potrivit unei înregistrări video publicată după lansarea vehiculului, joi. ”Suntem, poate, toţi, pe cale să asistăm la un lucru fenomenal în industria chineză a automobilului”, a subliniat el. Gigantul tehnologic şi-a făcut intrarea pe piaţa auto în 2024, cu berlina SU7.
Industria litiului acuză ”un paradox”: Preţuri scăzute în pofida cererii tot mai mari
Scăderea continuă a preţurilor litiului, în pofida creşterii constante a cererii pentru acest metal esenţial bateriilor, este considerată ”un paradox frustrant” de către cei mai mari producători din lume, reuniţi la o conferinţă majoră a industriei desfăşurată săptămâna aceasta în Las Vegas, transmite Reuters. Devenit în ultimii ani un element central în producţia de vehicule electrice, sisteme de stocare a energiei şi alte aplicaţii electronice, litiul a înregistrat o cerere în creştere cu 24% anul trecut şi se estimează că va continua să crească cu 12% anual în următorul deceniu, potrivit datelor furnizate de firma de consultanţă Fastmarkets. În pofida acestui trend, supraproducţia din China a determinat o prăbuşire de peste 90% a preţurilor în ultimii doi ani, provocând concedieri, achiziţii de urgenţă şi amânări de proiecte în întreaga lume.
Campari vinde mărcile Cinzano şi Frattina pentru 117 milioane de dolari
Grupul italian de băuturi spirtoase Campari a anunţat joi că a ajuns la un acord de vânzare a emblematicelor branduri Cinzano (vermut) şi Frattina (grappa) către rivalul local Caffo Group 1915, pentru suma de 100 de milioane de euro (aproximativ 117 milioane de dolari), transmite Reuters. Cinzano, fondat în 1757 şi cunoscut în special ca aperitiv, a fost achiziţionat de Campari în 1999. Frattina, care produce în principal grappa şi vinuri spumante, a intrat în portofoliul Campari în urma unei achiziţii din 2014. Noul CEO al Campari, Simon Hunt, aflat la conducere din luna ianuarie, a declarat că tranzacţia ”reprezintă un pas important în strategia noastră de eficientizare a portofoliului prin vânzări de active, permiţându-ne să ne concentrăm mai bine resursele comerciale şi de marketing asupra mărcilor noastre esenţiale”. Ambele branduri includ şi producţie de vinuri spumante, pe lângă liniile principale de vermut (Cinzano) şi grappa (Frattina). În anul 2024, cele două mărci au reprezentat aproximativ 2% din vânzările nete totale ale Campari, însumând 75 de milioane de euro.
Dolarul, în scădere puternică
Dolarul american a înregistrat o nouă scădere accentuată joi, atingând cel mai slab nivel din ultimii trei ani, pe măsură ce investitorii reacţionează la semnalele tot mai clare privind subminarea independenţei Rezervei Federale. Ultima declaraţie a preşedintelui Donald Trump, care l-a numit ”groaznic” pe actualul şef al Fed, Jerome Powell, şi a anunţat că are deja în vedere trei sau patru posibili înlocuitori, a alimentat temerile că următorul preşedinte al băncii centrale va fi mai puţin independent şi mai dispus să urmeze o agendă politică pro-dobânzi scăzute, relatează Reuters. Dolarul a pierdut deja 10% din valoare în 2025 şi se îndreaptă spre cel mai slab an de la criza din 2003. Moneda americană s-a depreciat rapid în faţa principalelor valute, în ciuda unui moment de respiro la începutul săptămânii, cauzat de fluxurile de refugiu generate de tensiunile din Orientul Mijlociu.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
