MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Ce măsuri active au intrat în vigoare de la 1 iunie pentru spriinul firmelor și angajaților lor
Statul va deconta o parte din salariul brut cuvenit angajaților u companiile sunt obligate să mențină contractele până la 31 decembrie 2020
Guvernul a aprobat o serie de măsuri active destinate angajaților și angajatorilor în vederea susținerii acestora pentru reluarea raporturilor de muncă, continuând, totodată, acordarea indemnizației de șomaj tehnic, în domeniile de activitate unde există restricții. Astfel, începând cu luna iunie, se va deconta angajatorilor, pe o perioadă de 3 luni, un procent de 41,5% din salariul brut lunar al fiecărui lucrător căruia i se reactivează contractul de muncă suspendat anterior, potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS).
Durata contractului să fie mai mare de 15 zile
"Guvernul a aprobat o serie de măsuri active destinate angajaților și angajatorilor în vederea susținerii acestora pentru reluarea raporturilor de muncă. Astfel, Executivul a stabilit că angajații care au beneficiat de șomaj tehnic în contextul pandemiei (...) și cărora le sunt menținute raporturile de muncă ulterior reluării activității de către angajatori, beneficiază, pentru o perioadă de trei luni, prin intermediul angajatorului, de plata a 41,5% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020", menționează MMPS într-un comunicat transmis AGERPRES. Pentru decontarea de la bugetul asigurărilor pentru șomaj a cotei de 41,5% din salariu, angajatorii vor suporta contravaloarea salariilor angajaților care beneficiază de măsură și ulterior, după data de 25 a lunii următoare, depun, prin mijloace electronice, la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, o cerere însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor care beneficiază de sprijin, precizează Ministerul Muncii. "Pentru a beneficia de această măsură, angajatorii au obligația de a menține raporturile de muncă ale salariaților până la 31 decembrie 2020, cu excepția lucrătorilor sezonieri și a situației în care încetarea contractului individual de muncă intervine din motive neimputabile angajatorului. Mai mult, măsura se aplică numai în cazul persoanelor care au avut o durată a suspendării a contractului individual de muncă de minimum 15 zile în perioada stării de urgență sau de alertă", potrivit comunicatului Ministerului Muncii.
Cum se va face decontarea?
Modelul cererii pe care angajatorii trebuie să o depună pentru solicitarea decontării salariului angajatului urmează să fie aprobat prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență. Decontarea sumelor acordate se face în cel mult 10 zile de la depunerea documentelor, prin virament în conturile deschise de angajatori la băncile comerciale, și numai după verificarea îndeplinirii obligațiilor declarative și de plată aferente salariilor pentru care se suportă cota de 41,5%, notează MMPS. De prevederile noului act normativ beneficiază și persoanele care au convenții individuale de muncă încheiate în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Angajatorii care au mai multe obiecte de activitate, dintre care cel puțin unul se află sub incidența restricțiilor stabilite de autoritățile competente, pot opta fie pentru aplicarea măsurii de susținere a salariilor, fie pentru continuarea plății șomajului tehnic de la data de 1 iunie 2020, până la ridicarea acestor restricții, menționează Ministerul Muncii.
Avantaje pentru angajații de peste 50 de ani
Pe de altă parte, Guvernul a mai decis să stimuleze încadrarea în muncă a persoanelor în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor în perioada stării de urgență sau de alertă și care sunt înregistrați ca șomeri în evidența agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă. Astfel, pentru fiecare persoană din această categorie, angajată pe perioadă nedeterminată și cu normă întreagă în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2020, angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei. Guvernul a mai decis că de aceeași facilitate vor beneficia și angajatorii care încadrează în muncă, până la sfârșitul anului, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, tineri cu vârsta între 16 și 29 de ani. Măsura de sprijin menționată se aplică, în aceleași condiții, și în cazul încadrării în muncă a cetățenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini aflate în derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile, prin concediere. Angajatorii care vor opta pentru sprijin în vederea încadrării în muncă din categoriile mai sus-menționate vor fi obligați să mențină raporturile de muncă pentru o perioadă de încă 12 luni de la împlinirea celor 12 luni pentru care se asigură sprijin.
Fabricile din zona euro au trecut peste perioada dificilă, dar redresarea va fi lentă
u așa arată un sondaj realizat de către IHS Markit
Producătorii din zona euro par să fi depășit cea mai dificilă perioadă a crizei coronavirusului, dar activitățile se contractă în continuare puternic, în condițiile în care restricțiile impuse de guverne continuă să limiteze cererea, potrivit unui sondaj efectuat de Markit, transmite Reuters. Multe țări din zona euro au început treptat să redeschisă o parte din economii, chiar dacă sunt încă raportate cazuri de coronavirus care a infectat peste 5,8 milioane de oameni la nivel mondial și a ucis peste 360.000. Astfel, după ce în aprilie indicele privind intențiile de achiziții ale managerilor (PMI) calculat de IHS Markit a atins cel mai scăzut nivel din istoria sa de aproape 22 de ani, acesta s-a redresat într-o anumită măsură în luna mai. Indicele PMI a crescut la 39,4 în luna mai, de la 33,4 în aprilie, dar este cu mult sub nivelul de 50 care separă creșterea de contracție și ușor sub estimarea semnal de 39,5. Un indice care măsoară producția și care face parte din indicele PMI compozit care va fi publicat miercuri, rămâne scăzut, chiar dacă s-a dublat la 35,6, față de un minim record de 18,1 atins în aprilie. ”Scăderea producției pare să fi atins nivelul minim în aprilie, înregistrând un declin mult mai lent în luna mai”, a declarat Chris Williamson,economist șef pentru afaceri la IHS Markit. Oamenii fiind încurajați în continuare de autorități să stea acasă, iar multe companii fiind în continuare închise, indicatorii sugerează că redresarea va fi lentă, confirmând un sondaj publicat de Reuters în luna mai. În Germania, indicele a urcat la 36,6, de la nivelul de 34,5 consemnat în aprilie.
În jur de 5.000 de restaurante vor dispărea anul acesta
Industria restaurantelor va pierde în jur de 5.000 de locații la nivel național, circa 10% din total, întrucât aceste locații nu se vor mai putea redeschide în perioada următoare, a declarat, luni, președintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), Daniel Mischie, într-o conferință de presă. "O pierdere foarte mare, dacă ne referim la numărul de locații care practic nu mai pot redeschide. Sunt mai bine de 5.000 de locații la nivel național în industria restaurantelor care nu vor mai putea redeschide, din aproape 45.000 de locații, deci, aproximativ 10% din locații", a spus Mischie. El a precizat că, din punct de vedere financiar, industria restaurantelor pierde 400 de milioane de euro pe lună, însă cea mai mare pierdere o reprezintă resursa umană calificată. "Din punct de vedere financiar în industria restaurantelor pierdem 400 de milioane de euro pe lună, practic industria a pierdut un miliard de euro încasări. Un alt lucru important pe care îl pierdem este datorită faptului că industria se va restarta ușor ca un avion care începe să decoleze, nu știm exact cum vor fi măsurile active implementate - noi ne străduim să păstrăm cât mai mult din colegii noștri din industrie - dar cea mai mare pierdere este fiecare om din această industrie pe care ne-am chinuit în ultimii ani să-i calificăm și pe care îi pierdem astăzi", a subliniat președintele HORA. Dragoș Petrescu, CEO City Grill, a subliniat că 2020 este un an de sacrificiu pentru ospitalitatea în România, însă cea mai mare provocare în acest moment este să-i convingă pe români să vină în restaurante. "Evident că păstrând regulile de distanțare, se poate folosi mai puțin de jumătate din capacitatea unei terase, adică mai puțin de 20% din capacitatea unui restaurant, vorbim în medie interior cu exterior, adică încă suntem nu la shut-down dar la următorul nivel. Să sperăm că după cele două săptămâni va trebui să renunțăm la o parte din aceste reguli și să trecem în faza a doua, în care să mărim capacitatea restaurantelor, dar nu aceasta este provocarea noastră astăzi. Provocarea noastră este să-i convingem pe români că este sigur să vină în restaurante și din acest motiv prietenul meu cel mai bun este el (dezinfectantul n.r.). Este foarte important să transmitem românilor că vom face toate eforturile ca ei să se simtă și să fie în siguranță în restaurantele noastre. Business-ul este pe planul doi. Într-adevăr este un an de pierdere sau în cel mai bun caz de zero", a spus Petrescu.
Pierderile în industria hotelieră s-ar putea apropia de un miliard de euro în 2020
Pierderile estimate în industria hotelieră în acest an se vor apropia de un un miliard de euro, a anunțat luni Călin Ile, președintele Federației din domeniu, într-o conferință de presă. "În industria hotelieră, în lunile martie, aprilie, mai s-au pierdut circa 6 milioane de înnoptări, ceea ce echivalează cu circa 240 milioane de euro pierduți. Estimările noastre pentru acest an sunt pierderi de 60-65% față de anul trecut. Dacă știm că anul trecut cifra realizată a fost de 1,4 miliarde euro, ne dăm seama că anul acesta pierderile vor depăși 900 milioane de euro, deci în industria hotelieră acestea se vor apropia de un miliard de euro ", a explicat Ile. Acesta a afirmat că în perioada următoare dorește ca statul să vină, pe lângă măsurile dedicate forței de muncă și infuziei de capital, și cu măsuri de stimulare a circulației turistice, care "să inspire încredere". "Ce așteptăm de la stat de acum încolo? În afară de faptul că în această perioada am lucrat mult pe aceste normative, pe măsurile de sprijin al forței de muncă și pe aceste măsuri de infuzie de capital pe care așteptam să le vedem odată reale și să beneficiem de acele granturi și de credit, așteptăm măsuri de stimulare a circulației turistice, care să inspire încredere , respectiv o campanie de comunicare de genul "Turist în țara mea", sau "Veniți să vizitați o Românie sigură". Deci, trebuie să facem aceste campanii și să stimulăm cererea și să scoatem oamenii din această hibernare", a precizat președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR). Ile a adăugat că, din păcate, IMM Invest nu rezolvă explicit problema în deoarece foarte mulți din această industrie sunt nebancabili.La rândul său, Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), a precizat că cea mai importantă măsură pe care au cerut-o pentru această industrie este cea legată de modelul "Kurzarbeit", care funcționează de peste 100 de ani în Germania. "O măsură pe care noi am cerut-o încă de la început și care există în Germania pentru astfel de momente de criză este o combinație între șomaj tehnic și muncă, pentru că nu ne vom putea reveni rapid, nu așteptăm ca să dea lumea buluc și munca nu va reveni sută la sută din prima secundă. În astfel de momente avem nevoie de măsuri extraordinar de flexibile, iar pe măsură ce revine cererea să putem să dăm mai mult de muncă angajaților. În Germania, așa ceva există de 100 de ani și se numește Kurzarbeit, adică muncă scurtă și este un lucru pe care l-am cerut întotdeauna autorităților. Credem că măsurile flexibile în astfel de momente sunt mai adecvate decât măsurile rigide", a subliniat Anastasiu.
România alocă cele mai mici sume din UE pentru prestațiile familiale
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de sumele alocate anual pentru prestațiile familiale, 104 euro pe cap de locuitor în 2017, în condițiile în care media în UE a fost de 675 de euro și chiar și Bulgaria a alocat 130 de euro, arată datele publicate luni de Eurostat. Comparativ, sumele alocate anual pentru prestațiile familiale în Luxemburg au fost de 3.100 de euro pe cap de locuitor. Urmează Danemarca (1.700 euro), Suedia (1.400 euro), Germania (1.300 euro) și Finlanda (1.200 euro). Doar în trei state membre prestațiile familiale anuale sunt mai mici de 200 de euro pe cap de locuitor: România (104 euro), Bulgaria (130 euro) și Lituania (180 euro). Însă dacă se iau în calcul ponderea cheltuielilor pentru prestațiile familiale în totalul prestațiilor sociale, România se situează înaintea unor state precum Franța, Belgia, Italia, Spania, Portugalia sau Olanda. În anul 2017 cele 27 de state membre UE au cheltuit în total 301 miliarde euro pentru prestații familiale, adică 2,3% din PIB-ul Uniunii Europene. De asemenea, această sumă a fost echivalentă cu 8,6% din totalul cheltuielilor pentru prestații sociale. După acest indicator, România se situează aproape de media din UE, ponderea cheltuielilor pentru prestațiile familiale în totalul prestațiilor sociale fiind de 7,69%, față de 7,59% în Franța, 7,57% în Belgia, 6,33% în Italia, 5,39% în Spania, 4,9% în Portugalia și 4,2% în Olanda.
Pachet de 5 miliarde de euro pentru susținerea vânzărilor de mașini
Ministerul german al Economiei a propus un pachet de bonusuri în valoare de 5 miliarde de euro, în cadrul unui program mai amplu de susținere a economiei, pentru stimularea vânzărilor de automobile, au declarat duminică două persoane apropiate situației, transmite Reuters. Vânzările auto au scăzut la nivel mondial, în urma închiderii liniilor de producție din cauza pandemiei de coronavrus, iar un sondaj referitor la încrederea oamenilor de afaceri în economice, publicat de institutul de cercetări Ifo în această lună, a arătat că sectorul auto german se află în cea mai dificilă situație din 1991. Liderii politici germani ar urma să prezinte marți programul de stimulare a economiei, care ar putea totaliza până la 80 de miliarde de eruo, potrivit unor estimări din presă. Propunerea Ministerului Economiei prevede plata unor prime cumpărătorilor de vehicule electrice și de automobile cu motoare convenționale cu prețuri de sub 77.350 de euro fiecare. Programul va fi valabil până la sfârșitul acestui an, au spus sursele. Ministerul Economiei a refuzat să comenteze
Jeff Bezos aduce Beacon sub umbrela Amazon
Directorul general al Amazon.com, Jeff Bezos, cumpără o participație la startupul britanic Beacon, expeditor digital de mărfuri, transmite Reuters. Beacon a anunțat duminică că a atras peste 15 milioane de dolari într-o operațiune de strângere de fonduri de serie A, de la investitori, intre care se află Bezos și firma de investiții 8VC. Startupul, înființat în urmă cu doi ani de doi foști directori ai Uber Technologies, este deja susținut de fondatorii Uber Travis Kalanick și Garrett Camp, împreună cu fostul CEO al Google Eric Schmidt. Beacon este, de asemenea, o firmă de finanțare a lanțurilor de aprovizionare, care oferă date în timp real legate de livrarea de mărfuri și informații referitoare la costurile de transport la nivel global. ”Odată cu digitalizarea accelerată la nivel global, ca urmare a COVID-19, credem că viitorul transportatorilor tradiționali de mărfuri este mai precar ca niciodată”, a declarat CEO-ul Fraser Robinson într-o declarație. Beacon, ale cărui servicii de logistică includ livrări de mărfuri prin transporturi maritime, aeriene și rutiere, a afirmat că fondurile strânse vor fi investite în angajări, tehnologie și extindere pe piață. Amazon nu a răspuns imediat solicitării de comentarii.
Facebook investește 10 milioane de dolari în lupta împotriva nedreptății rasiale
Mark Zuckerberg a anunțat că Facebook investește 10 milioane de dolari într-o campanie împotriva nedreptății rasiale. Compania sa „colaborează cu angajații și consultanții noștri pe drepturi civile pentru a identifica, la nivel local și național, organizații care pot utiliza în cel mai eficient mod fondurile acum”, a anunțat CEO-ul și cofondatorul, citat de The Hollywood Reporter. În același context, platforma Instagram, deținută de Facebook, și-a reafirmat poziția anti-rasism și angajamentul de a oferi mai multă vizibilitate persoanelor de culoare, promovând hashtag-ul #ShareBlackStories. Anunțul a venit într-o perioadă în care gigantul social media este criticat pentru felul în care a gestionat postările incendiare ale președintelui Donald Trump legat de protestele izbucnite la nivel național față de brutalitatea poliției, stârnite de uciderea lui George Floyd. Duminică, Axios a raportat că Zuckerberg a avut o discuție telefonică cu Trump despre mesajul publicat de acesta din urmă pe Twitter în care îi amenința pe protestatarii din Minneapolis că trimite armata. El a scris „când jafurile încep, încep și tragerile”, replică folosită în anii 1960 de segregaționiști.
