MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Ce categorii de salariați vor beneficia de creșteri salariale și care nu
Potrivit lui Bogdan Hossu, președintele Confederației Sindicale „Cartel Alfa”, peste 70-75% din bugetari vor simți o creștere salarială de la 1 ianuarie 2019
De la 1 ianuarie 2019, bugetarii vor beneficia din nou de o creștere salarială, potrivit Legii salarizării. Cei care nu vor primi bani în plus la salarii sunt medicii și asistentele, care au primit de la 1 martie 2018 o creștere până la nivelul din 2022. „De la 1 ianuarie 2019, salariile ar trebui să crească, potrivit Legii salarizării, cu 25% din diferența din ceea ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022 și valoarea din decembrie 2018. Pe de altă parte, conform Ordonanței de Urgență din luna aceasta, toate sporurile vor îngheța la nivelul din 2017”, a declarant Bogdan Hossu, președintele Confederației Sindicale „Cartel Alfa”. Potrivit lui Hossu, peste 70-75% din bugetari vor simți o creștere salarială de la 1 ianuarie 2019. „Unele categotrii au intrat deja pe grila din 2022, deci nu vor mai primi majorări de la 1 ianuarie. Dar 70-75% vor vedea o creștere de la 1 ianuarie. Este foarte greu de spus care va fi creșterea, pentru că este foarte variabilă, în funcție de categorie și de grila la care este încadrat fiecare. Cert este că pentru unii această creștere poate reprezenta câteva sute de lei, pentru unii, câteva zeci de lei, iar pentru alții nimic”, a mai declarat Hossu. Pe parcursul anului 2018, bugetarii au beneficiat de două creșteri salariale, una la 1 ianuarie, iar cealaltăa 1 martie, atunci când medicii și asistentele au intrat direct pe grila din 2022, așa cum prevede Legea salarizării, ceea ce înseamnă că aceste categorii nu vor mai primi bani în plus până în 2022. „În fiecare an, începând din 2019 până în 2022, se crește la bugetari cu 25% din diferența la salariu. Atenție, ce înseamnă această diferență, pentru că au fost multe confuzii în ultima perioadă, s-a spus că se crește cu 25% pe brut, de la 1 ianuarie. Nu, este 25% din diferență. De exemplu, eu am acum un salariu, să zicem, de 2.000 de lei și în grilă, în lege, este scrisă o cifră de 6.000 de lei care ar trebui să fie salariul meu în 2022. Asta înseamnă că diferența între ceea ce am acum în plată și ceea ce urmează să primesc în 2022, când este intrarea efectivă a legii în vigoare, este de 4.000 de lei. 25% din această diferență înseamnă 1.000 de lei creștere în fiecare an”, anunțat, la începutul acestui an, Lia Olguța Vasilescu, fostul ministru al Muncii și Justiției Sociale.
Banca Europeană estimează o încetinire a economiei globale în 2019
u investitorii iau în calcul o încetinire a creșterii pentru economia globală, în principal din cauza costurilor mai mari de împrumut pentru debitorii în dolari
Banca Centrală Europeană (BCE) estimează că economia globală va scădea anul viitor, după care se va stabiliza, în timp ce prețurile vor continua să crească, potrivit buletinului publicat joi, informează site-ul agenției de presă Reuters. Investitorii iau în calcul o încetinire a creșterii pentru economia globală, în principal din cauza costurilor mai mari de împrumut pentru debitorii în dolari și tensiunilor comerciale dintre Statele Unite și China. BCE și-a argumentat noile așteptări pe baza acestor prognoze, în cel mai recent buletinul economic, publicat joi, dar încă apreciază că încă există „presiuni inflaționiste” la nivel global și în zona euro. „În perspectivă, se așteaptă ca activitatea economică globală să încetinească în 2019 și să rămână stabilă după aceea. Se preconizează că presiunile inflaționiste globale să crească încet, pe măsură ce rezervele se vor diminua”, se scrie în buletinul economic al BCE. Buletinul prezintă argumentele pentru decizia BCE din cadrul ședinței din decembrie, când a hotărât să pună capăt oficial programului de cumpărare de obligațiuni de 2,6 trilioane de euro și să continue să reinvestească banii pe care îi primește la scadența pentru mult timp după prima majorare a ratei dobânzii cheie. „Inflația de bază se așteaptă să crească treptat pe termen mediu, susținută de măsurile de politică monetară ale BCE, de expansiunea economică continuă și de creșterea salariilor”, se precizează în buletinul BCE.
Vinci preia pachetul majoritar din Gatwick, pentru 3,7 miliarde dolari
Constructorul francez Vinci, activ și în România, a ajuns, joi, la un acord pentru a achiziționa pachetul majoritar din aeroportul Gatwick pentru 3,7 miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro), informează Bloomberg și agenția de presă Reuters. Francezii au încheiat un acord pentru a prelua pachetul minim de control, 50,01%, de la un grup de investitori printre care se află fondul suveran din Abu Dhabi și Australia. Restul de 49,99% va fi administrat de Global Infrastructure Partners, potrivit informațiilor furnizate de Vinci. Tranzacția urmează să fie finalizată în prima parte a anului viitor, au mai susținut reprezentanții constructorului francez. Aeroportul londonez devine cel mai mare aerportul de sine stătător din portofoliul Vinci, care ar ajunge astfel la 46 de aeroporturi în 12 țări. Acordul completează achiziția portofoliului de management al Airports Worldwide, făcută de Vinci la începutul acestui an, ceea ce i-a permis să intre în Statele Unite și să se extindă în Europa. London Gatwick Airport (LGW), poziționat în sudul Londrei, este considerat al doilea cel mai aglomerat aeroport din Marea Britanie și al optulea din Europa, cu un trafic de 45,7 milioane de călători, anual, care ajung către 228 de milioane de destinații din 74 de țări. La finele anului financiar care s-a încheiat la 31 martie 2018, Gatwick Airport Group a raportat venituri de 764,2 milioane de lire sterline, cu un EBITDA de 411,2 milioane de lire sterline. În România, Vinci este prezent prin Actemium, Stizo Industrial Services, TIAB și Vinci Facilities.
În noiembrie, comenzile din industrie au continuat să scadă sensibil
Industria românească semnalează o încetinire a activității la finalul anului, iar, în noiembrie, comenzile din industrie au continuat să scadă sensibil, după ce volumul producției a rămas nemișcat în octombrie și septembrie. potrivit barometrului industrial lunar efectuat de IRSOP și SNSPA și publicat joi. Totodată, comenzile pentru export și numărul angajaților au scăzut, potrivit raportului. În fiecare lună, IRSOP și SNSPA întreabă un eșantion de manageri dacă în firma lor producția, comenzile, stocurile, angajările și alți parametrii au crescut sau au scăzut față de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte și contracție dacă scade sub 50. Volumul producției a stagnat între octombrie și noiembrie la 57 de puncte, ceea ce înseamnă că, în ultimele 3-4 luni, cererea nu a depășit nivelul producției, iar activitatea a stagnat. ”Stocurile s-au contractat de la 49 de puncte în septembrie, la 44 în octombrie și au revenit la 48 în noiembrie. În general, pentru a minimiza costurile, firmele mențin stocurile relativ constant sub punctul de echilibru, mai mult spre contracție, decât spre expansiune. Dar, când se produce în serie, contracția stocurilor reflectă o perioadă mai lungă de cerere scăzută”, se arată în raport. Totodată, comenzile neexecutate se află tot în zona de contracție, dar au crescut de la 42 de puncte în octombrie la 47 în noiembrie. Creșterea apare ca efect al sfârșitului de an când se accelerează ritmul de predare a produselor executate, potrivit specialiștilor. Comenzile noi au scăzut de la 59 în septembrie, la 56 în octombrie și 53 în noiembrie. ”Tiparul istoric arată că scăderea cererii va continua în decembrie, ajungând cu mare probabilitate în zona de contracție, sub 50 de puncte. Acest indicator merită o atenție specială. Nivelul la care scade cererea în decembrie permite estimarea timpului necesar industriei de a depăși faza de declin și de a depăși creșterea medie anuală”, se arată în raport. Comenzile pentru export au scăzut și ele de la 57 în octombrie la 52 în noiembrie. Aici a intervenit o schimbare bruscă a tiparului existent, potrivit specialiștilor. ”În octombrie, comenzile interne scădeau, iar exportul creștea. Nu era o evoluție ideală, dar reușea totuși să mențină intactă o ancoră importantă pentru creșterea industriei - exportul. În noiembrie însă, scăderea cererii s-a generalizat si a cuprins și exportul”, se arată în raport.
Aurul, la cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni și jumătate
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, joi, un curs de referință de 4,6471 lei/euro, o creștere de 0,12% față de pragul atins luni. Totodată, aurul a urcat la cel mai ridicat nivel din luna iunie până în prezent. Luni, euro a coborât la 4,6413 lei, cel mai scăzut prag din 13 septembrie, când a fost 4,6391 lei. Joi, euro a crescut la 4,6471 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a urcat de la 4,0686 lei la 4,0744 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 4,0925 lei la 4,1145 lei. Lira sterlină a crescut de la 5,1436 lei la 5,1477 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 165,0178 lei la 166,6755 lei. Acesta este cel mai ridicat nivel din 15 iunie, când a fost 167,8667 lei.
Germania se gândește să impună o ”taxă a moscheilor”
Lideri politici germani se declară în favoarea impunerii unei ”taxe a moscheilor” în Germania, relatează Euronews. Liderul majorității parlamentare conservatoare (CDU) Thorsten Frei apreciază, într-un interviu acordat publicației "Welt", că ar fi un ”pas înainte”, care ar permite islamului din Germania ”să se emancipeze de influența donatorilor străini”. O parlamentară din grupul social-democrat (SPD, la putere) Burkhard Lischka se declară deschisă unei dezbateri pe această temă. Această taxă i-ar viza pe cei aproximativ 4,5 milioane de musulmani din Germania. Ea ar putea să urmeze modelul impozitului bisericilor, în vigoare în Germania, plătit de persoane care se declară creștine. Pentru ca moscheile să fie eligibile în vederea acestei taxe, este necesar să se declare ”organizații publice”, la fel ca bisericile protestantă și catolică.
Indicele ROBOR la 3, la cel mai redus nivel din ultimele șase luni
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 3,02% de la 3,03% luni, urmând tendința începută luni, arată datele afișate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai redus de atât a fost înregistrat la data de 21 iunie 2018, când a fost de 2,95%. În schimb, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a consemnat joi a cincea zi lucrătoare la 3,33%, nivel la care a scăzut la 19 decembrie de la 3,34% la 18 decembrie. De asemenea, indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a stagnat joi la 3,43%, nivel la care a ajuns luni de la 3,44% vineri. În plus, indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a rămas joi la 3,52%, nivel la care a ajuns la data 20 decembrie
Huawei crește precum făt frumos
Huawei Technologies anticipează că în 2018 a înregistrat o creștere de 21% a veniturilor, la 108,5 miliarrde de dolari, a afirmat președintele prin rotație al grupului chinez, Guo Ping, în discursul său pentru Anul Nou, relatează Reuters. Guo a spus că Huawei și-a asigurat 26 de contracte pentru rețele 5G. Livrările de smartphone-uri din 2018 vor depăși 200 de milioane de unități, conform estimărilor. Huawei este cel mai mare producător de echipamente pentru telecomunicații și al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume. Compania este însă supusă presiunilor internaționale, după ce Statele Unite și aliații săi, între care Australia și Noua Zeelandă, au început să interzică echipamentele sale din motive de siguranță națională.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
