Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câștigul salarial mediu nominal net a scăzut în aprilie cu 3,4%

Corneliu Condurache
10 iun 2020 805 vizualizări

În luna aprilie 2020 salariul mediu s-a redus cu aproape 190 de lei

Câștigul salarial mediu nominal brut în luna aprilie a fost de 5.201 lei, cu 185 lei (-3,4%) mai mic decât în luna martie 2020, în timp ce câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.182 lei, în scădere față de luna precedentă cu 112 lei (-3,4%), potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,2%. În câștigul salarial mediu lunar sunt cuprinse și sumele plătite salariaților pentru șomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ”În luna aprilie 2020, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.201 lei, cu 185 lei (-3,4%) mai mic decât în luna martie 2020. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.182 lei, în scădere față de luna precedentă cu 112 lei (-3,4%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (7.982 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.340 lei)”, arată datele INS. Indicele câștigului salarial real a fost 99,5% pentru luna aprilie 2020 față de aceeași perioadă a anului precedent. Indicele câștigului salarial real a fost 96,3% pentru luna aprilie 2020 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 214,3%, cu 8,1 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna martie 2020. ”În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an”, arată INS. În luna aprilie2020, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a scăzut față de luna martie ca urmare a întreruperii/încetării activității sau a intrării în șomaj tehnic a multor agenți economici, a nerealizărilor de producție ori încasărilor mai mici (în funcție de contracte/proiecte), a remunerării parțiale a salariaților din unele activități economice. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), cât și a disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mari față de medie, din unele activități economice. Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 29,1% în transporturi aeriene, ca efect al măsurilor determinate de instituirea stării de urgență; cu 22,8% în fabricarea produselor din tutun, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile precedente; între 12% și 19% în fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, fabricarea de mobilă, tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), hoteluri și restaurante, fabricarea băuturilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, alte activități industriale n.c.a., activități de spectacole, culturale și recreative; între 7,5% și 11% în fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, comerț cu ridicata și cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor), activități profesionale, științifice și tehnice. Cele mai semnificative creșteriale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 13,8% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, respectiv cu 10,8% în activități de servicii anexe extracției; între 2,5% și 10% în activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), extracția cărbunelui superior și inferior, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, extracția minereurilor metalifere, telecomunicații, alte activități extractive.

Orban vrea ca-n cinci ani PIB-ul pe cap de locuitor să-l depășească pe cel din UE

u premierul a afirmat că majorarea PIB și a veniturilor cetățenilor se poate baza "pe piloni foarte solizi”

Premierul Ludovic Orban susține că își dorește ca, în următorii cinci ani, Produsul Intern Brut al României și venitul românilor să depășească media la nivel european, el promițând investiții în infrastructura de transport, sănătate, comunicații și în toate domeniile importante. "Suntem în curs de elaborare a programului de relansare economică, în perioada post-COVID, care în mod clar are mai mulți piloni de sprijin. (...) Obiectivul meu este ca în maxim 5 ani România să depășească Produsul Intern Brut pe cap de locuitor mediu la nivel european și venitul mediu pe care îl înregistrează cetățenii la nivel european”, a afirmat Ludovic Orban, joi, la o întâlnire cu reprezentanții IMM-urilor.  El a subliniat disponibilitatea Guvernului de a susține "creșterea accelerată” a investițiilor publice în infrastructura de transport, energetică, de sănătate, de comunicații "și în toate tipurile de infrastructură care asigură suportul dezvoltării economice”. Orban a afirmat că majorarea PIB și a veniturilor cetățenilor se poate baza "pe piloni foarte solizi” care nu se regăsesc în politicile economice ale fostului guvern, care au constat în "tratamentul grosolan de multe ori față de investitori, neglijarea investițiilor și a funcționalității instituțiilor care asigură o piață corectă pentru companiile care activează în România”. Orban a arătat că Guvernul intenționează să investească 40 de miliarde de euro în infrastructura de transport rutier și feroviar, dar și prin dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în București și în alte orașe. În ceea ce privește navigabilitatea Dunării, premierul a susținut că lucrările pentru acest lucru sunt "fundamentale” și pot contribui la punerea în valoarea a importanței geo-strategice a României.  Orban a vorbit despre "decizii catastrofale luate în ultimii 6-7 ani” în domeniul energiei, susținând că au fost luate decizii administrative și guvernamentale "care au permis ca contractele de furnizare să ducă la prețuri extrem de ridicate și la reducerea competitivității acestor companii”.

“Vă garantez că programul IMM Invest va fi un success”

Premierul Ludovic Orban le "garantează" oamenilor de faceri din România că programul IMM Invest "va fi un succes” și anunță alocarea de sprijin financiar în valoare de peste două miliarde de euro pentru relansarea companiilor, prin acordarea de granturi, 550 de milioane de euro fiind destinate IMM-urilor, iar o sută de milioane de euro micilor companii fără angajați. Orban spune că educația antreprenorială este "fundamentală”. "În ceea ce privește programul IMM Invest, vă garantez că va fi un succes”, le-a transmis premierul Ludovic Orban, joi, reprezentanților întreprinderilor mici și mijlocii. Șeful Executivului a susținut că foarte multe IMM-uri românești au capital negativ și se află în situația de a fi "foarte greu bancabile” și că este nevoie de sprijin financiar și pentru acestea. "Dacă va trebui să regândim un pic cadrul legislativ actual pentru IMM Invest e o măsură care arată sprijinul pe care-l acordăm IMM-urilor”, a mai afirmat Orban. Ludovic Orban a arătat că schema de ajutor de stat pentru marile companii "va avea beneficii” și pentru întreprinderile mici și mijlocii a căror activitate este legată de marile firme. "Încercăm să mobilizăm toate resursele financiare care vin de la nivel european pentru a susține un program cât mai amplu de granturi care să fie acordate IMM-urilor. Trebuie să știți că, până în prezent, România nu a primit efectiv sume de bani suplimentare față de banii alocați României în cadrul bugetului UE 2014-2020. Chiar dacă am primit vești bune de la nivel european (...) practic noi, pentru a operaționaliza rapid scheme de granturi către IMM-uri, trebuie să ne bazăm pe resursele pe care le avem astăzi disponibile”, a afirmat el. Orban a precizat că pentru a pune în practică acest lucru Guvernul a fructificat resurse de la UE și posibilitatea de a transfera fonduri de la un program la altul, disponibilizând un miliard de euro pentru susținerea prin granturi a IMM-urilor. Acest program va fi derulat prin Ministerul Economiei și se va adresa acelor domenii grav afectate de criza sanitară precum HoReCa, transporturi, industria spectacolelor care va primi peste 300 de milioane de euro. Totodată, 550 de milioane vor fi alocate unei scheme de granturi pentru IMM-uri, iar SRL-urile fără angajați, în care administratorul este plătit din dividende, vor fi de asemenea sprijinite financiar, a mai anunțata premierul.

Autorii români reprezintă anual sub 20% din vânzările de carte

Librăria online Libris.ro a anunțat joi că se alătură campaniei „Citește Românește”, campanie lansată săptămâna trecută de Ministerul Culturii, în condițiile în care volumele semnate de autorii români reprezintă, anual, mai puțin de 20% din vânzările de carte înregistrate de una dintre cele mai mari librării online din țară. ”În prezent, volumele semnate de autorii români reprezintă, anual, mai puțin de 20% din vânzările de carte înregistrate de Libris.ro, una dintre cele mai mari librării online din țară. În acest procent sunt cuprinse atât volumele de beletristică, cât și cele de cărți pentru copii, poezie, spiritualitate și științe umaniste”, a anunțat Libris.ro. Inițiativa Ministerului Culturii are ca scop promovarea scriitorilor români și a literaturii locale în rândul cititorilor. ”Campania Citește Românește, demarată de noi, atrage tot mai mulți parteneri de valoare și ne bucură faptul că este apreciată și susținută. Într-un timp foarte scurt, de numai o săptămână, pe lângă marile platforme de comerț online care ni s-au alăturat am descoperit, în mod plăcut, că sunt și persoane din zona social-media care se implică și promovează campania. Mulțumim tuturor partenerilor noștri pentru sprijinul acordat scriitorilor români. Îndemn publicul să acceseze aceste platforme de vânzare de cărți și să descopere scriitorii noștri contemporani care sunt valoroși și care merită citiți”, a declarat Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii.

Elon Musk: Este timpul să trecem la producția de serie a camioanelor Tesla Semi

Acțiunile Tesla au crescut miercuri peste nivelul de 1.000 de dolari pe unitate, după ce directorul general al companiei, Elon Musk, a spus angajaților că este timpul să treacă la producția de serie a camioanelor Tesla Semi, transmite Reuters. Într-un email trimis miercuri angajaților, Musk nu a precizat programul de creștere a producției de camioane Semi. Musk a răspuns pe Twitter ”Da” la o întrebare referitoare la veridicitatea informației referitoare la producția de camioane Semi. Acțiunile Tesla au crescut miercuri cu circa 6%, la 1.000 de dolari pe unitate, în urma știrii publicate de Reuters despre emailul lui Musk, compania devenind a doua cea mai valoroasă companie auto din lume, după Toyota Motor. În urma creșterii prețului acțiunilor Tesla, Musk ar putea primi o nou plată în cadrul unui plan de compensații care depinde de capitalizarea bursieră a companiei. Acțiunile Tesla au fost susținute și de majorarea prețului țintă al acestora la 1.000 de dolari, de către firma Wedbush. Investitorii mai anticipează că Musk va prezenta o nouă tehnologie de baterii care vor avea o durată mai lungă de viață, costuri mai mici și o autonomie mai mare pentru viitoarele vehicule ale Tesla. ”Producția de baterii și de sisteme de propulsie va avea loc la fabrica Giga Nevada. Majoritatea celorlalte activități se vor desfășura în alte state”, a mai scris Musk, fără alte precizări. Musk a declarat că Tesla caută un loc, în alte state, pentru a construi o nouă fabrică, sugerând că unul dintre candidați ar putea fi statul Texas. Oklahoma și alte state concurează pentru această investiție. Când Musk a prezentat prototipul camionului electric Semi în 2017, a spus că acesta va intra în producție în 2019. Mai recent, Musk a declarat că Semi va trece la producția de serie până în 2021.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,20%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut joi la 2,20%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Acesta este cel mai redus nivel consemnat de ROBOR la 3 luni după data de 20 aprilie 2018, când a fost de 2,13%. Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut la nivelul de 2,31%. Consiliul de administrație al BNR a decis vineri, 29 mai, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

Amazon întrerupe colaborarea cu poliția americană

Amazon a decis să renunțe temporar la furnizarea soluțiilor sale de recunoaștere facială către poliția americană. Gigantul american a anunțat un memorandum la colaborarea cu departamentele de poliție din Statele Unite, prin care întrerupe pentru un an accesul acestora la Rekognition, platforma Amazon de recunoaștere facială. Decizia, care implică în mod evident argumente de marketing într-un moment în care tot mai multe companii încearcă să-și promoveze imaginea prin asocierea cu lupta împotriva discriminării, vine la doar două zile după altă decizie similară, de răsunet, din partea IBM. Marea diferență este că, spre deosebire de IBM care nu a reușit până acum să ajungă să domine piața tehnologiilor de recunoaștere facială, Amazon chiar este unul din cei mai mari jucători de pe această piață.

Cheltuielile cu transformarea digitală vor ajunge la 7,4 trilioane de dolari

Cheltuielile cu transformarea digitală sunt estimate că vor ajunge la 7,4 trilioane de dolari între 2020 și 2023, potrivit raportului Veeam 2020 Data Protection Trends, care arată că amenințările cibernetice reprezintă cea mai mare provocare pentru companii în următorul an. ”Raportul Veeam 2020 Data Protection Trends indică interesul companiilor globale în ceea ce privește transformarea digitală, însă acestea se lovesc de soluții învechite pentru protejarea și gestionarea datelor. Protecția datelor trebuie să se îndrepte către un nivel superior pentru a sprijini nevoile de transformare și adoptare a soluțiilor hibrid/multicloud”, arată compania. Întrucât organizațiile urmăresc să își transforme operațiunile de business și să revoluționeze serviciile pentru clienți, Transformarea Digitală (DX) se află în topul agendei celor mai mulți lideri de afaceri. ”Cheltuielile cu transformarea digitală sunt estimate că vor ajunge la 7,4 trilioane de dolari între 2020 și 2023, ceea ce înseamnă o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de 17,5%. Cu toate acestea, conform celor mai recente date din industrie publicate de Veeam Software, lider în soluții de backup care furnizează Cloud Data Management, aproape jumătate din organizațiile globale se confruntă în procesul de transformare digitală cu tehnologii de generație veche, nesigure. Mai mult, 44% dintre respondenți invocă lipsa competențelor sau a expertizei IT ca o barieră în calea succesului”, arată studiul.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.