MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câştigul salarial mediu net a crescut uşor la 5.351 lei
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, (11.619 lei) şi în fabricarea produselor din tutun (10.860 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.263 lei)
Câştigul salarial mediu net a fost 5.351 lei, în luna februarie, în creştere cu 23 lei (Â0,4%) faţă de luna ianuarie 2025, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
”În luna februarie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 8.932 lei, cu 22 lei (Â0,2%) mai mare decât în luna ianuarie 2025. Câştigul salarial mediu net a fost 5.351 lei, în creştere cu 23 lei (Â0,4%) faţă de luna ianuarie 2025. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, (11.619 lei) şi în fabricarea produselor din tutun (10.860 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.263 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.345 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 9,7%. Indicele câştigului salarial real a fost 104,5% în luna februarie 2025 faţă de luna februarie 2024. Indicele câştigului salarial real a fost 99,5% în luna februarie 2025 faţă de luna ianuarie 2025. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 249,3%, cu 1,1 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna ianuarie 2025. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei. În luna februarie 2025, comparativ cu luna precedentă, nivelul câştigului salarial mediu net a fost influenţat, în aproape egală măsură, atât de creşteri, cât şi de scăderi. Astfel, creşterile câştigului salarial mediu net din activităţile sectorului economic au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale, al 13-lea salariu sau prime pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum şi de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
- cu 33,9% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 30,2% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
- între 6,5% şi 12,5% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice;
- între 2,5% şi 6% în alte activităţi extractive, cercetare-dezvoltare, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), construcţii, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), transporturi pe apă.
Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
China majorează şi mai mult tarifele pentru mărfurile americane, la 125%
l Beijingul transmite însă că nu va mai răspunde la eventuale alte creşteri ale tarifelor americane
China a anunţat la sfârșitul săptămânii trecute un nou tarif pentru bunurile americane, mărind taxele la 125% de la 84 la sută, după ce Casa Albă precizase joi că tariful corect aplicat mărfurilor chinezeşti importate în SUA este de fapt de 145%, potrivit Reuters. China şi-a crescut taxele impuse americanilor la 125 la sută după ce anterior anunţase o mărire a ratei tarifare pentru produsele americane la 84 la sută. Miercuri, preşedintele Trump a anunţat, la nici 24 de ore de la intrarea în vigoare, o suspendare pentru 90 de zile a noilor taxe vamale aşa-zise „de reciprocitate” impuse zecilor de ţări, cu o excepţie: China. În cazul său, tarifele cresc la 125 la sută, a anunţat Washingtonul, ceea ce a determinat Beijingul să anunţe, la rândul său, un răspuns cu o mărire până 84 la sută a tarifului impus SUA. Ulterior, joi, Casa Albă a precizat că taxa corectă în cazul Chinei este de 145 la sută, iar China a răspuns vineri cu anunţarea unei taxe de 125 la sută. Ministerul chinez al Finanţelor a transmis că, dacă SUA insistă să continue să încalce interesele Chinei într-un mod substanţial, Beijingul va lua cu hotărâre contramăsuri şi va lupta până la capăt. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Comerţului a declarat vineri că China se opune cu fermitate şi condamnă ceea ce a numit măsurile tarifare unilaterale inutile ale Americii. Ministerul a spus că a luat contramăsuri ferme pentru a proteja propriile drepturi şi interese ale Chinei. China îndeamnă SUA să facă un pas important în anularea aşa-numitelor „tarife reciproce” şi să îşi corecteze complet practicile greşite, a declarat Ministerul chinez al Comerţului. Totuşi, Beijingul susţine că nu va mai răspunde la nicio altă taxă vamală impusă de SUA. China consideră că „tarifele anormal de ridicate” impuse de SUA „încalcă grav normele comerciale internaţionale şi economice, legile economice de bază şi bunul simţ şi reprezintă o intimidare şi o constrângere complet unilaterală”.
Rata anuală a inflației a coborât la 4,86%
l mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,10%, cele nealimentare cu 3,84%, iar serviciile cu 6,99%
Rata anuală a inflației a coborât, în luna martie 2025, la 4,86%, de la 5,02% în februarie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,10%, cele nealimentare cu 3,84%, iar serviciile cu 6,99%, potrivit datelor publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). 'Indicele prețurilor de consum în luna martie 2025 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 100,27%. Rata inflației de la începutul anului (martie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,1%. Rata anuală a inflației în luna martie 2025 comparativ cu luna martie 2024 a fost 4,9%.
Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2024 - martie 2025) față de precedentele 12 luni (aprilie 2023 - martie 2024) a fost 5,1%', se spune în comunicat. Conform INS, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna martie 2025 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 100,34%. Rata anuală a inflației în luna martie 2025 comparativ cu luna martie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 5,1%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2024 - martie 2025) față de precedentele 12 luni (aprilie 2023 - martie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,4%. Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârșitul lui 2026, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. 'Conform scenariului de bază al proiecției macroeconomice, rata anuală a inflației va continua să fluctueze și în prima parte a anului curent. Indicatorul se va reduce ulterior și va reveni în interiorul intervalului țintei în trimestrul I 2026, urmând a se menține relativ stabil în jumătatea superioară a acestuia pe tot parcursul anului viitor. În structură, traiectoria IPC este configurată de reducerea continuă a inflației de bază, dar de o manieră graduală, în timp ce ansamblul componentelor exogene ale coșului va imprima profilul volatil din prima parte a intervalului, în principal ca urmare a unor efecte de bază. În aceste condiții, rata anuală a inflației IPC va atinge 3,8% în luna decembrie 2025, pentru decembrie 2026 fiind anticipată o valoare de 3,1%. Comparativ cu traiectoria publicată în Raportul asupra inflației din luna noiembrie 2024, inflația IPC se situează la valori mai ridicate până la sfârșitul anului curent (mai vizibil în primele trimestre ale anului), respectiv mai joase în 2026', se arată în Raportul asupra inflației, din februarie 2025. Potrivit sursei citate, revizuirea aferentă lunii decembrie 2025 este de Â0,3 puncte procentuale, determinată în principal de scumpirile de la începutul anului (produsele din tutun, serviciile cu prețuri administrate), dar și de o dinamică mai pronunțat persistentă a inflației de bază, parțial contrabalansate de perspective ușor mai optimiste pe segmentul LFO.
Burduja: La această oră, peste 30% din energia României este produsă de eoliene
Peste 30% din energia României este produsă de eoliene la această oră, la care se adaugă 20% hidro și 11% fotovoltaic, a scris, pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Vântul bate bine pentru România! La această oră, peste 30% din energia României este produsă de eoliene. Acest prag simbolic este un semnal clar: tranziția energetică este în desfășurare, iar România se poziționează tot mai ferm pe harta energiei verzi europene. Este încă o dovadă că investițiile în regenerabile dau roade. Iar când adăugăm la acest tablou 20% hidro, 11% fotovoltaic și chiar începuturile stocării (care apare deja în mix, cu 18 MW instalați), avem aproape 63% energie curată în rețea. Plus aproape 19% din centrala de la Cernavodă. Prin urmare, peste 82% din energia României vine din surse cu emisii reduse sau zero. Este o transformare susținută direct de investițiile strategice ale Ministerului Energiei în tehnologii verzi și capacități de echilibrare', a afirmat Sebastian Burduja. Potrivit acestuia, investițiile derulate de Ministerul Energiei în ultimii ani sunt fără precedent. Potrivit acestuia, peste 2 miliarde de euro sunt disponibile prin Fondul pentru Modernizare pentru proiecte de energie regenerabilă și infrastructură de transport și distribuție. Alte 1,5 miliarde de euro sunt alocate pentru sprijinirea capacităților de producție din surse regenerabile, prin apeluri de proiecte aflate în derulare. În paralel, 300 de milioane de euro sunt dedicate exclusiv dezvoltării capacităților de stocare în baterii - o componentă esențială pentru funcționarea eficientă a unui sistem energetic modern. 'Rezultatele deja se văd. În doar 12 luni, capacitatea de stocare din România a crescut de la 8 MWh la aproape 400 MWh disponibili în baterii. Hidroelectrica a semnat recent contractul pentru primul proiect de stocare în baterii Li-ion din portofoliul său, care va fi amplasat la Parcul Eolian Crucea Nord și va avea o capacitate de 72 MWh. Valoarea totală a contractului este de aproape 80 de milioane de lei, iar lucrările vor fi realizate în termen de 12 luni. Mai mult decât atât, partenerii acestui proiect sunt două companii românești - Prime Batteries Technology și Enevo Group, care aduc valoare adăugată și tehnologie de ultimă generație dezvoltată în România', a scris Sebastian Burduja.
BCE avertizează asupra riscurilor financiare generate de sectorul bancar din umbră
Banca Centrală Europeană (BCE) a tras un semnal de alarmă privind riscurile financiare tot mai mari care pot apărea din sectorul bancar din umbră (shadow banking), avertizând că tensiunile din acest segment pot afecta sistemul bancar tradiţional, în special în perioadele de volatilitate accentuată a pieţelor. Sharon Donnery, vicepreşedintă a consiliului de supraveghere al BCE, a declarat joi că instituţia este "deosebit de preocupată" de riscul transmiterii şocurilor financiare de la firmele financiare nebancare către băncile clasice, având în vedere legăturile directe existente între cele două categorii de entităţi. ”Aşa cum am observat în ultimele zile, potenţialul pentru corecţii bruşte ale preţurilor activelor rămâne semnificativ, pe fondul incertitudinilor geopolitice. Pe măsură ce actorii nebancari pot fi printre cei mai afectaţi de tensiunile geopolitice, interconectarea lor cu băncile reprezintă un motiv de îngrijorare specială.”, a spus Donnery într-un discurs susţinut la Frankfurt. Sectorul financiar nebancar, care include fonduri de investiţii, fonduri speculative (hedge funds) şi alte entităţi care nu sunt supuse aceloraşi reguli stricte ca băncile, a cunoscut o expansiune rapidă în ultimii ani, însă rămâne mai puţin reglementat şi nu are acces la facilităţile de lichiditate ale băncilor centrale, ceea ce îl face vulnerabil în faţa şocurilor pieţei. Chiar dacă BCE a remarcat că băncile au gestionat cu succes volatilitatea accentuată din ultima săptămână, declaraţiile lui Donnery reflectă o îngrijorare profundă legată de instituţiile din afara ariei directe de supraveghere a BCE.
Vânzătorii chinezi de pe Amazon iau în calcul scumpiri
Companiile chineze care vând produse pe platforma Amazon se pregătesc să majoreze preţurile pentru consumatorii din SUA sau chiar să părăsească această piaţă, după ce preşedintele Donald Trump a anunţat o majorare drastică a tarifelor vamale pentru importurile din China, potrivit unor vânzători şi a reprezentanţilor celei mai mari asociaţii de e-commerce din China, transmite Reuters. Trump a declarat miercuri că va creşte tarifele pentru importurile chinezeşti la 125%, faţă de nivelul deja ridicat de 104%, intensificând astfel confruntarea economică dintre cele două cele mai mari economii ale lumii. „Nu e vorba doar de un nou impozit. Este vorba despre o completă dezechilibrare a structurii de costuri”, a spus Wang Xin, preşedinta Asociaţiei de Comerţ Electronic Transfrontalier din Shenzhen, care reprezintă peste 3.000 de vânzători de pe Amazon. „Va fi extrem de dificil pentru oricine să supravieţuiască pe piaţa americană în aceste condiţii”, a adăugat ea, avertizând şi asupra riscurilor legate de întârzierea vămuirii şi creşterea costurilor logistice.
Fondul suveran al Norvegiei îşi menţine strategia sa de investiţii
Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, în valoare de 1,7 trilioane de dolari, va continua să urmeze o strategie de investiţii pe termen lung şi o diversificare largă a riscurilor, în pofida pierderilor masive suferite de la începutul anului, a anunţat joi guvernul norvegian. Potrivit Ministerului Finanţelor din Norvegia, fondul a înregistrat pierderi de aproximativ 1.100 miliarde de coroane norvegiene (101,4 miliarde de dolari) în 2025, pe fondul scăderii accentuate a preţurilor activelor, cauzată de volatilitatea generată de tensiunile comerciale internaţionale. Anunţul vine după ce preşedintele american Donald Trump a introdus săptămâna trecută tarife vamale ridicate la importuri, pentru ca apoi să le suspende parţial miercuri, în încercarea de a calma pieţele globale, care au reacţionat cu oscilaţii semnificative. Ministrul de Finanţe Jens Stoltenberg a declarat că ”trebuie evitate schimbările bruşte de strategie sau deciziile luate în grabă”, subliniind că, într-un context global marcat de instabilitate, diversificarea largă a riscului rămâne cea mai solidă abordare.
Google reduce drastic preţurile pentru aplicaţiile sale de business
Google va oferi discounturi semnificative agenţiilor federale din SUA pentru pachetul său de aplicaţii business, în contextul în care compania încearcă să profite de eforturile administraţiei Trump de a reduce cheltuielile guvernamentale şi să îşi consolideze prezenţa pe o piaţă dominată până acum de Microsoft, transmite Reuters. Măsura vine în contextul unei campanii de reducere a cheltuielilor federale conduse de preşedintele Donald Trump, cu sprijinul echipei de reformă guvernamentală DOGE (Department of Government Efficiency), coordonată de aliatul său, miliardarul Elon Musk. DOGE are ca obiectiv anularea contractelor costisitoare şi reducerea dimensiunii agenţiilor guvernamentale. În cadrul unui acord semnat cu Administraţia Generală a Serviciilor (GSA), Google va oferi o reducere de până la 71% pentru pachetul său Workspace, ceea ce ar putea aduce economii de până la 2 miliarde de dolari, în cazul unei adoptări la nivelul întregului guvern federal, a anunţat compania joi. GSA, instituţia responsabilă cu gestionarea proprietăţilor şi serviciilor federale, a fost printre primele agenţii vizate de restructurările DOGE.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
