MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câştigul salarial mediu net a crescut la 5.176 lei
Față de luna mai 2024, leafa medie a urcat cu doar 1,1%
Câştigul salarial mediu net în luna iunie s-a ridicat la 5.176 lei, în creştere cu 58 lei (Â1,1%) faţă de luna mai 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În luna iunie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8.480 lei, cu 125 lei (Â1,5%) mai mare decât în luna mai 2024. Câştigul salarial mediu net a fost 5.176 lei, în creştere cu 58 lei (Â1,1%) faţă de luna mai 2024. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de editare (11.614 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2.798 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,5%. Indicele câştigului salarial real1 a fost 107,2% în luna iunie 2024 faţă de luna iunie 2023. Indicele câştigului salarial real a fost 100,9% în iunie 2024 faţă de luna mai 2024. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,6%, cu 2,2 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2024. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei. În luna iunie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 30,2% în activităţi de editare, respectiv cu 10% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 4% şi 6,5% în fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, telecomunicaţii, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea produselor textile, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; între 2,5% şi 4% în activităţi de spectacole, culturale şi recreative, transporturi aeriene, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, alte activităţi de servicii, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale.
Rata anuală a inflaţiei în luna iulie a crescut la 5,4%
u serviciile poştale s-au scumpit cel mai mult, cu 26,59%, medicamentele şi detergenţii cu 24,02% şi respectiv 20,65%
Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2024 comparativ cu luna iulie 2023 a fost 5,4%, anunţă Institutul Naţional de Statistică (INS). În luna iunie 2024, rata anuală a inflaţiei comparativ cu luna iunie 2023 a fost 4,9%. Serviciile poştale s-au scumpit cel mai mult, cu 26,59%, medicamentele şi detergenţii cu 24,02% şi respectiv 20,65%. Iar făina s-a ieftinit cel mai mult, cu 30,5%, în iulie 2024 faţă de iulie 2023. ”Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2024 comparativ cu luna iunie 2024 a fost 100,60%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,2%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2024 comparativ cu luna iulie 2023 a fost 5,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2023 – iulie 2024) faţă de precedentele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) a fost 6,8%”, arată datele INS. Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iulie 2024 comparativ cu luna iunie 2024 a fost 100,59%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2024 comparativ cu luna iulie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2023 – iulie 2024) faţă de precedentele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 7,1%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,71%, în iulie 2024 faţă de iulie 2023, şi cu 0,11% faţă de iunie 2024. Cel mai mult s-au scumpit conservele din fructe, cu 9,72%, în iulie 2024 faţă de iulie 2023, şi cu 0,19% faţă de iunie 2024. Cel mai mult s-a ieftinit făina, cu 30,5%, în iulie 2024 faţă de iulie 2023, şi s-a scumpit cu 1,28% faţă de iunie 2024. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,92%, în iulie 2024 faţă de iulie 2023, şi cu 0,90% faţă de iunie 2024. Aici cel mai mult s-a scumpit medicamentele, cu 24,02%, în iulie 2024 faţă de iulie 2023, şi cu 0,28% faţă de iunie 2024, dar şi detergenţii, cu 20,65%, în iulie 2024 faţă de iulie 2023, şi cu 0,25% faţă de iunie 2024. Cel mai mult s-au ieftinit gazele, cu 9,39%, în iulie 2024 faţă de iulie 2023, şi s-au scumpit cu 1,08% faţă de iunie 2024.
Declaraţia Unică va fi înlocuită
u Finanţele renunţă la declararea anuală a estimatului pentru veniturile din alte surse decât salariile
Declaraţia Unică actuală urmează să fie înlocuită cu o Declaraţie Unică Inteligentă/Digitală, anul 2025 urmând să fie unul de tranziţie între cele două sisteme de declarare. Noua declaraţie va fi una precompletată şi cu calcule deja făcute, în baza informaţiilor pe care documentul le va extrage, în cazul fiecărui contribuabil, din toate modulele şi bazele de date ale ANAF, cum ar fi e-Factură, e-TVA, e-Transport, anunţă ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, într-un interviu pentru Profit.ro. De asemenea, urmează să se renunţe la mecanismul de estimare a venitului. Proiectul se află încă în lucru, la acest moment analizându-se şi dacă noul formular se va numi Declaraţia Unică Inteligentă sau Declaraţia Unică Digitală. "Am avut o întâlnire cu mediul de afaceri referitor la Declaraţia Unică Inteligentă. Nu am avut o definitivare a terminologiei, dar aşa intenţionăm să îi dăm denumirea, Digitală sau Inteligentă. Aduce o serie de noutăţi. Înlocuieşte Declaraţia Unică actuală şi, înainte de toate, se elimină estimatul, adică nu mai depui o declaraţie cu estimatul pentru următoarea perioadă. Apoi, în conţinutul Declaraţiei sunt proceduri care vor fi automatizate, precompletări, calcule în interiorul Declaraţiei. Declaraţia Unică Inteligentă va avea asigurată interoperabilitatea cu bazele noastre de date, cu modulul e-Factura, cu e-TVA, cu modulul e-Transport. Asta ar însemna că pe partea de cheltuieli, modulul e-Factura având toate datele pentru cheltuielile înregistrate, practic ar trebui să existe o corelare între datele din Declaraţia Unică Inteligentă şi valoarea facturilor înregistrate în e-Factură. Dacă o persoană fizică a făcut o achiziţie şi are o cheltuială înscrisă în Declaraţia Unică, atunci, dacă acea cheltuială a făcut-o pe persoană fizică, se vede în e-Factură. Venitul net asupra căruia se plăteşte impozitul nu mai este stabilit prin declararea acestui venit de către persoana fizică, ci pur şi simplu extragem datele. Va fi precompletat şi vei putea modifica dupa aceea, cu justificările de rigoare", a declarat ministrul Finanţelor pentru Profit.ro. e-Factura va avea un rol în ce priveşte controlul deducerilor de cheltuieli, însă contribuabilul care va depune Declaraţia Unică Inteligentă va putea aduce modificări, cu explicaţii însă.
Peste 140.000 de turişti sunt aşteptaţi pe litotalul românesc în minivacanţa de Sfânta Maria
Românii urmează să aibă o nouă minivacanţă la jumătatea lunii august, între 15 şi 18 august, când e sărbătorită Adormirea Maicii Domnului. Mulţi se vor îndrepta spre staţiunile de la Marea Neagră, unde se aşteaptă unul dintre cele mai aglomerate weekenduri din acest sezon estival, cu un număr estimat de peste 140.000 de turişti în unităţile clasificate, arată datele Litoralulromanesc.ro, cel mai mare turoperator pe acest segment de vacanţe. Operatorii din turism de la mare au creat pachete speciale pentru acest interval, preţurile la cazare pornind de la 142 de lei/noapte pentru o cameră dublă. ”Românii urmează să aibă o nouă minivacanţă la jumătatea lunii august, dat fiind că ziua de 15 august, când e sărbătorită Adormirea Maicii Domnului, este declarată zi legală nelucrătoare. În acest context, mulţi se vor îndrepta spre staţiunile de la Marea Neagră, unde se aşteaptă unul dintre cele mai aglomerate weekenduri din acest sezon estival, cu un număr estimat de peste 140.000 de turişti în unităţile clasificate”, arată datele Litoralulromanesc.ro, cel mai mare turoperator pe acest segment de vacanţe. Operatorii din turism de la mare au creat pachete speciale pentru acest interval, preţurile la cazare pornind de la 142 de lei/noapte pentru o cameră dublă. "La jumătatea lunii august atingem vârful sezonului estivalului, fiind perioada cea mai aglomerată din an în staţiunile de litoral. Cifrele ne confirmă acest lucru, în condiţiile în care numărul de turişti pe care îl estimăm în weekendul 15-18 august se ridică la peste 140.000 de persoane în unităţile clasificate de la mare, iar gradul de ocupare depăşeşte 90%", afirmă Ştefan Necula, manager Litoralulromanesc.ro.
Ucraina şi-a sporit exporturile de cereale
Ucraina se străduieşte să expedieze cât mai multe cereale în această vară, profitând de câştigurile militare pe care le-a obţinut în zona Mării Negre pentru a-şi creşte exporturile, chiar dacă Rusia i-a atacat porturile, relatează Reuters. Ucraina este un important producător mondial de grâu şi porumb, iar înainte de invazia Rusiei în 2022, ţara exporta aproximativ 6 milioane de tone de cereale pe lună pe Marea Neagră. Vânzările de cereale sunt o sursă crucială de venituri şi, în timp ce preţurile globale sunt slabe, fermierii ucraineni, lipsiţi de bani, nu au de ales decât să continue exporturile, deoarece trebuie să finanţeze următorul sezon de însămânţare de iarnă. Ucraina şi-a dublat exporturile de produse alimentare în iulie, ajungând la peste 4,2 milioane de tone faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor sindicatului ucrainean al comercianţilor UGA, în pofida intensificării atacurilor ruseşti asupra portului Odesa, un centru-cheie de export la Marea Neagră, şi Izmail, un port important de-a lungul Dunării prin care transportă cereale în Europa. Ucraina nu a raportat încă destinaţiile exporturilor sale din luna iulie, dar în sezonul trecut a exportat cea mai mare parte a grâului său către Spania, Egipt şi Indonezia, iar porumbul său s-a îndreptat în principal către Spania şi China. Creşterea vine în ciuda scăderii producţiei din acest sezon, cauzată de întreruperile legate de război, şi nu există nicio garanţie că Kievul poate menţine tendinţa în întregul sezon 2024/25. "Facem totul pentru ca afacerile să se simtă confortabil chiar şi în condiţii de război", a declarat pentru Reuters Dmitro Barinov, directorul adjunct al Autorităţii portuare maritime din Ucraina. Exporturile sunt o combinaţie de grâu din noul sezon şi porumb din stocurile rezultate în urma recoltei excepţionale de anul trecut. În iulie anul acesta, Ucraina a exportat 3,7 milioane de tone de produse agricole prin Odesa şi 569.000 de tone pe Dunăre, comparativ cu 291.000 de tone prin Odesa şi 2,07 milioane de tone pe Dunăre în iulie 2023.
Retailerii americani grăbesc importurile pentru sărbători
Comercianţii cu amănuntul alimentează o val de importuri de vară în Statele Unite, deoarece companiile se protejează împotriva unei posibile greve a lucrătorilor portuari şi a întreruperilor de transporturi maritime în curs, din cauza atacurilor din Marea Roşie, înainte de un sezon de cumpărături de sărbători mai scurt, transmite Reuters. Importurile de containere şi tarifele de transport au crescut în iulie, semnalând un sezon de vârf mai timpuri decât de obicei pentru o industrie de transport maritim care se ocupă de aproximativ 80% din comerţul global. Luna iulie ar fi fost punctul culminant pentru comercianţii cu amănuntul din SUA, care reprezintă aproximativ jumătate din aceaste tranzacţii, iar august ar urma să fie aproape la fel de solidă, au spus analiştii. Companiile care importă jucării, bunuri pentru casă şi electronice de larg consum au prezentat promoţii de sărbători pentru a capta clienţii care fac cumpărături mai devreme în fiecare sezon.
Apple creşte producţia de iPhone
Apple vrea să producă mai multe modele noi de iPhone anul acesta, ceea ce determină Foxconn că facă angajări masive. iPhone 16, smartphone-ul pe care Apple îl va lansa anul acesta, ar urma să fie produs în 90 de milioane de exemplare, ceea ce înseamnă o creştere cu 10% faţă de anul trecut. Asta ca urmare a previziunilor interne făcute de compania americană, care se aşteaptă la o creştere a vânzărilor. Creşterea producţiei de iPhone 16 a determinat principalul partener Apple, Foxconn, să facă angajări masive, conform publicaţiei coreene BusinessKorea. În doar două săptămâni, Foxconn ar fi angajat nu mai puţin de 50.000 de oameni, care să o ajute să îndeplinească obiectivul de producţie fixat de Apple. Deşi, în ultimii ani, Apple a încercat să-şi diversifice producţia pentru a-şi reduce dependenţa de China, care o face vulnerabilă în faţa tensiunilor economice dintre Statele Unite şi China, Foxconn a rămas principalul producător de iPhone-uri. Doar la fabrica Foxconn din Zhengzhou sunt produse 80% dintre iPhone-uri, în sezonul de vârf, care durează din august până în decembrie.
Pentru PepsiCo sau P&G, India devine următorul mare pariu de creştere
India a devenit următorul mare pariu pentru PepsiCo, Unilever şi alţi giganţi ai mărfurilor ambalate care doresc să umple vidul de creştere lăsat de o redresare lentă în China, transmite Reuters. În condiţiile în care economia Indiei se extinde în cel mai rapid ritm dintre pieţele emergente majore, companiile încearcă să-şi servească clienţii diverşi prin lansarea de noi arome şi variante de mărime, menite să atragă populaţia imensă a ţării şi piaţa rurală neexploatată. ”Deşi în ultimul deceniu companiile s-au concentrat pe vânzarea în China, următorul deceniu este despre vânzarea în India. Trebuie să mergi acolo unde vânturile demografice şi economice sunt în spatele tău”, a declarat Brian Jacobsen, economist şef la Annex Wealth Management. Principalele companii de bunuri de larg consum stabilite în India, cea mai populată ţară din lume, se aşteaptă la cheltuieli guvernamentale mai mari, la un sezon musonic mai bun şi la o reapariţie a consumului privat pentru a ajuta cheltuielile consumatorilor să îşi revină în trimestrele următoare.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
