MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câştigul salarial mediu net a crescut cu 49 lei
Lefurile medii au ajuns la 5.492 lei l lalorile cele mai mari s-au înregistrat în IT (11.810 lei) şi în transporturi aeriene (10.739 lei)
Câştigul salarial mediu net, în octombrie, a fost 5.492 lei, în creştere cu 49 lei (Â0,9%) faţă de luna septembrie 2025, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, (11.810 lei) şi în transporturi aeriene (10.739 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.396 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.465 lei). Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 4,3%. ”În luna octombrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.152 lei, cu 74 lei (Â0,8%) mai mare decât cel înregistrat în luna septembrie 2025. Câştigul salarial mediu net a fost 5.492 lei, în creştere cu 49 lei (Â0,9%) faţă de luna septembrie 2025. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, (11.810 lei) şi în transporturi aeriene (10.739 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.396 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.465 lei)”, arată datele INS. Indicele câştigului salarial real1 a fost 95% în luna octombrie 2025 faţă de luna octombrie 2024. Indicele câştigului salarial real a fost 100,4% în luna octombrie 2025 faţă de luna septembrie 2025. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 239,0%, cu 1,0 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna septembrie 2025. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei. În luna octombrie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna septembrie 2025, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Inflația roade anual circa 10% din salariile românilor
l mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,64%, în noiembrie 2025 faţă de noiembrie 2024
Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 9,8%, la fel ca în luna octombrie 2025, comparativ cu luna octombrie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Indicele preţurilor de consum în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2025 a fost 100,42%. Rata inflaţiei de la începutul anului (noiembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 9,5%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 9,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2024 – noiembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) a fost 6,9%”, arată datele INS. Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2025 a fost 100,49%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 8,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2024 – noiembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 6,5%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,64%, în noiembrie 2025 faţă de noiembrie 2024. La această categorie, cel mai mult s-a scumpit cacao şi cafea, cu 21,85%, în noiembrie 2025 faţă de noiembrie 2024, şi cu 1,13% faţă de octombrie 2025. Cafeaua s-a scumpit cu 20,50%, în noiembrie 2025 faţă de noiembrie 2024, şi cu 1,20%, faţă de octombrie 2025. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,73%, în noiembrie 2025 faţă de noiembrie 2024, şi cu 0,41%, faţă de octombrie 2025. Aici cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 62,36%, în noiembrie 2025 faţă de noiembrie 2024, şi s-a ieftinit cu 2,56%, faţă de octombrie 2025. Energie electrică, gaze şi încălzire centrală s-au scumpit cu 37,07%, în noiembrie 2025 faţă de noiembrie 2024, şi s-au ieftinit cu 1,08%, faţă de octombrie 2025. Serviciile s-au scumpit cu 10,99%, în noiembrie 2025 faţă de noiembrie 2024, şi cu 0,71%, faţă de octombrie 2025. Cel mai mult s-a scumpit transportul CFR, cu 18,59%, în noiembrie 2025 faţă de noiembrie 2024, şi serviciile de igienă şi cosmetică, cu 17,96%.
Investiţiile nete realizate în economia naţională au atins 143,196 miliarde lei
Investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat, în primele nouă luni, 143,196 miliarde lei, în creştere cu 3,9%, comparativ cu perioada similară din 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În trimestrul III 2025 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 59,633 miliarde lei, în creştere cu 8,8%, comparativ cu trimestrul III 2024. În perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 143,196 miliarde lei, în creştere cu 3,9%, comparativ cu perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2024”, arată datele INS. În trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul III 2024, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 8,8%, ca urmare a creşterii înregistrate la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 17,5% şi la lucrări de construcţii noi cu 10,1%. Scădere s-a înregistrat la elementul de structură alte cheltuieli de investiţii cu 17,7%. În perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2024, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 3,9%, creştere înregistrată la elementele de structură: lucrări de construcţii noi cu 6,8% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,7%. Scădere s-a înregistrat la elementul de structură alte cheltuieli cu 7,1%. Investiţiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi sau de la populaţie (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc).
Fiscul face curat în rândul taximetriștilor Uber și Bolt
Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF anunţǎ intensificarea, începând cu luna septembrie, a acţiunilor de control la nivel naţional în domeniul transportului alternativ de persoane. Până în prezent, au fot aplicate amenzi în valoare totală de 3.125.000 lei, în principal pentru nedotarea cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF). Au fost suspendate activităţi pentru 12.358 autoturisme utilizate în transportul alternativ, pentru lipsa aparatelor de marcat electronice fiscale (AMEF) şi au fost confiscate 82.642.327 lei încasaţi în numerar fără documente justificative. ”Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF anunţǎ intensificarea, începând cu luna septembrie, a acţiunilor de control la nivel naţional în domeniul transportului alternativ de persoane, vizând operatorii economici identificaţi cu risc fiscal ridicat pe baza analizelor recente”, anunţă ANAF. Acţiunile sunt orientate cu precizie către operatorii cu risc fiscal major, prin utilizarea instrumentelor digitale actuale – E-factura, RO e-TVA, RO e-case de marcat electronice – precum şi a noilor instrumente legislative introduse în anul 2025, respectiv declaraţiile D397, prin care platformele de transport alternativ transmit periodic organelor fiscale date despre societăţile active pe platforme, autoturismele utilizate, veniturile obţinute, kilometrii parcurşi, datele de identificare ale şoferilor etc. În urma controalelor desfăşurate până în prezent, inspectorii antifraudǎ au constatat lipsa de conformare în cazul a 123 de societăţi verificate. ”Pânǎ în prezent, au fost aplicate următoarele măsuri:
- amenzi în valoare totală de 3.125.000 lei, în principal pentru nedotarea cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF)
- suspendarea activităţii pentru 12.358 autoturisme utilizate în transportul alternativ, pentru lipsa AMEF
- confiscarea a 82.642.327 lei încasaţi în numerar fără documente justificative”, precizează ANAF.
Marile companii tehnologice aruncă cu bani în India
Marile companii tehnologice accelerează investiţiile în India, angajând peste 50 de miliarde de dolari în mai puţin de 24 de ore, pe fondul unei competiţii globale pentru infrastructura de cloud şi inteligenţă artificială, transmite CNBC. Microsoft a anunţat marţi investiţii de 17,5 miliarde de dolari, iar Amazon a urmat miercuri cu un nou angajament de peste 35 de miliarde de dolari, pe lângă cei 40 de miliarde deja investiţi în India. În paralel, Intel a dezvăluit planuri de a produce cipuri în India, dorind să profite de cererea tot mai mare pentru PC-uri şi de adoptarea accelerată a tehnologiilor AI. India oferă o combinaţie unică de avantaje: un bazin uriaş de utilizatori digitali, un număr ridicat de specialişti IT, costuri mai mici pentru energie şi teren, precum şi spaţiu pentru construirea unor centre de date la scară mare. Toate acestea devin factori decisivi într-un moment în care Japonia, Singapore şi Australia ating limite de dezvoltare în acest sector. Potrivit secretarului Ministerului Indian al Electronicii şi Tehnologiei Informaţiei, S. Krishnan, India nu mizează doar pe modele fundamentale de AI, ci mai ales pe avantajul aplicativ: capacitatea de a dezvolta, integra şi implementa soluţii AI la nivel enterprise. Faptul că India dispune de cea mai mare comunitate de proiecte pe GitHub (24% din totalul global) şi se clasează în top 4 în rankingurile de inovare AI consolidează această perspectivă. Investiţiile gigantilor tehnologici reflectă această strategie. Microsoft va extinde masiv infrastructura de centre de date bogate în GPU-uri şi va integra AI în platformele naţionale ale Indiei, oferind companiei un avantaj major în competiţia pentru sarcini de lucru AI la scară. Amazon se aliniază aceluiaşi trend, dublând practic angajamentele de investiţii în cloud şi AI.
Preţul argintului a crescut cu 115% de la începutul anului
Preţul argintului a crescut cu 115% de la începutul anului, atingând niveluri record şi depăşind clar evoluţia aurului, pe fondul unui dezechilibru tot mai accentuat între cerere şi ofertă şi al utilizării crescute în industriile emergente, transmite CNBC. Argintul spot a urcat până la 62,88 dolari uncia, iar contractele futures au depăşit pentru prima dată pragul de 61 de dolari. Cererea industrială, de la panouri solare şi vehicule electrice până la infrastructura centrelor de date şi componente pentru AI, rămâne unul dintre principalii factori ai creşterii. Institutul Argintului estimează o accelerare a consumului industrial până în 2030, pe măsură ce tranziţia energetică şi boomul tehnologic vor necesita metale conductoare superioare, precum argintul.
Disney acuză Google de încălcarea drepturilor de autor
Google a primit o notificare de încetare a încălcării drepturilor de autor de la Disney, care susţine că AI-ul companiei de tehnologie îi foloseşte imaginea personajelor. În notificare, Disney spune că Google realizează o încălcare a drepturilor de autor la scară mare, reproducând fără drept personaje din producţii precum Frozen, Deadpool, Star Wars şi Guardians of the Galaxy. Modelele de AI ale Google, precum Gemini, Veo, Imagen şi Nano Banana funcţionează precum nişte „automate virtuale”, care inundă piaţa cu lucrări contrafăcute, se arată în notificare. În aceeaşi notificare se arată că Google a refuzat să implementeze măsuri împotriva încălcării drepturilor de autor, în ciuda încercărilor de convingere duse de Disney vreme de mai multe luni. Disney cere încetarea imediată a acestei activităţi, în caz contrar cele două companii putând ajunge în instanţă, unde şansele sunt potrivnice celor de la Google.
Trump, exasperat de sondaje proaste cu privire la economie
Preşedintele american Donald Trump este exasperat de sondaje care arată o nemulţumire tot mai mare a americanilor faţă de politica sa economică şi-a acuză din nou pe predecesorul său democrat Joe Biden de ”dezastrul” inflaţiei pe care i l-a lăsat, relatează AFP. ”Când se va spune, în sfârşit că am creat, fără inflaţie, poate cea mai bună economie din istoria ţării noastre? Când vor înţelege oamenii ceea ce se întâmplă?”, şi-a exprimat indignarea locatarul Casei Albe pe reţeaua sa Truth Social. El l-a acuzat din nou pe predecesorul său democrat Joe Biden de ”dezastrul” pe care i l-a lăsat în privinţa inflaţiei. Un sondaj, realizat de către Universitatea din Chicago pentru agenţia de presă The Associated Press (AP) şi publicat joi, arată că doar 31% dintre americani sunt mulţumiţi de politica economică a lui Donald Trump. Este vorba despre cel mai scăzut nivel - care s-a prăbuşit de la 40% cât era în martie - inclusiv din primul mandat al miliardarului.
