Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câștigul salarial mediu net a crescut cu 3,3%, la 4.141 lei

Ziarul de Vrancea
11 ian 2023 664 vizualizări

Cele mai mari câștiguri se înregistrează în domeniul IT, respectiv 10.329 lei

Câștigul salarial mediu net în luna noiembrie a fost 4.141 lei, în creștere cu 133 lei (plus 3,3%) față de luna octombrie 2022. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (10.329 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.258 lei), arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna noiembrie 2022, câștigul salarial mediu brut a fost 6.679 lei, cu 218 lei (plus 3,4%) mai mare decât în luna octombrie 2022. Câștigul salarial mediu net a fost 4.141 lei, în creștere cu 133 lei (plus 3,3%) față de luna octombrie 2022. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (10.329 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.258 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 13,6%. Indicele câștigului salarial real a fost 97,3% în luna noiembrie 2022 față de luna noiembrie 2021. Indicele câștigului salarial real a fost 102% în luna noiembrie 2022 față de luna octombrie 2022. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 220,9%, cu 4,4 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna octombrie 2022. În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În luna noiembrie 2022, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna octombrie 2022, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe sau realizări deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 56,6% în silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), ca urmare a acordării primelor ocazionale (pentru realizări deosebite ori pentru sărbătorile de iarnă) și a drepturilor în natură; între 10,5% și 14,5% în fabricarea produselor din tutun, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, extracția minereurilor metalifere, fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie; între 7% și 10% în fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), fabricarea echipamentelor electrice, depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; între 3,5% și 6,5% în fabricarea de mobilă, activități de poștă și de curier, activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), fabricarea substanțelor și a produselor chimice, transporturi pe apă, fabricarea produselor textile, alte activități industriale n.c.a., cercetare-dezvoltare, fabricarea altor mijloace de transport, telecomunicații.

OMV Petrom anunță că nu prea ar vrea sâ achite taxa de solidaritate

u ce precizări a transmis Ministerul de Finanțe

OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a anunțat joi că se așteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pentru anul fiscal 2022, impusă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022, motivând că are ”sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”. Ministerul Finanțelor a precizat că transpunereai în legislația naționalã a Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre și are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populație împortiva efectelor creșterii prețurilor la energie și finanțarea investițiilor în proiecte energetice strategice ”vizeazã întregul sector energetic și, în spețã, toate companiile care activeazã în domeniu”. Ministerul Finanțelor precizează că a transpus prin Ordonanța de Urgență aprobată în ședința de Guvern din 29 decembrie 2022 prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre și are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populație împortiva efectelor creșterii prețurilor la energie și finanțarea investițiilor în proiecte energetice strategice. ”Transpunerea regulamentului în legislația naționalã vizeazã întregul sector energetic și, în spețã, toate companiile care activeazã în domeniu. Conform art. 1, alin. (1) din ordonanța Guvernului, taxa de solidaritate se aplicã firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activitãți desfãșurate în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cãrbunelui și rafinãriilor, cu codurile CAEN: 0610 - «Extracția țițeiului»,  0620 - «Extracția gazelor naturale», 0510 - «Extracția huilei», 1910 - «Fabricarea produselor de cocserie» și 1920- «Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului»”, subliniază Ministerul Finanțelor. De asemenea, conform ministerului, codurile CAEN și ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform, Articolul 2 (Definiții), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854: ”societãți din Uniune și sedii permanente care desfãșoarã activitãți în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cãrbunelui și rafinãriilor” înseamnã societãți din Uniune sau sedii permanente care generează cel puțin 75 % din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menționeazã în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (10). Totodatã, contribuția de solidaritate se datoreazã și de cãtre pãrțile afiliate, potrivit ordonanței Guvernului: “În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definitã potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificãrile și completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate și care nu desfãșoarã activitãțile prevãzute la alin. (1).”, mai arată Finanțele. ”În T4/22, segmentul de afaceri G&E a fost semnificativ reglementat prin extinderea aplicabilității limitelor de preț și a taxării suplimentare, atât la gaze naturale, cât și la electricitate. În consecință, estimăm că rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale în segmentul G&E va fi doar marginal pozitiv. Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuție de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislația românească prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022. în baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, ne așteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”, se arată într-un anunț al companiei, transmis Bursei de Valori București (BVB).

ANAF vrea să vândă pe bursă acțiuni intrate în proprietatea privată a statului

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) vrea să vândă pe Bursa de Valori București (BVB) acțiuni intrate în proprietatea privată a statului, cu scopul de a recupera astfel din restanțele la buget ale datornicilor, conform Profit,ro.  Fiscul vrea să lucreze cu firme de brokeraj care să preia și să execute, în nume propriu, ordine de vânzare de acțiuni sechestrate la nivelul Direcției Operative Executări Silite, acțiuni intrate în proprietatea privată a statului, relevă documente analizate de Profit.ro. ANAF este interesat și de vânzarea, cu participații mai mari, a pachetelor de acțiuni reziduale primite de români în procesul Marii Privatizări din anii '90. ANAF are nevoie să poată vinde până la 55 milioane de acțiuni, cu o valoare totală a titlurilor de până la 41 de milioane de lei. Firmele de brokeraj cu care ar lucra Fiscul ar trebui să furnizeze și recomandări privind metoda de tranzactionare, tipul ordinului de bursă, momentului vânzării acțiunilor, precum și opinie acolo unde nu este oportună/posibilă tranzacționarea din punct de vedere al valorii de piață a acțiunilor (lipsă lichiditate piață etc).

Twitter s-a gândit să vândă nume de utilizatori pentru a genera noi venituri

Twitter s-a gândit să vândă nume de utilizatori pentru a genera noi venituri, proprietarul companiei, Elon Musk, încercând să resusciteze afacerile acesteia, au spus două persoane care au cunoștințe despre acest plan, potrivit publicației New York Times. Angajații Twitter au purtat conversații despre vânzarea unor nume de utilizatori ai platformei de socializare, cel puțin din decembrie, au spus persoanele. Inginerii au discutat despre desfășurarea unor licitații online, în care oamenii pot licita pentru numele de utilizator, care sunt cuvintele, numerele sau șirul de caractere care urmează semnul @, prin care conturile sunt identificate pe platformă. Numele de utilizator al domnului Musk, de exemplu, este @elonmusk. Nu este clar dacă proiectul va merge mai departe și dacă planul afectează toate numele de utilizatori sau doar un subset, au spus sursele. Dar Musk a spus luna trecută că vrea să înceapă să elimine conturile inactive de pe Twitter și să elibereze 1,5 miliarde de nume de utilizatori. Numai anumite nume de utilizator, cum ar fi cele ale unor persoane cunoscute, mărci și nume populare, pot avea valoare. Compania de social media a fost în frământări de când Musk a cumpărat-o pentru 44 de miliarde de dolari, în octombrie. Având în vedere prețul ridicat al tranzacției, miliardarul este sub presiune pentru a face achiziția un succes. De atunci, Musk a redus cheltuielile la Twitter, ordonând concedieri, reducând alte costuri și oprind plățile furnizorilor. În același timp, el a încercat să găsească noi căi de a câștiga bani, deoarece Twitter se confruntă cu o scădere bruscă a veniturilor din publicitate. Musk a venit cu un plan de abonament, astfel încât utilizatorii să plătească pentru insignele de verificare, iar compania a depus documente la Departamentul de Trezorerie pentru a procesa plățile.

BestJobs: 3 din 4 angajați vor să își schimbe jobul

Trei din patru angajați vor să își schimbe locul de muncă în 2023, peste jumătate dintre ei justificând că vor fi nevoiți să preia mai multe sarcini dacă echipele se reduc, arată un sondaj al platformei de recrutare online BestJobs. Alți 17% se tem că veniturile lor vor scădea, 9% se tem că vor ajunge la burnout și tot atâția sunt îngrijorați că angajatorul va impune întoarcerea completă la birou. ”Cel mai recent sondaj BestJobs arată o teamă crescută în rândul angajaților în ceea ce privește creșterea volumului de lucru. Astfel, 74% dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs vor să își schimbe locul de muncă în 2023, peste jumătate dintre ei justificând că vor fi nevoiți să preia mai multe sarcini dacă echipele se reduc. Alți 17% se tem că veniturile lor vor scădea, 9% se tem că vor ajunge la burnout și tot atâția sunt îngrijorați că angajatorul va impune întoarcerea completă la birou”, arată platforma. Pentru a-și menține stilul de viață și în 2023, 75% dintre respondenții sondajului declară că ar avea nevoie de o creștere salarială. Totodată, 37% își doresc mai multe oportunități de a avansa în carieră, iar 35% se așteaptă la mai multe beneficii extrasalariale. Aproximativ 20% vor să primească mai mult sprijin din partea angajatorului pentru asigurarea unui echilibru dintre viața personală și cea profesională, în timp ce 26% își doresc mai multă apreciere din partea angajatorului. Nu în ultimul rând, peste 15% vor să beneficieze de un program de lucru flexibil în 2023 și tot atâția vor să aibă posibilitatea de a lucra de la distanță. În prezent, lista celor mai importante beneficii extrasalariale pe care angajații doresc să le primească de la angajator include mai multe zile de concediu de odihnă (37%), program flexibil (35%), posibilitatea de lucra de acasă (35%), abonament la clinici medicale private (28%), cursuri și traininguri de specialitate (aproximativ 28%) și pensia privată facultativă (peste 25%).

Prețurile proprietăților din Suedia ar putea scădea cu 20% în 2023

Prețurile proprietăților din Suedia se confruntă cu o scădere serioasă, care ar putea fi chiar de 20% în 2023l în timp ce fostul guvernator al băncii centrale a țării avertizează asupra nivelurilor ridicate ale datoriilor populației, transmite CNBC. Prețurile caselor în Suedia au crescut destul de predictibil în ultimul deceniu, susținute de ratele dobânzilor ultra-scăzute, într-un sistem în care aproximativ jumătate din creditele ipotecare ale oamenilor sunt finanțate cu dobânzi variabile, iar multe dintre celelalte cu dobânzi fixe pe termen scurt. Dar acum prețurile proprietăților scad. Și această scădere nu este surprinzătoare, având în vedere natura ”disfuncțională” a pieței, potrivit lui Stefan Ingves, care a condus Riksbank din Suedia din 2006 până în 2022. ”Am spus în mod persistent, în repetate rânduri, că nivelul datoriilor în sectorul gospodăriilor este mult prea mare și va fi o zi a judecății și, în cele din urmă, dobânzile vor crește, iar acum ratele au crescut”, a spus Ingves într-un interviu acordat la CNBC.

Apple ar putea adăuga ecrane touch unora dintre Mac-uri

Într-o schimbare radicală de viziune, Apple a început să testeze un laptop cu touchscreen, care ar putea fi lansat pe piață peste câțiva ani. Apple testează în prezent folosirea ecranelor cu funcții touch pe unele dintre laptopurile sale, scrie Bloomberg, care citează surse anonime din cadrul companiei. Testele sunt în fază incipientă și nu există certitudinea că gigantul american va și lansa pe piață unul dintre produsele testate în prezent. Apple a mai testat produse la care a decis să renunțe fără să le comercializeze. Însă, dacă se va merge până la final cu planurile actuale, un MacBook Pro cu touchscreen ar putea intra pe piață cândva în 2025, susțin cei de la Bloomberg. În locul ecranelor miniLED, folosite în prezent pe modelele de 14 și 16 inch, ecranele cu funcții touch testate acum de Apple sunt de tip OLED.

OpenAI vrea să lanseze o versiune premium a ChatGPT

După ce a făcut senzație pe internet și este pe punctul de a atrage o investiție masivă de la Microsoft, OpenAI analizează posibile opțiuni de monetizare a chatbot-ului ChatGPT. Versiunii actuale gratuite de ChatGPT ar putea în curând să i se alăture una premium, care să elimine limitările în schimbul plății unui abonament. OpenAI, compania care a dezvoltat ChatGPT, a anunțat că vrea să monetizeze serviciul prin vânzarea pe bază de abonament a unei versiuni Professional. ChatGPT Professional ar urma să fie disponibil în permanență, să răspundă la un număr nelimitat de întrebări și fără întârziere. Compania anticipează că va obține venituri de 200 de milioane de dolari în acest an, însă, își propune ca anul viitor să câștige 1 miliard de dolari. Oficialii OpenAI spun că sunt nevoiți să înceapă monetizarea ChatGPT, pentru că nu este rentabilă operarea doar a unei versiuni gratuite - fiecare chat inițiat de un utilizator costă compania câțiva cenți. ChatGPT s-a dovedit foarte popular încă de la început. Peste un milion de oameni l-au testat în primele săptămâni de existență, iar OpenAI speră să-i poată converti pe unii dintre aceștia în utilizatori plătitori. OpenAI este pe punctul de a obține o investiție de 10 miliarde de dolari de la Microsoft, care va duce valoarea companiei la 29 de miliarde de dolari.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.