Economic

MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Cartelul firmelor de repartitoare a fost amendat cu 3,67 milioane lei

Ziarul de Vrancea
5 oct 2017 185 vizualizări

Trei companii: ista Romania, Techem Energy Services și Elsaco Brunata s-au înțeles să își împartă piața

Consiliul Concurenței a sancționat 11 companii cu amenzi în valoare totală de 3,67 milioane lei (aproximativ 798.626 euro) pentru încheierea unor înțelegeri anticoncurențiale pe piața exploatării repartitoarelor de costuri pentru încălzire. ”Autoritatea de concurență a constatat că trei companii (ista Romania, Techem Energy Services și Elsaco Brunata) s-au înțeles să își împartă piața, respectiv localitățile în care ofereau servicii de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire, și au fixat tarifelor aferente acestor servicii. La înțelegerea de împărțire a pieței naționale a serviciilor de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire a participat, pentru o perioada limitată, de aproape un an, și compania Elsaco Electronic”, arată un comunicat emis joi de autoritatea de concurență. În acest fel, consumatorilor li s-a restrâns posibilitatea de a alege furnizorul, plătind, în același timp, tarife mai mari pentru serviciile prestate de aceste companii. În cadrul aceleiași investigații, Consiliul Concurenței a constatat existența unei înțelegeri, pentru fixarea tarifului aferent serviciului de exploatare a repartitoarelor, între companiile Elsaco Brunata și Techem Energy Services, pe de-o parte și șapte parteneri ai acestora, pe de altă parte (Heat Energy Services, Cagero Instal, Laguna Serv, Ovila Com, Regia Autonomă de Servicii Publice Ploiești, Regia Autonomă de Gospodărire Comunală și Locativă Pașcani și Electroval Sound). ”Practic, Elsaco Brunata și Techem Energy Services au pus la dispoziția celor șapte parteneri software-ul de calcul al costului pentru încălzire și au stabilit totodată tariful pentru serviciul de citire și repartizare a costurilor pe care urmau să îl plătească consumatorii. Astfel, stabilirea tarifelor a vizat eliminarea concurenței prin preț și creșterea tarifelor practicate în raport cu clienții finali”, mai informează instituția. Companiile ista Romania și Elsaco Brunata au recunoscut participarea la înțelegerea anticoncurențială și au beneficiat de o reducere a amenzii de 15%.

Complexul Energetic Oltenia estimează un profit brut de 186,4 milioane lei

Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, estimează pentru acest an un profit brut de 186,4 milioane lei, după trei ani consecutivi de pierderi. Producătorul de energie estimează venituri totale de 4,3 miliarde lei în acest an, în creștere cu 15% față de bugetul aprobat, respectiv cu suma de 563,77 milioane lei, potrivit proiectului privind bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2017, publicat pe site-ul Ministerului Energiei. De asemenea, rezultatul brut crește cu 184,48 milioane lei, la 186,4 milioane lei, față de bugetul aprobat. În anul 2017, se prevăd plăți restante în sumă de 3,92 milioane lei. Anul trecut, compania a avut pierderi de 139,8 milioane lei. Ultimul an când a realizat profit a fost 2013, când societatea a raportat un rezultat net de 4,59 milioane lei. De asemenea, compania și-a bugetat cheltuieli cu investițiile de 655,3 milioane lei. Compania estimează pentru finalul anului un număr de 13.300 angajați. Producătorul de energie a demarat în acest an un program de disponibilizări prin care 1.000 de salariați sunt concediați în acest an, iar anul viitor peste 700. CE Oltenia funcționează, de la începutul acestui an, cu o medie de circa șapte grupuri energetice, ajungând la o putere medie orară de până la 2.900 MW în perioadele zilei cu valori maxime ale consumului de energie, acoperind o cotă de maximum 30% din producția de energie din Sistemul Energetic Național, arată datele publicate pe site-ul companiei. În primele nouă luni din acest an, CE Oltenia a produs peste 11 TWh și  aproximativ 17 milioane tone de cărbune. ”Conform programării, la data de 15 noiembrie 2017, stocul total de cărbune trebuie să ajungă la 1,5 milioane tone. La sfârșitul lunii septembrie, CE Oltenia avea în stoc 1,35 milioane tone cărbune”, arată datele companiei. Complexul Energetic Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia.

Vast Resources a încheiat prima etapă a procesului de forare de la Cârlibaba

Compania minieră britanică Vast Resources a anunțat ieri că a încheiat prima etapă a procesului de forare de la mina Cârlibaba, județul Suceava, care a confirmat zonele mineralizate și structurile geologice indicate în studiile realizate anterior. ”Activitățile de forare a primilor 1.000 m de la Cârlibaba confirmă prezența unor resurse extinse de minereu polimetalic (cupru, zinc, plumb, aur și argint), ceea ce poate prelungi durata de viață a minei din Mănăila cu până la 10 ani”, se arată în comunicat. Astfel, compania a aunțat că poate dezvolta o nouă carieră polimetalică la Cârlibaba, ceea ce presupune construirea unei instalații de procesare metalurgice, costurile operaționale ale minei urmând a fi reduse cu până la 25%, potrivit estimărilor Vast Resources. În plus, Vast Resources a anunțat că este aproape de finalizarea celei de a doua etape de forare care presupune realizarea a nouă găuri de suprafață, iar compania se așteaptă ca această etapă să fie încheiată până la finalul lunii octombrie. În luna iulie, compania a anunțat că în perioada aprilie – iunie a înregistrat un avans de 41% a minereului extras la mina Mănăilă, față de primul trimestru al acestui an. Compania Vast Resources a fost fondată la sfârșitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe și Africa de Sud. În completarea activității din Africa, în mai 2013, Vast Resources și-a îndreptat atenția către România, în vederea dezvoltării strategiei de business.

Indicele Robor la 3 luni a scăzut a doua zi consecutiv, până la nivelul de 1,78%

Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a atins joi nivelul de 1,78%, a doua zi consecutivă de scădere ușoară, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR). Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Indicatorul a atins marți nivelul de 1,8%, cel mai mare din 25 noiembrie 2014. Acesta a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Vineri, indicele a atins pragul de 1,58%, luni 1,71%, iar marți 1,8%. Totodată, indicele Robor la 6 luni a rămas constant la 1,87%, după ce atinsese marți nivelul de 1,89%, cel mai mare nivel din 7 ianuarie 2015 (1,92%). Și acest indicator a crescut accelerat în ultimele zile, atingând nivelul de 1,69% vineri și 1,78% luni. Creșterea indicelui Robor din ultimele zile este legată de probleme de lichiditate ale pieței, în condițiile în care gradul de colectare a Fiscului a crescut, iar specialiștii Băncii Naționale a României (BNR) vor găsi soluții pentru a tempera creșterea acestui indice, a declarat marți ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, după o întâlnire cu reprezentanți ai BNR. Banca Națională a României (BNR) a împrumutat marți băncile comerciale cu 9,3 miliarde de lei, conform datelor analizate de Profit.ro, printr-o operațiune de piață monetară de tip repo cu scadența la 7 zile, mișcare ce este așteptată să ducă ratele de dobândă pe termen scurt sub 1,75%. Este prima operațiune de tip repo derulată de BNR după sfârșitul lunii august 2015, când băncile împrumutau 1,9 miliarde de lei la 7 zile. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piața interbancară, iar creșterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei. Evoluția dobânzilor pe piața monetară este de obicei corelată cu evoluția randamentelor la titlurile de stat. Dobânzile interbancare au scăzut puternic anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie și în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an.

Piața de spectacole crește cu pașI repezi

Piața de spectacole, concerte și logistică de eveniment din România crește de la an la an cu cifre spectaculoase, astfel încât afacerile firmelor din domeniu ar putea depăși în acest an nivelul de 500 de milioane de lei, performanță dublă față de anul 2009, creștere datorată apetitului românilor pentru entertainment de calitate, arată un studiu realizat de KeysFin.”Concerte, spectacole, festivaluri, petreceri mondene. Românii sunt tot mai interesați de astfel de evenimente și sunt dispuși să plătească pentru entertainment, dovadă succesul de casă de care se bucură Festivalul Enescu”, arată studiul citat. Potrivit studiului realizat de KeysFin, numărul firmelor din acest domeniu s-a dublat față de acum șapte ani, de la 1.090 în 2009 la 2.132 în 2016. ”Pe fondul creșterii spectaculoase a numărului de evenimente, de la spectacole de film și teatru, la concerte și festivaluri dintre care cel mai relevant exemplu îl constituie Untold, afacerile din entertainment-ul românesc au înregistrat încasări de peste 472 milioane de lei, în condițiile în care în 2009 abia treceau de granița de 200 milioane lei (213,8 milioane lei)”, arată autorii studiului. Mai mult de jumătate activează în sectorul de activități de interpretare artistică (spectacole), urmate de cele care asigură suportul logistic, peste 800.

Mugur Isărescu: Costurile cu litigiile apasă atât pe clienți, cât și pe bănci

Costurile cu litigiile afectează atât clienții, cât și băncile, iar pentru costuri mai reduse ale creditelor trebuie să le luăm și pe acestea în calcul, a declarat ieri guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la conferința "Soluționarea alternativă a litigiilor din domeniul financiar-bancar"."Legea și instituția împreună fac ca și în România, înainte de a interveni instanțele judecătorești sau chiar evitând judecata lor, dacă băncile și clienții lor ajung în litigiu să aibă drept egal la informație corectă, adevărată și la îndrumare. Este un mare pas înainte, pentru că multe dintre litigii apar din lipsă de informații, din lipsă de cunoștințe, neînțelegeri. Acest lucru reduce enorm și costurile. Costurile cu litigiile apasă pe ambele părți și, dacă vrem să avem costuri ale creditelor mai scăzute, dobânzi mai scăzute, comisioane mai scăzute, trebuie să ne gândim și la aceste costuri", a spus Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR a precizat că ideea de a înființa un mecanism pentru soluționarea litigiilor i-a fost prezentată de un bancher în anii '90. "Către '91-'92 un bancher român, acum pensionat, mi-a spus: Faceți un centru de ..., nu l-a numit conciliere, i-a spus atunci de împăcare. O să vedeți câte conflicte vor apărea în timp între bănci și creditori. Dacă se duc toți în instanță, or să îngroape instanțele în dosare care nu au sfârșit. Mai ales că întotdeauna creditul are și o parte emoțională. Este o mare bucurie când îl iei și o mare dificultate când începi să îl plătești. Iar dacă îl plătești jumătate din viața ta, apoi nu e deloc o plăcere", a afirmat el.

Legătura directă între internetul de mare viteză pentru mobil șI creșterea economică

Adopția serviciilor de internet mobil în bandă largă (broadband) contribuie la dezvoltarea economică, iar fiecare 10% în plus de acoperire cu acest tip de serviciu poate reprezenta o creștere de până la 2,8% a Produsului Intern Brut (PIB) în fiecare țară, arată rezultatele unui studiu întocmit de Ericsson și Imperial College of London. Potrivit cercetării, intitulată "Cât de importante sunt rețelele broadband mobil pentru dezvoltarea economică globală?', care centralizează date din 135 de țări, adoptarea cu fiecare 10% a serviciilor broadband la nivel național poate aduce o creștere de minimum 0,6% a PIB, dar poate ajunge până la 2,8%. Pe de altă parte, raportul Ericsson Mobillity Report din iunie 2017 arată că, la final de 2016, aproximativ 3,2 miliarde de abonați dintre cei 7,4 miliarde de la nivel global aveau acces la Internet prin intermediul serviciilor de broadband mobil. În plus, se preconizează că, până în 2022, alți 2,6 miliarde de abonați vor avea acces la Internet prin broadband mobil. Acest lucru a reprezentat aproximativ 500 — 2.000 de miliarde de dolari la nivel global, în 2016.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.