MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Când se vor acorda voucherele de vacanță și în ce condiții?
Ivan: Normele de accesare a voucherelor de vacanță ar putea fi aprobate săptămâna aceasta
Hotărârea de Guvern privind noile norme de accesare a voucherelor de vacanță, care se utilizează pentru plata a 800 de lei pentru achiziționarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 lei, a fost trimisă luni spre avizare, a declarat marți ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan. 'Hotărârea de Guvern am trimis-o ieri în ciclul de avizare. Sper să o adoptăm săptămâna asta, în ședința de Guvern de mâine, într-o formă cât mai simplă, în care oamenii să vină pe bază de declarație pe proprie răspundere că au pus ei cofinanțarea de 800 lei, au folosit cei 800 lei din partea Guvernului și aduc o factură de minimum 1.600 lei care să ateste acest lucru', a precizat ministrul. El a mai spus că declarația pe proprie răspundere se va face ulterior, după ce se aduce factura pentru folosirea unui pachet turistic. 'E același mecanism ca și până acum, doar că diferența este că beneficiarii vor avea aceleași taxe aferente celor 800 lei, nu aferente sumei de 1.600 lei, ca la edițiile anterioare', a menționat ministrul Ivan. Acesta a arătat că a căutat împreună cu cei din Ministerul Finanțelor și cu cu operatorii din turism un mecanism cât mai simplu de decontare, 'pentru a nu încurca nici companiile, nici angajatorii, nici beneficiarii'. 'Și eu mi-aș dori să revenim la vechiul sistem de vouchere cu 1.600 de lei. Sunt încântat că am reușit în negocierile de la finalul anului trecut, când bugetul arăta cum arăta, să avem măcar această oportunitate de 800 lei. Am avut multiple discuții cu operatorii din turism și le mulțumesc pentru opiniile lor. Cred că acești 800 de lei sunt mai mult decât zero în orice calcul am face', a afirmat Bogdan Ivan. OUG nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025 prevede că instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, precum și serviciile publice autonome de interes național, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, republicată, acordă vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei. Voucherele de vacanță emise în cursul anului 2025 se utilizează pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziționate, respectiv 800 de lei pentru achiziționarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 lei. Conform proiectului privind Normele metodologice pentru acordarea voucherelor de vacanță, pentru anul 2025, salariații din instituțiile publice care îndeplinesc condițiile din ordonanța de urgență și optează pentru acordarea voucherelor de vacanță își exprimă în scris angajamentul de a le utiliza pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziționate, respectiv 800 de lei pentru achiziționarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 lei și de a suporta suma de 800 lei din fonduri proprii, potrivit formularului prevăzut ca model în anexa proiectului.
Importul de energie primară a crescut cu 16,4%, în primele două luni
l așa arată ultimele date publicate de către Institutul Naţional de Statistică
Producţia internă de energie primară a însumat 2,743 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 230.000 tep (-7,7%) faţă de aceeaşi perioadă din 2024, iar importul a fost de 2,592 milioane tep, în creştere cu 365.600 tep (+16,4%), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2025, resursele de energie primară şi cele de energie electrică au crescut cu 2,6%, respectiv 0,5% faţă de perioada 1.I-29.II.2024. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-28.II.2025, au totalizat 5.335.100 tone echivalent petrol1 (tep), în creştere cu 135.600 tep faţă de perioada 1.I-29.II.2024. Producţia internă a însumat 2.743.100 tep, în scădere cu 230.000 tep (-7,7%) faţă de perioada 1.I-29.II.2024, iar importul a fost de 2.592.000 tep, în creştere cu 365.600 tep (+16,4%)”, arată datele INS. În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 11.791 milioane kWh, în creştere cu 55,2 milioane kWh faţă de perioada 1.I-29.II.2024. Producţia din termocentrale a fost de 3.725 milioane kWh, în creştere cu 24,9 milioane kWh (+0,7%). Producţia din hidrocentrale a fost de 1.700 milioane kWh, în scădere cu 1.258 milioane kWh (-42,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1.939 milioane kWh, în scădere cu 40,7 milioane kWh (-2,1%). Producţia din centralele electrice eoliene, în primele două luni ale anului, a fost de 1.010 milioane kWh, în scădere cu 542,6 milioane kWh faţă de perioada similar din 2024, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 338,5 milioane kWh, în creştere cu 78,4 milioane kWh faţă de perioada ianuarie-februarie 2024. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 8.828 milioane kWh, cu 2,3% mai mare faţă de perioada 1.I-29.II.2024, consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 2,4%; consumul populaţiei a crescut cu 2,5%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 8,3%. Exportul de energie electrică a fost de 1.966 milioane kWh, în scădere cu 83,9 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 996,1 milioane kWh, în scădere cu 58,9 milioane kWh.
Înapoi la gazele naturale ruseşti?
l UE, tot mai dependentă de gazele americane, se confruntă cu o dilemă energetică pe fondul incertitudinilor legate de Trump
La mai bine de trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, securitatea energetică a Europei rămâne fragilă. Gazul natural lichefiat (LNG) din SUA a compensat o mare parte din pierderea importurilor din Rusia în perioada crizei energetice din 2022-2023, dar schimbările politice din SUA, sub preşedintele Donald Trump, au produs îngrijorări cu privire la o posibilă nouă vulnerabilitate: dependenţa de energia americană, relatează Reuters. Pe acest fundal, unii lideri ai marilor companii energetice din UE au început să susţină public ceea ce părea de neconceput acum un an: revenirea parţială la importurile de gaz rusesc, inclusiv de la gigantul de stat Gazprom. Aceasta ar însemna o schimbare majoră de politică, după ce Uniunea Europeană s-a angajat în 2022 să elimine complet importurile de energie din Rusia până în 2027. Opţiunile Europei sunt limitate: discuţiile cu Qatarul pentru importuri suplimentare de LNG au stagnat, iar ritmul instalării surselor regenerabile nu este suficient de rapid pentru a compensa cererea. ”Dacă se ajunge la o pace rezonabilă în Ucraina, am putea reveni la un flux de 60-70 miliarde metri cubi pe an din Rusia, inclusiv LNG”, a declarat Didier Holleaux, vicepreşedinte executiv al companiei franceze Engie, fost mare cumpărător de gaz rusesc. Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, a avertizat Europa să nu devină prea dependentă de gazele americane: ”Trebuie diversificare, pe mai multe rute. Nu putem depinde de una sau două surse.” Total exportă LNG din SUA şi comercializează şi LNG rusesc de la compania privată Novatek. Spre deosebire de Franţa, care are o producţie ridicată de energie nucleară, Germania a fost profund dependentă de gazele ruseşti pentru susţinerea industriei. În Leuna, unul dintre cele mai mari parcuri chimice din ţară, managerii spun că reintroducerea gazelor ruseşti este urgentă. ”Suntem într-o criză gravă şi nu putem aştepta”, a declarat Christof Guenther, directorul general al InfraLeuna. El susţine că industria chimică germană a făcut concedieri timp de cinci trimestre consecutive, un fenomen fără precedent.
Finanțarea Start-Up Nation se va face din fonduri europene
Finanțarea programului Start-Up Nation se va face numai din fonduri europene, nu se va mai pune presiune pe bugetul de stat și se va stimula direct producția din România, a declarat marți ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, cu ocazia inaugurării platformei oficiale de înscriere pentru cursurile gratuite de competențe antreprenoriale. 'O premieră pentru finanțarea programului Start-Up Nation o reprezintă faptul că sunt surse de finanțare 100% din fonduri europene și nu mai punem presiune pe bugetul de stat. Toți acești beneficiari, în momentul în care vor semna contractul de finanțare, vor beneficia și de un avans de 50% din suma în baza căreia se va întocmi și aproba business-planul. Vorbim despre o stimulare directă a producției din România, nu doar despre servicii, ci și despre punctaje suplimentare pentru cei care fac producție, începând cu procesarea de alimente, lapte, carne, pește, legume, fructe și continuând cu echipamente informatice și producția de componente pentru segmentul IT și telekom, digital', a explicat ministrul. Potrivit acestuia, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a lansat oficial platforma informatică în care toți antreprenorii tineri până în 35 de ani care doresc să-și înființeze o afacere vor putea să se înscrie pentru cursuri de antreprenoriat. În perioada următoare ei vor fi selectați pentru cursuri care vor dura 40 ore minimum și vor putea fi astfel eligibili să pregătească un plan de afaceri pentru Start-Up Nation 2025. 'Programul va finanța 7.500 de companii din România cu o sumă de 50.000 euro nerambursabili pentru fiecare companie, care reprezintă automat 90% din totalul investiției în cadrul unui astfel de proiect, cu o finanțare minimă din partea fiecărui beneficiar de 10%', a afirmat ministrul Ivan. Acesta îi sfătuiește pe cei care aplică să vină cu un capital propriu cât mai mare, în condițiile în care ei urmează să fie departajați, de exemplu, la același nivel de punctaj, în funcție de cofinanțarea pe care o prezintă fiecare. 'Este o platformă informatică care, în materie de încărcare a documentelor, de selecție a eligibilității tuturor aplicanților, va putea să asigure cel puțin 60% din tot fluxul procedural și administrativ cu intervenție umană zero, urmând ca toți colegii mei din Direcția de IMM-uri să facă într-un final o verificare, de corelație între achizițiile propuse în cadrul planului de afaceri și codurile CAEN aferente business-ului, folosind analiza umană, în contextul în care nu am vrut să venim cu un șablon restrictiv pentru acei antreprenori care vor să investească în Start-Up Nation 2025', a arătat ministrul.
Consumatorii români caută promoții la alimente, în timp ce produsele se scumpesc
Războiul comercial al SUA cu China ar putea crea efecte în prețurile produselor alimentare din întreaga lume, chiar și în Europa, iar consumatorii, inclusiv românii, obișnuiți deja cu inflația, își schimbă preferințele când vine vorba de alimente, forțând industria să se schimbe, relevă o analiză realizată de analistul eToro, Bogdan Maioreanu. Potrivit acestuia, cumpărătorii români sunt cei care caută cel mai mult să cumpere produse de la producătorii și fermierii locali, urmați de francezi, spanioli și polonezi. 'Un sondaj realizat de gigantul de consultanță McKinsey în Europa arată că preferințele clienților se schimbă în acest an când vine vorba de modul în care clienții își fac cumpărăturile. Anul acesta, aproape jumătate (48%) dintre consumatorii europeni intervievați au declarat că sunt în căutarea unor modalități de a economisi bani atunci când fac cumpărături. Cei mai atenți la preț sunt norvegienii, urmați de cei din Marea Britanie și, pe aceeași poziție, românii, danezii și spaniolii. Însă, dintre toate țările analizate, românii sunt pe primul loc când vine vorba de căutarea activă a promoțiilor, urmați de spanioli și danezi', se menționează în analiză. Consumatorii români domină clasamentul și atunci când vine vorba de cumpărarea de produse de înaltă calitate sau premium, urmați îndeaproape de spanioli. Românii sunt, de asemenea, aproape de primele locuri când vine vorba de cumpărarea de produse bio și sunt dispuși să plătească prețuri mai mari pentru produse mai sănătoase, dar sunt sub media europeană când vine vorba de cumpărarea mărcilor proprii ale magazinului în locul mărcilor cunoscute. De asemenea, cumpărătorii români se situează cu mult peste media europeană atunci când vine vorba de a cumpăra alimente de la departamentele de mâncare gătită din interiorul magazinului. 'De fapt, acestea sunt câteva dintre tendințele care modelează industria alimentară europeană în acest an, potrivit McKinsey. Intenția de a căuta mai multe modalități de a economisi bani rămâne ridicată, în timp ce consumatorii caută să cumpere produse de înaltă calitate și vedem și o ușoară creștere a intenției de cumpărare față de produsele sănătoase. Însă, 2025 aduce o scădere a intenției de a cumpăra produse ecologice. Pentru ultima, cumpărătorii români sunt sub media europeană, dar nu pe ultimele locuri ale sondajului', afirmă Maioreanu.
Retailerii din UK avertizează asupra”dumping-ului” mărfurilor chinezeşti
Retailerii britanici avertizează că există riscul ca firmele chineze să inunde piaţa din Regatul Unit cu produse ieftine, în contextul în care noile tarife vamale impuse de preşedintele american Donald Trump limitează accesul Chinei la cea mai mare piaţă de consum din lume, transmite CNBC. British Retail Consortium (BRC) a transmis că firmele din Marea Britanie sunt îngrijorate de faptul că bunuri mai ieftine ar putea fi ”redirecţionate” dinspre SUA către alte pieţe, inclusiv Europa, ca urmare a tarifelor de până la 145% aplicate produselor chinezeşti şi a închiderii unei scutiri fiscale importante pentru importurile ieftine. ”Retailerii sunt foarte îngrijoraţi de riscul ca unele bunuri de calitate mai slabă să fie redirecţionate dinspre SUA către Europa, ca efect al tarifelor”, a declarat Helen Dickinson, director executiv al BRC, într-un comunicat. Analiştii atrag atenţia că riscul este mai accentuat în cazul producătorilor chinezi care vând prin platforme online precum Amazon, Shein sau Temu.
Nvidia va produce în masă supercomputere AI în Texas
Nvidia, liderul mondial în producţia de cipuri pentru inteligenţă artificială, a anunţat luni o extindere majoră a producţiei de supercomputere AI în Statele Unite, fiind pentru prima dată când compania va produce integral astfel de echipamente pe teritoriul american, relatează CNBC. Conform declaraţiilor oficiale, Nvidia intenţionează să investească până la 500 de miliarde de dolari în infrastructura AI din SUA în următorii patru ani, prin intermediul parteneriatelor sale de producţie. ”Adăugarea capacităţii de producţie în America ne ajută să răspundem mai bine cererii uriaşe şi în creştere pentru cipuri şi supercomputere AI, întărindu-ne totodată lanţul de aprovizionare şi capacitatea de rezistenţă”, a declarat CEO-ul Jensen Huang. Anunţul vine în contextul unei schimbări rapide a politicilor comerciale. După ce fostul preşedinte Donald Trump a impus tarife de până la 145% pe produse din China şi 32% pe produse din Taiwan – unde Nvidia produce în mod tradiţional – vineri seară a decis să excepteze de la aceste tarife cipurile, smartphone-urile, computerele şi alte componente tehnologice. Totuşi, Trump a anunţat că va introduce noi tarife pentru semiconductori importaţi, în decursul săptămânii.
OpenAI lansează modelele AI GPT-4.1
Compania condusă de Sam Altman a introdus GPT-4.1, succesorul modelului multimodal de inteligenţa artificială GPT-4o, lansat anul trecut. GPT-4.1 este mai bun decât GPT-4o „în cam toate dimensiunile” spune, în mod previzibil, producătorul OpenAI în prezentarea noii serii de modele lingvistice. Alături de GPT-4.1, în noua serie există şi două modele mai mici, numite GPT-4.1 mini şi GPT-4.1 nano - primul este poziţionat ca o versiune mai ieftină la GPT-4.1, iar al doilea ca cea mai ieftină şi mai rapidă versiune. Cele trei modele din serie ar trebui să fie superioare versiunilor anterioare la programare şi înţelegerea instrucţiunilor, fiind disponibile prin intermediul API-urilor oferite dezvoltatorilor. Seria GPT-4.1 reprezintă un pas intermediar între două serii de modele importante lansate de OpenAI, care va renunţa la GPT-4 începând cu 30 aprilie. În acelaşi timp, OpenAI a amânat lansarea GPT-5, care va fi gata abia peste câteva luni, conform CEO-ului Sam Altman, astfel că GPT-4.1 vine să umple spaţiul dintre cele două serii majore de modele ale companiei.
