MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Burduja: România nu ajunge în beznă
„România nu ajunge în beznă, chiar dacă cei care răspândesc aceste mesaje de panică își doresc asta cu tot dinadinsul”, susține ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că nu există niciun risc de blackout în România în perioada primului tur al alegerilor pentru Președintele României, iar cei care răspândesc astfel de dezinformări pe rețele de socializare, ''prin care bagă spaima în populație'', trebuie să suporte consecințele. ''Pe rețelele de socializare au început să fie distribuite numeroase postări care anunță producerea unei pene de curent în țara noastră, în perioada primului tur de scrutin. Mesajele, false și deosebit de grave, induc ideea că întreruperea energiei electrice va fi folosită pentru anularea alegerilor, iar unele îndeamnă populația să retragă masiv banii din bănci. Repet, repet, repet: din toate datele pe care le avem la acest moment, nu există niciun risc de blackout în România. România nu ajunge în beznă, chiar dacă cei care răspândesc aceste mesaje de panică își doresc asta cu tot dinadinsul'', a scris miercuri Burduja pe propria pagina de Facebook. Acesta consideră că încercarea de ''manipulare grosolană'' are la bază anunțurile făcute de companiile de distribuție a energiei care efectuează lucrări de mentenanță și/sau de modernizare a rețelei. ''Astfel de lucrări sunt o normalitate, ele se întâmplă aproape zilnic, având scopul de a preveni tocmai apariția problemelor în alimentarea cu energie electrică'', a subliniat ministrul. Burduja a făcut un apel public către toți românii să se informeze din surse oficiale, dar și un apel către reprezentanții mass-media de a verifica cu atenție titlurile alarmiste pentru a-i informa corect pe români. ''Cine răspândește astfel de dezinformări, prin care bagă spaima în populație, trebuie să suporte consecințele. Nu mai putem să tolerăm la nesfârșit fake news-ul, crearea panicii cu rea credință și atentatul la stabilitatea și siguranța națională. Fac un apel public către toți românii să se informeze din surse oficiale și un apel special către reprezentanții mass-media să verifice orice informație apărută, să analizeze cu atenție titlurile alarmiste și să îi informeze corect pe români'', a mai scris ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe rețeaua de socializare.
Ajutor de stat pentru investiții în locuri de cazare pentru porcine
Valoarea fondurilor pentru anul curent este de 1,4 miliarde de lei
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va acorda, în 2025, un ajutor de stat pentru investiții în locuri de cazare pentru porcine, în valoare de 1,4 miliarde de lei, proiectul de Ordonanță de Urgență pentru susținerea sectorului suin fiind publicat spre consultare publică pe site-ul instituției. ''Scopul actului normativ este revitalizarea sectorului suin din România, afectat de scăderea continuă a efectivelor de porcine și de creșterea accentuată a costurilor de producție. Programul vizează sprijinirea investițiilor în capacități noi sau modernizarea fermelor existente aflate în conservare, contribuind la consolidarea siguranței alimentare și la reducerea deficitului comercial'', se arată într-un comunicat al ministerului de resort transmis miercuri AGERPRES. Astfel, prin Programului de susținere a crescătorilor de porcine pentru înființarea de locuri de cazare în complexe de porcine de reproducție, creștere și îngrășar se va acorda un sprijin de până la 65% din valoarea eligibilă, respectiv până la 80% pentru tinerii fermieri, costul eligibil maxim fiind de 13.300 euro/loc nou și 10.180 euro/loc în fermă conservată. Beneficiari eligibili sunt: PFA, întreprinderi individuale/familiale, societăți agricole și persoane juridice care desfășoară activități în sectorul suin și care au obligația desfășurării activității pentru o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției. ''Așa cum am promis, revitalizăm sectorul suin și îi redăm locul strategic pe care îl merită în economia agricolă națională. Prin acest program oferim sprijin concret fermierilor români pentru a se dezvolta și pentru a asigura României necesarul de consum de carne de porc din producție internă. Este o investiție în securitatea alimentară a României'', a declarat ministrul Barbu. Potrivit proiectului, valoarea totală a ajutorului de stat este de 1.400.000.000 lei și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, în limita sumelor aprobate prin legile bugetare anuale. ''Bugetul total aferent schemei de ajutor de stat este distribuit în cadrul a două componente distincte, după cum urmează:
Componenta 1 - Investiții în locuri noi de cazare în complexe de porcine pentru reproducție, creștere și îngrășare (...): 50% din valoarea totală a ajutorului de stat; Componenta 2 - Investiții în locuri de cazare în complexe de porcine pentru reproducție, creștere și îngrășare cu cel puțin o fermă zootehnică aflată în conservare (...): 50% din valoarea totală a ajutorului de stat'', se arată în proiect. Cererile de finanțare se vor depune la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, în cadrul sesiunilor ce vor fi anunțate prin ordin al ministrului agriculturii, acestea fiind însoțite de documente justificative precum: dovada dreptului de proprietate asupra terenului, autorizații, studii de fezabilitate, documente financiare.
Preţurile petrolului au consemnat în aprilie cea mai mare scădere lunară
Preţurile petrolului au scăzut miercuri şi au încheiat luna aprilie cu cel mai mare declin lunar din noiembrie 2021, pe fondul semnalelor transmise de Arabia Saudită privind o posibilă creştere a producţiei şi extinderea cotei sale de piaţă, în timp ce războiul comercial global afectează perspectivele cererii de combustibil, transmite Reuters. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 1,61%, ajungând la 63,17 dolari pe baril. West Texas Intermediate (WTI), reperul pentru piaţa americană, a pierdut 3,29%, ajungând la 58,43 dolari pe baril. De la începutul lunii, Brent a pierdut aproximativ 15%, iar WTI aproape 18%, cele mai mari scăderi procentuale lunare din ultimii trei ani şi jumătate. Declinul a fost amplificat după ce Arabia Saudită a transmis că nu intenţionează să mai susţină piaţa prin noi reduceri de producţie şi că este pregătită pentru o perioadă îndelungată cu preţuri scăzute. ”Aceasta ridică temeri privind o posibilă nouă confruntare pe producţie. Se pare că Arabia Saudită vrea să recâştige cota de piaţă pierdută”, a declarat Phil Flynn, analist senior la Price Futures Group. La începutul lunii aprilie, Arabia Saudită a făcut presiuni pentru o majorare mai amplă decât cea planificată a producţiei OPEC+ în luna mai. Potrivit unor surse citate de Reuters, mai mulţi membri ai alianţei OPEC+ vor propune creşteri suplimentare ale producţiei şi în luna iunie. Următoarea reuniune a OPEC+ este programată pentru 5 mai. ”Este foarte posibil ca OPEC+ să continue să aducă pe piaţă volume suplimentare de petrol, pe fondul tensiunilor interne, în timp ce negocierile diplomatice din Ucraina şi Iran ar putea duce la creşterea cantităţilor de ţiţei disponibile pe pieţele internaţionale, într-un moment în care războiul comercial va reduce orice speranţă de redresare a cererii”, au declarat analiştii de la PVM. Preşedintele american Donald Trump a anunţat, pe 2 aprilie, impunerea de tarife vamale asupra tuturor importurilor, la care China a răspuns cu măsuri similare, escaladând conflictul comercial dintre cele mai mari două economii şi cei mai mari consumatori de petrol din lume. Temerile legate de încetinirea economiei globale continuă să apese asupra pieţei petrolului. Datele publicate miercuri arată că economia SUA s-a contractat în primul trimestru, afectată de importurile masive realizate de companii pentru a evita costurile tarifare ridicate
Mihai Barbu va fi de luni noul președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară
Mihai Barbu a fost numit în funcția de președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), potrivit unei decizii a premierului Marcel Ciolacu, publicată miercuri în Monitorul Oficial. ''Având în vedere propunerea ministrului Transporturilor și Infrastructurii formulată prin Adresa nr. 13.661 din 29 aprilie 2025, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/13.534/C.T. din 29 aprilie 2025, în temeiul art. 29 și al art. 31 lit. e) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 4 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 62/2016 privind înființarea Autorității pentru Reforma Feroviară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 53/2017, cu modificările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie: Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mihai Barbu se numește în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității pentru Reformă Feroviară'', se arată în document. Mihai Barbu îl va înlocui la șefia ARF pe Ștefan Roșeanu, care a demisionat la finele lunii noiembrie 2024, după aproape patru ani de la numire, motivația fiind ''unele probleme de natura vieții personale''. Decizia de eliberare din funcție a lui Ștefan Roșeanu a fost publicată în Monitorul Oficial pe 10 decembrie. Mihai Barbu este în prezent directorul societății Telecomunicații CFR, însă în cursul săptămânii viitoare se va reglementa situația.
Inspectorii antifraudă au confiscat marfă nedeclarată de peste 4,88 milioane de lei
Inspectorii antifraudă din cadrul Direcției regionale antifraudă fiscală (DRAF) Oradea au confiscat, în luna aprilie, bunuri în valoare totală de peste 4,88 milioane de lei, de la un operator economic specializat în comerțul cu marochinărie și încălțăminte, se arată într-un comunicat de presă al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF), transmis miercuri AGERPRES. Potrivit sursei citate, în urma inventarierii stocurilor din depozit și din patru puncte de lucru din județele Bihor și Satu Mare, inspectorii au descoperit 25.000 de perechi de încălțăminte sport și casual, pentru adulți și copii, pentru care administratorul nu a putut prezenta documente de proveniență, iar produsele nu au fost înregistrate în evidențele contabile. ''În consecință, inspectorii DRAF Oradea au dispus confiscarea bunurilor și au aplicat o amendă de 10.000 lei, conform Legii 296/2023 privind combaterea activităților economice ilicite. Precizăm că bunurile confiscate nu fac parte din categoria mărcilor înregistrate. După finalizarea controlului, acestea au fost predate structurii ANAF cu atribuții în valorificarea bunurilor confiscate'', menționează instituția. ANAF susține că Direcția generală antifraudă fiscală va continua controalele într-un ritm susținut, atât pentru sancționarea activităților comerciale ilicite, cât și pentru a încuraja respectarea obligațiilor de fiscalizare, declarare și plată de către contribuabili.
Tesla caută să-l înlocuiască pe Elon Musk, dezvăluie WSJ
Membrii Consiliului de Administraţie al Tesla, nemulţumiţi de gafele lui Elon Musk şi rezultatele slabe ale constructorului de automobile, caută un nou CEO, dezvăluie The Wall Street Journal (WSJ), relatează AFP. Serviciul de presă al grupului, contactat de AFP în legătură cu dezvăluirile WSJ, nu a reacţionat imediat. Numeroşi acţionari ai Tesla şi-au exprimat nemulţumirrea după intrarea lui Elon Musk în echipa lui Donald Trump, apreciind că-şi neglijează întreprinderea, a cărei acţiune s-a depreciat cu 35% de la învestirea miliardarului. În plus, tăierile bugetare operate de către Comisia eficacităţii guvernamentale (DOGE), condusă de Elon Musk, şi apropierea CEO-ului de Donald Trump şi personalităţi de extremă dreapta au creat o nemulţumire faţă de Tesla care s-a tradus în manifestaţii, apeluri la boicot şi acte de vandalism în mai multe ţări din lume. Elon Musk a devenit CEO al Tesla în 2008, supervizând ascensiunea puterii societăţii, care a devenit de atunci una dintre cele mai valoroase pe bursă. În ianuarie, el a fost pus de către noul preşedinte american la conducerea DOGE, care scrie pe site că a evitat cheltuieli publice în valoare de 160 de miliarde de dolari.
Inflaţia din Germania a încetinit sub aşteptări în aprilie
Inflaţia anuală din Germania a ajuns la 2,2% în aprilie, în declin faţă de 2,3% în martie, dar peste aşteptările analiştilor care prognozau un nivel de 2,1%, potrivit datelor preliminare publicate miercuri de Oficiul Federal de Statistică, citate de CNBC. Indicele armonizat al preţurilor de consum (HICP), utilizat pentru comparaţii în zona euro, confirmă tendinţa uşor descendentă, însă componentele de bază ale inflaţiei semnalează presiuni persistente. Inflaţia de bază, care exclude preţurile la alimente şi energie, a accelerat la 2,9% în aprilie, de la 2,6% în martie. De asemenea, inflaţia în sectorul serviciilor a crescut semnificativ, ajungând la 3,9%, de la 3,5% în luna precedentă. În contrast, preţurile la energie au scăzut puternic, cu 5,4% în termeni anuali. Economistul Deutsche Bank, Sebastian Becker, a declarat că, deşi apropierea ratei generale de ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene este o veste aparent pozitivă, scăderea s-a datorat exclusiv ieftinirii energiei şi alimentelor. În schimb, inflaţia de bază şi cea din sectorul serviciilor rămân ridicate, ceea ce reprezintă un semnal de avertizare pentru politica monetară.
Meta accelerează investiţiile în AI şi centre de date
Meta Platforms, compania-mamă a Facebook, Instagram şi WhatsApp, a anunţat o creştere masivă a cheltuielilor sale de capital pentru 2025, bugetul fiind estimat între 64 şi 72 miliarde de dolari, relatează Reuters. Anterior, în ianuarie 2025, Meta estimase cheltuieli de capital între 60 şi 65 de miliarde de dolari pentru acest an. Decizia vine în contextul în care gigantul tech îşi intensifică eforturile pentru a-şi consolida infrastructura de inteligenţă artificială (AI), văzută ca motorul principal al viitoarei sale dezvoltări. În primul trimestru al anului 2025, Meta Platforms a înregistrat pierderi semnificative în divizia sa Reality Labs, responsabilă pentru dezvoltarea tehnologiilor de realitate virtuală (VR), realitate augmentată (AR) şi inteligenţă artificială (AI). Conform raportului financiar, Reality Labs a raportat o pierdere operaţională de 4,21 miliarde de dolari, în creştere faţă de pierderea de 3,85 miliarde de dolari din aceeaşi perioadă a anului precedent.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
