MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: BRD, a treia bancâ din România, a raportat un profit net de 1,23 miliarde lei
In primele nouă luni ale anului, instituția frinanciară a înregistrat un avans de 7,4% al câștigurilor
Grupul financiar BRD Groupe Société Générale a anunțat, miercuri, că a înregistrat un avans de 7,4% al profitului net în primele 9 luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 1,226 miliarde lei (260 milioane euro), pe fondul creșterii veniturilor din dobânzi. În primele nouă luni, venitul net bancar al Grupului BRD a fost de 2,446 miliarde lei, mai mare cu 6,9% în comparație cu perioada similară a anului trecut, susținut atât de creșterea veniturilor nete din dobânzi, cât și de creșterea veniturilor neaferente dobânzilor. În plus, grupul a înregistra o creștere a rezultatului operațional brut la 1,260 miliarde lei, de la 1.185 miliarde lei în primele nouă luni din 2018 (plus 9,2% în dinamică anuală excluzând contribuțiile la Fondurile de Garantare a Depozitelor și de Rezoluție), influențată pozitiv de creșterea comercială. Indicatorul cost/venit s-a îmbunătățit cu 1,2 puncte procentuale, la 45,5% în primele nouă luni din 2019 față de 46,7% în primele nouă luni din 2018, excluzând impactul costurilor reglementare. “Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 9,7% în dinamică anuală, beneficiind de expansiunea volumelor pe toate segmentele, schimbările favorabile de structură și ratele de dobândă de pe piață mai mari contribuind de asemenea la creștere. Efectul pozitiv al ratelor de dobândă și-a pierdut din intensitate în trimestrul trei în contextul ratelor de dobândă în scădere (media ROBOR la trei luni în trimestrul trei din 2019 de 3,09% față de 3,27% în trimestrul trei din 2018)”, se arată în comunicat. Veniturile nete din comisioane au marcat o creștere de 2,1% în dinamică anuală, determinată de intensificarea activității de carduri și de creșterea tranzacțiilor clienților, compensând astfel presiunea asupra prețurilor aferente serviciilor bancare tranzacționale. “Profilul de risc a continuat să fie solid, așa cum îl reflectă scăderea ratei creditelor neperformante (credite neperformante conform definiției ABE, rata NPL la nivelul băncii) cu 1,8 puncte procentuale, la 4% la finalul lunii septembrie 2019, de la 5,8% la finalul lunii septembrie 2018”, se arată în comunicat. În România, principalii competitori ai BRD sunt BCR și Banca Transilvania.
CFR SA se așteaptă la pierderi de 45,78 milioane lei în acest an
u compania estimează venituri totale de 4,186 miliarde lei
Compania de stat care administrează rețeaua de căi ferate din România, CFR SA, estimează pierderi mai mari, de 45,78 milioane lei în acest an, la venituri totale mai mici, de 4,186 miliarde lei, potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2019. “Schimbări preconizate: Se modifică transferurile pentru întreținere și reparații la infrastructura feroviară publică. Modificarea surselor de finanțare a investițiilor. Veniturile și cheltuielile totale se modifică, urmare a diminuării transferurilor pentru întreținere și reparații curente la infrastructura feroviară, ceea ce a condus la mărirea pierderii, față de bugetul de venituri și cheltuieli inițial, cu 12,99 milioane lei. Cheltuielile de natură salarială nu prezintă modificări”, potrivit proiectului privind bugetul de venituri și cheltuieli rectificat al companiei, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor, acționarul majoritar al societății. Proiectul publicat în luna mai arăta că CFR SA estima pierderi de 32,78 milioane lei în acest an și venituri totale de 4,255 miliarde lei. Bugetul rectificat arată că CFR va încheia acest an cu cheltuieli totale de 4,232 miliarde lei, față de 4,288 miliarde lei, când indica proiecția inițială. De asemenea, cheltuielile planificate cu investițiile se dublează acum la 4,065 miliarde lei, de la 2,4 miliarde lei. Societatea estimează pentru sfârșitul anului 23.546 salariați. Câștigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială a fost stabilit la 5.347 lei. Creanțele restante sunt bugetate la 1,37 miliarde lei.
Afacerile în comerțul cu amănuntul au urcat cu 7,1%
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o creștere cu 7,1% în primele nouă luni a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2018, datorită avansului vânzărilor de produse nealimentare (plus 8,8%), comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (plus 7,3%) și vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 5,1%). Potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) remis, miercuri, AGERPRES, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada menționată, afacerile din comerț au crescut tot cu 7,1% pe fondul majorării vânzărilor de produse nealimentare (plus 9,1%), comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (plus 7,3%) și vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 4,9%) În luna septembrie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a scăzut pe ansamblu cu 2,6% față de august 2019, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-5,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-5,2%). În schimb, vânzările de produse nealimentare au crescut cu 1,6%. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna septembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut pe ansamblu cu 0,7%, datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (plus 1,8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 0,9%). Pe de alte parte, comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,7%. Față de septembrie 2018, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 7,8%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 7%. Astfel, ca serie brută avansul a fost generat de creșterile înregistrate la vânzările de produse nealimentare (plus 9,1%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (plus 7,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 6,6%). Pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna septembrie 2019, comparativ cu luna septembrie 2018, creșterea a fost determinată de vânzările de produse nealimentare (plus 8,6%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (plus 6,1%) și din vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 5,8%). Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere în perioada de referință, provenite atât din activitatea principală, cât și din activitățile secundare exercitate de aceasta. Cifra de afaceri nu include TVA și veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe.
BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 2,50%
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a anunțat, ieri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an. Aceasta este a 11-a oară consecutiv când BNR decide păstrarea ratei dobânzii la acest nivel. Totodată, BNR a decis menținerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare. În plus, consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Aceasta este a 11-a oară când BNR decide menținerea ratei dobânzii la 2,50%. Ultima dată când BNR a decis creșterea ratei dobânzii de politică monetară, de la 2,25% la 2,50% pe an, a fost în 7 mai 2018. Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a scăzut în septembrie până la 3,49%, după ce a coborât în august la 3,89%, potrivit datelor INS.
UE ia în considerare lansarea unei monede digitale publice
Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să ia în considerare lansarea unei monede digitale publice, potrivit unui proiect de document al Uniunii Europene, după reacția ostilă a autorităților de reglementare mondiale la planul Facebook de a introduce anul viitor pe piață criptomoneda Libra, transmite Reuters. Franța și Germania au anunțat în septembrie că Libra reprezintă un risc pentru sectorul financiar și și-au exprimat în schimb sprijinul pentru o alternativă publică. Proiectul european, obținut marți de Reuters, prevede ca blocul comunitar să dezvolte o abordare comună a criptomonedelor, inclusiv posibila interzicere a proiectelor considerate prea riscante. În forma actuală, documentul, care ar putea fi adoptat luna viitoare de miniștrii de Finanțe din UE, ar escalada o campanie a autorităților de reglementare din UE împotriva criptomonedelor, care au fost până în prezent numai parțial reglementate, în unele state membre. “BCE și alte bănci centrale din UE ar putea explora în mod folositor oportunitățile precum și dificultățile de a emite monede digitale, inclusiv prin analizarea unor pași concreți în această direcție”, potrivit proiectului prefătit de președinția finlandeză a uE, care ar putea fi dispus unor amendamente. Așa-numitele stablecoins, cum este și cazul Libra, de regulă au la bază bani tradiționali și alte titluri, în timp ce criptomonedele de tipul bitcoin nu. Ambele sunt criptomonede. Textul proiectului ar putea fi discutat de miniștrii de Finanțe din UE vineri, potrivit programului reuniunii, cu intenția ca acesta să fie adoptat la o reuniune din 5 decembrie.
BCR oprește sistemul de carduri
Banca Comercială Română (BCR) va opri sistemul de carduri, în noaptea de miercuri spre joi (7 noiembrie, între orele 0:00 și 5.00), în vederea unor lucrări de îmbunătățire a performanțelor, potrivit unui comunicat de presă al băncii. În acest interval orar nu vor putea fi utilizate echipamentele de tip ATM (bancomate), MFM (mașini multifuncționale) și POS (aparatele de plată cu cardul). De asemenea, cardurile BCR nu vor putea efectua tranzacții în rețeaua BCR și nici în alte rețele de acceptare. În aplicația George (Mobile & Internet Banking) nu vor putea fi efectuate operațiuni specifice cardului (blocare/deblocare card, modificări limite tranzacționale, rambursare card de credit). Tranzacțiile la automatele de schimb valutar (ASV-uri) nu vor fi afectate, iar cele la ghișeele automate (APT-uri) vor putea fi realizate numai cu autentificare cu cartonaș cu cod de bare, fără să fie posibilă autentificarea cu card BCR.
Pericolele fuziunii dintre Fiat Chrysler și PSA
Fiat Chrysler și PSA, proprietarul Peugeot, s-au angajat să nu închidă fabrici dacă vor fuziona, dar grupul nou format va fi supus unor presiuni puternice din cauza unui excedent al capacității de producție de aproape 6 milioane de vehicule, în condițiile unui declin al cererii de automobile, consideră analiști citați de Reuters. Săptămâna trecută, cele două companii au anunțat planul de a crea un grup de 50 de miliarde de dolari, care ar depăși Hyundai, General Motor, Ford și Honda, pentru a deveni al patrulea mare producător auto din lume, în funcție de cele 8,7 milioane de vehicule vândute anul trecut. Noul gigant auto ar avea o capacitate de producție de 14 milioane de vehicule, potrivit firmei de analiză a pieței LMC Automotive. Industria auto a intrat însă în declin, în special piața automobilelor mici din Europa, unde atât PSA cât și Fiat Chrysler (FCA) au o expunere mare. “Rata de utilizare va fi de sub 58%, ceea ce va produce o capacitate excedentară de 6 milioane de unități, la nivel global. Europa va suporta probabil cea mai mare greutate în ceea ce privește posibilele închideri de fabrici”, a arătat LMC Automotive. Sindicatele și politicienii și-au exprimat deja îngrijorările legate de pierderile de locuri de muncă, dar grupul francez PSA și grupul italo-american FCA au exclus închiderile de fabrici, în încercarea de a tempera temerile.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,98%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 2,98%, după potrivit datelor publicate, miercuri, de Banca Națională a României (BNR). Marți, ROBOR la 3 luni a stagnat la 2,99%. Miercuri, indicele a scăzut la 2,98%. Totodată, ROBOR la 6 luni a stagnat la 3,06%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al doilea trimestru din 2019, a crescut la 2,66%, de la 2,63% în T1 2019.
