MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Boerie la o mare firmă de stat: Veniturile au urcat până la 10.000 lei/lună
“În vremuri de pandemie, în care călătoriile cu metroul s-au prăbușit, salariile au crescut”, atrage atenția ministrul Transporturilor
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă anunță că venitul mediu al salariaților din Metrorex este de 10.000 de lei lunar și că regia, în condiții de pandemie și de reducere drastică a numărului de călătorii cu metroul, a crescut cu 18% salariile angajaților și a suplimentat numărul de salariați cu 1300. Liderul sindicatului din Metrorex a reacționat, spunând că ministrul nu este bine informat. „Metrorex, din păcate, este într-o situație financiară și structurală, de cheltuieli, foarte dificilă. Subvenția pentru această companie, cred că acum cinci -șase ani era, din bugetul de stat, undeva la 250 de milioane de lei. Anul trecut s-au plătit 687 de milioane de lei. Ca să faceți o comparație de mărime, bugetul Ministerului Transporturilor, pe bani europeni – este 14 miliarde per ansamblu - dar pe bani europeni e undeva în zona 6-7 miliarde. Deci 10% sau mai mult din banii întregii țări, care sunt pentru toată rețeaua, să se ducă către subvenționarea metroului din București. Iar nevoile pentru anul 2021 sunt mai mari. Metrorex a cerut chiar 1,1 miliarde de lei. Numai salariile sau cheltuielile salariale pe 2021 sunt mai mari cu 200 de milioane de lei ca în 2020 ca urmare a măsurilor luate anul trecut. A fost o creștere a Contractului colectiv de muncă aprobată și înregistrată la Inspectoratul Teritorial de Muncă cu 18%. Deci, în vremuri de pandemie în care călătoriile cu metroul s-au prăbușit și, prin urmare veniturile companiei s-au prăbușit, acolo conducerea și partenerul social au decis că este o mișcare înțeleaptă această creștere de salarii”, a declarat ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă la Digi 24. Ministrul Transporturilor a precizat că venitul mediu în cadrul Metrorex este de aproximativ 10.000 de lei. „Este o dublare a cât era acum trei-patru ani, prin 2017. Anul trecut s-au angajat 1300 de oameni la Metrorex, e adevărat că 900 dintre ei sunt pentru capătul liniei M5. (...) În plus, mai sunt încă 300 de angajări, în total cifra cred că de 1300 și ceva de angajări”, a adăugat ministrul. Liderul de sindicat din Metrorex, Ion Rădoi, a reacționat, susținând că ministrul nu este corect informat. El susține, într-o intervenție telefonică la Digi 24, , că „este vorba de un venit care poate să apară în condițiile în care anumiți salariați lucrează zi, noapte, sărbători, sâmbăta, duminica”, el explicând că angajații Metrorex nu pot lucra online. ”Domnul ministru se pare că nu este bine informat. Nu este (10.000 de lei – n.r.) Ar fi bine să fie așa! Nu trebuie ca să ne uităm că unii obțin anumite venituri, nu e vorba doar de salariul tarifar.”, a explicat Rădoi. Întrebat care este venitul mediu al salariaților din Metrorex, liderul de sindicat Ion Rădoi admite că a crescut salariul angajaților din Metrorex, însă spune că venitul mediu este sub 10.000 de lei. „Nu cred că depășesc 7.000 în niciun caz. Dar probabil că domnul ministru a luat, știu eu, poate salariul unui director, că până la urmă e director de metrou. Îl rog să se informeze, să nu mai iasă cu asemenea bombe”, a adăugat sindicalistul. Acesta a explicat că salariul tarifar al angajaților Metrorex este în medie de 4000 de lei, la care se adaugă sporuri de noapte, de sfârșit de săptămână, sporturi de sărbători și altele.
Sindicatele se plâng că am rămas codași la creșterea salariului minim
CNS Cartel ALFA reclamă că România se află pe ultimul loc în ceea ce privește țările din Europa Centrală și de Est în privința creșterii salariului minim, în acest an
CNS Cartel ALFA reclamă că România se află pe ultimul loc în ceea ce privește țările din Europa Centrală și de Est în privința creșterii salariului minim, în acest an. Suma de opt euro net este la jumătate din valoarea cu care a crescut salariul minim în Bulgaria și a șaptea parte din majorarea înregistrată de Letonia, țară care are cea mai mare creștere netă a salariului minim. Sindicaliștii anunță noi proteste, programate marți, la ora 10.00, la sediul Ministerului Finanțelor Publice și joi, la aceeași oră, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Reprezentanții Confederației Naționale Sindicale Cartel ALFA fac publică, duminică, o analiză privind evoluția salariului minim în alte țări din Europa Centrală și de Est și arată, în acest context, că România înregistrează cea mai mică creștere netă a valorii salariului minim, de doar opt euro. Conform datelor publicate de CNS Cartel Alfa, pe primul loc în ceea ce privește valoarea creșterii nete a salariului minim se situează Letonia, cu o majorare de 57 de euro net (16,3 creștere procentuală față de salariul minim din anul 2020), urmată de Slovenia cu o creștere de 55 de euro (9% mai mult față de anul trecut). Clasamentul este completat de Slovaca cu o majorare de 36 de euro net, Polonia cu o creștere a salariului minim de 32 de euro net, Lituania – 31 de euro, Croația și Cehia unde salariul minim are o creștere netă de 20 de euro. În Bulgaria creșterea netă a venitului salarial minim este de 16 euro, dublă față de cea înregistrată în România, conform datelor prezentate de CNS Cartel Alfa. În acest context sindicaliștii arată că , deși criza sanitară se manifestă în toate lumea, „nu peste tot este folosită ca pretext pentru a lovi în categoriile cele mai dezavantajate ale populației”. „Salariile minime au fost indexate și în țările Europei de Vest, spre exemplu, în Franța, Germania, Olanda, Irlanda, Elveția, Luxemburg, Portugalia, Malta, Belgia sau Marea Britanie. Deși procentele cu care cresc salariile minime din aceste țări sunt, evident, mult mai mici, faptul că ele se aplică la o valoare mult mai mare face ca suma majorată să depășească creșterea nominală din România. O creștere cu doar 10-15 cenți a salariului minim orar conduce la o majorare cu 16-25 euro lunar”, menționează reprezentanții confederației sindicale. Reprezentanții lucrătorilor reclamă că „nu mai există convergență salarială cu restul Europei” și susțin că menținerea blocată a negocierilor colective de sector, prin efectele legii 62/2011, „face ca întreaga grilă salarială să se mențină la un nivel scăzut”. „Avem peste un sfert din salariați la nivelul salariului minim (1,4 milioane), iar jumătate dintre contractele de muncă înregistrate în Revisal, sunt cu salarii care nu depășesc 1600 lei net/2700 lei brut. Care sunt consecințele? Menținerea și adâncirea stării de sărăcie a populație, continuarea migrației masive și subdezvoltare cronică! Numai o clasă politică inconștientă și total vândută intereselor personale și de grup poate să ignore o astfel de situație!”, transmnite CNS Cartel ALFA.
14.000 de români și-au cumpărat déjà pachete turistice pe litoral
u "încrederea românilor că 2021 este anul revenirii la o viață cât mai apropiată de ritmul normal de dinaintea pandemiei generate de coronavirus”, arată agenții de turism
Peste 14.000 de români au achiziționat pachete turistice în stațiunile românești de la Marea Neagră, de la începutul lunii ianuarie 2021, dublu față de luna noiembrie 2020, potrivit datelor Litoralulromanesc.ro, care pune această creștere pe seama impactului pozitiv al campaniei de vaccinare. "Încrederea românilor că 2021 este anul revenirii la o viață cât mai apropiată de ritmul normal de dinaintea pandemiei generate de coronavirus, sentiment stimulat de recentul debut al campaniei de vaccinare, se reflectă în numărul rezervărilor de sejururi pe litoralul românesc pentru sezonul estival viitor. Astfel, de la începutul lunii ianuarie 2021, peste 14.000 de români au achiziționat pachete turistice în stațiunile autohtone de la Marea Neagră, ceea ce reprezintă o dublare față de luna noiembrie 2020", potrivit datelor comunicate duminică de Litoralulromanesc.ro. Cei care au cumpărat deja vacanțe pentru sezonul estival 2021 s-au orientat în special către stațiunile Mamaia – care este în continuare cea mai populară destinație de vară pe litoralul românesc - și Eforie Nord. Prețul mediu al unui sejur achiziționat în această perioadă a fost de aproximativ 2.700 lei. Dar au fost și români dispuși să aloce bugete mai mari pentru vacanța la Marea Neagră, rezervarea cea mai scumpă făcută în luna ianuarie fiind pentru un sejur de 13 nopți, cu demipensiune, la un hotel de 4 stele, care a costat peste 16.500 lei. "Optimismului generat de startul și derularea în bune condiții a campaniei naționale de vaccinare se observă în revenirea apetitului românilor pentru vacanțe. Mulți își fac deja planurile pentru concediul de vară și își rezervă sejururi pe litoralul românesc. Comparând cu luna noiembrie - o lună încă a incertitudinilor în privința evoluției pandemiei și a procedurii de aprobare a vaccinurilor dezvoltate de diferite companii farmaceutice, în ianuarie înregistrăm o dublare a numărului de rezervări făcute", afirmă Ionuț Nedea, director general Litoralulromanesc.ro. Printre cele mai solicitate unități de cazare rămân cele care oferă servicii all inclusive și cele care pun la dispoziție facilități pentru familiile cu copii. "În perioada analizată, observăm o creștere a cererii pentru pachetele all inclusive, interesul datorându-se reducerilor de până la 49% acordate prin programul 'Înscrieri timpurii'. În contextul incertitudinilor generate de pandemie, am venit în sprijinul turiștilor noștri cu o asigurare storno care include protecția în cazul îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2. De altfel, mai bine de o treime dintre rezervările efectuate pentru la vară includ asigurarea storno", precizează Ionuț Nedea.
“România este «simțitor peste medie» în domeniul securității cibernetice”
România se situează, din punct de vedere al securității cibernetice, pe o scară de la 1 la 5, la nivelul 3,8, potrivit lui Eugen Florian Popescu, autorul cărții "Dinamica securității cibernetice", singura lucrare de acest gen din România. Absolvent de Telecomunicații și de Psihologie, Eugen Florian Popescu este un specialist în domeniul securității cibernetice, care studiază și explorează procesul de evoluție umană atât din perspectiva abilităților native, cât și a produselor tehnologice dezvoltate. De-a lungul carierei, provocările nu s-au lăsat prea mult așteptate, având participări importante la implementarea unor proiecte de securitate cibernetică cu implicații în domeniul securității naționale. Astfel, nu mai devreme de anul trecut, expertul în securitate cibernetică a fost reprezentant tehnic (Research Rep) al României în Grupul de lucru HWPCI al Consiliului Uniunii Europene și membru în Grupul de lucru național inter-instituțional care a pregătit candidatura României pentru găzduirea Centrului european ECCC. În prezent, Popescu face parte din echipa Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) care este responsabilă cu dezvoltarea domeniului securității cibernetice în aviația civilă națională. Totodată, este membru în Consiliul Național pentru Transformare Digitală din cadrul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), în Grupul de lucru privind Inteligența Artificială și Big Data. Volumul de specialitate care abordează tema dinamicii securității cibernetice reprezintă o idee care s-a construit de la sine, de-a lungul anilor, susține Eugen Popescu. "În urmă cu ceva vreme, un bun prieten mi-a prezentat domeniul Psihologiei Cibernetice, care analiza evoluția psihicului uman și explica manifestările psihice ale omului, în raport cu tehnologia și utilizarea ei. M-a atras în mod spontan subiectul, potrivindu-se firesc cu pasiunea mea pentru domeniile umaniste. De la acel moment, am intrat pe un drum al cunoașterii, încercând să înțeleg in extenso fenomenul. În cartea "Dinamica Securității Cibernetice" am concretizat o trecere în revistă a tuturor aspectelor de securitate care au legătură cu tehnologia. Securitatea cibernetică este un domeniu relativ matur, însă abordează mai mult aspectele tehnice (cu caracter de IT) care sunt problematice în raport cu tehnologia. Eu am completat această viziune cu repere umaniste, încercând să atrag atenția că sunt nuanțe ale tehnologiei pe care ar trebui să le luăm în considerare și să le tratăm cu seriozitate, astfel încât să asigurăm un viitor sigur și sănătos în era digitală în care deja am intrat", a explicat, pentru AGERPRES, autorul cărții, care este oferită gratuit, online, la https://traim.ro/dinamica-securitatii-cibernetice/.
Economia României își va reveni cu până la 3,5% în 2021
Economia României ar putea înregistra, în acest an, o creștere între 2,5 și 3,5%, vizibilă mai ales din trimestrul al doilea, pe fondul efectului de bază, estimează specialiștii KeysFin. "În 2020, economia a rămas în intervalul estimat de noi încă din martie anul trecut (scădere anuală cuprinsă între 5 și 7%), iar pentru 2021 ne așteptăm la o revenire a economiei între 2,5 și 3,5%, vizibilă mai ales din trimestrul al doilea, pe fondul efectului de bază", a declarat Roxana Popescu, managing director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. Potrivit sursei citate, deși 2020 se anunța un an fatidic pentru economia locală, numărul de insolvențe, suspendări, dizolvări sau radieri de companii a fost cu mult sub cel din 2019. Astfel, managerii români au preferat să își schimbe modelul de business, în loc să închidă afacerile, însă s-au bazat și pe ajutoarele fiscale acordate de autorități. Provocările managerilor vor continua și în 2021, iar succesul lor va depinde și de performanța autorităților în continuarea echilibrării ajustării fiscale cu susținerea economiei, potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update. Totodată, numărul companiilor suspendate a scăzut în anul pandemiei cu 22% față de 2019, la 10.913 companii. Numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut și el, cu 12,7% în 2020 față de anul anterior, la un nou minim istoric, de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. Pe de altă parte, radierile și dizolvările s-au redus cu 43% în 2020 față de 2019, la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, de 77.099 companii, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut anul trecut cu 5%, la cel mai ridicat nivel din istorie (la sfârșitul perioadei), de 1.430.180 la 31 decembrie 2020. Ajuns la cea de-a treia ediție, KeysFin Macro Update reprezintă sinteza actualizată și obiectivă a evoluției mediului de business local în condiții de pandemie. În opinia analiștilor KeysFin, structura rigidă și nesustenabilă a cheltuielilor bugetare, coroborată cu ineficiența colectării, a dus la apariția unui dezechilibru singular în Europa: cheltuielile sociale, respectiv salariile din sectorul public și pensiile, aproape că depășesc veniturile încasate de stat din taxe și impozite.
Joe Biden vrea să dubleze salariul minim în Statele Unite
Joe Biden vrea să dubleze salariul minim - care a rămas neschimbat de la 24 iulie 2009 - cu scopul a scoate milioane de americani din sărăcie, printr-o inițiativă ambițioasă care se află deja pe biroul legiuitorilor și care s-ar putea dovedi o adevărată revoluție socială pentru cei mai nevoiași locuitori ai Statelor Unite, o țară cu disparități socio-economice țipătoare, relatează AFP. Aceasta este una dintre cele mai puternice măsuri sociale de la instalarea lui Joe Biden la Casa Albă. ”Înaintea pandemiei, salariul minim federal de 7,25 dolari era deja de nesusținut din punct de vedere economic și moral”, a rezumat, la prezentarea acestui proiect de lege, democratul din Virginia Bobby Scott. Această inițiativă - în pofida faptului că se bucură de o mare popularitate în rândul populației, inclusiv al susținătorilor republicanilor, și că este susținută de peste un deceniu de către sindicate - se lovește de opoziția republicanilor, asupra cărora lobby-ul întreprinderilor exercită presiuni din cauză că nu vor să suporte costurile.
Facebook va dezvolta instrumente destinate advertiserilor
Facebook va începe în curând dezvoltarea ”unor instrumente de excludere a unor subiecte”, pentru a oferi advertiserilor o abilitate mai mare de preveni ca anumite tipuri de conținut să apară alături de reclamele lor, transmite Reuters. Anunțul survine în condițiile în care companii cum ar fi Coca-Cola și Starbucks au boicotat Facebook în luna iulie pentru că nu ia suficiente măsuri în vederea combaterii conținutului care răspândește ura, în urma morții lui George Floyd, un afro-american care a murit în custodia poliției. Advertiserii s-au plâns de ani de zile că marile companii de media socială iau prea puține măsuri pentru a preveni ca reclamele să apară alături de conținutul care propagă ura, știrile false și conținutul dăunător. În septembrie, Facebook, YouTube și Twitter au semnat un acord cu advertiseri mari pentru combaterea conținutului online dăunător. Facebook a afirmat vineri, într-o postare pe blog, că noile instrumente vor ajuta advertiserii să stabilească cum sunt afișate reclamele în Facebook News Feed, adăugând că va începe să testeze aceste instrumente cu un grup mic de advertiseri, un proces care ar putea dura un an până la finalizare.
Platforma de brokeraj Robinhood a atras peste 1 miliard de dolari
Platforma de brokeraj Robinhood a atras vineri peste 1 miliard de dolari de la investitorii existenți, pe fondul tensiunilor create de volumul mare al tranzacțiilor din această săptămână și nemulțumirea clienților, celebrităților și politicienilor provocată de restricționarea unor acțiuni foarte solicitate, transmite Reuters. Între acționarii actuali ai Robinhood se află fondurile de investiții Sequoia Capital și Ribbit Capital, care i-au oferit joi finanțare de urgență, potrivit New York Times. ”Suntem încântați să anunțăm că am atras peste 1 miliard de dolari de la acționarii existenți pentru a continua să investim în creșterea noastră record. Este un semn puternic de încredere din partea investitorilor care ne vor ajuta să continuăm să ne servim clienții”, a afirmat un purtător de cuvânt al Robinhood pe email. Firma a accesat și o linie de credit pentru a avea fonduri care să asigure continuarea tranzacțiilor, după ridicarea restricțiilor. Această rundă de finanțare a survenit într-o perioadă crucială pentru Robinhood, care să pregătește și pentru o ofertă publică inițială intens urmărită, în acest an.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
