MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: BNR strânge șurubul creditării
Gradul de îndatorare bancară ar putea scădea spre 35%, de la peste 60%. BNR: Proiectul nu e oficial
Capacitatea de împrumut bancar, care acum este de 60%-70% din venitul unui solicitant (gradul de îndatorare) ar putea scădea la 35% pentru valută și 50% pentru lei, arată mai multe surse care citează un proiect al Băncii Naționale (BNR). Oficialii băncii centrale afirmă că proiectul nu e oficial. Potrivit surselor media, gradul de îndatorare la împrumuturile imobiliare cu dobândă fixă ar fi, de la 1 iulie 2018, de 50% la creditele în lei și de 35% la cele în valută, în prezent acesta fiind într 60% și 70% în funcție de bancă. La creditele ipotecare cu dobândă variabilă (unde la dobânda comercială se adaugă și indicatorul ROBOR la 6 luni), plafonul ar fi stabilit la 40% în cazul creditelor în lei și 30% la cele în valută, iar pentru creditele de consum, plafonul ar fi de 25% la împrumuturile în lei și 15% la cele în valută. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a refuzat să comenteze „aceste cifre”, menționând, însă, pentru MEDIAFAX, că în scurt timp banca centrală va prezenta un proiect în acest sens. „Discuții există pe tema gradului de îndatorare de mai multă vreme, dar deocamdată nu este nimic oficial, BNR va ieși în cel mult o lună cu un proiect oficial”, a spus Dan Suciu. În data de 13 octombrie 2017, Consiliul Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM) a constatat o tendință de supraîndatorare a populației și a anunțat că ar putea recomanda BNR să reducă gradul de îndatorare. Ulterior, chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că „s-ar putea să umblăm și la gradul de îndatorare, dacă CNSM ne va cere asta”. Iar în luna februarie ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că nu susține limitarea gradului de îndatorare pentru consumatori, precizând că populația trebuie lăsată să apeleze la împrumuuri pentru nevoile pe care le au în derulare. „Trebuie să lăsăm populația, pentru că este normal să apeleze la astfel de instrumente, deci de creditare, pentru nevoile pe care le au în derulare. Nu sunt într-o astfel de poziție în care să fiu împotriva unei astfel de abordări, adică să susțin o limitare. Vedem, analizăm, dar nu împărtășesc astăzi această idee, de a limita. De a fi poate mai atenți este în regulă, dar să nu limitezi și chiar să ceri foarte multe condiții în momentul în care o persoană se îndatorează”, a declarat Teodorovici, întrebat dacă ar fi oportun să se ia în calcul un prag maxim de îndatorare pentru consumator, de 50% din venituri la credite. Oficialul a adăugat, în februarie, că Ministerul de Finanțe și Guvernul vor discuta și vor avea un punct de vedere pe acest subiect care „s-a discutat cu Comitetul pentru Supraveghere Macroprudențială”. „Spun foarte clar că statul, în piață, trebuie să aibă totuși anumite momente pe care le argumentează foarte clar atunci când intervine. Nu sunt în favoarea unei plafornări, și încă foarte jos pe această creditare. Este o primă propunere în cadrul Comitetului de la BNR”, a spus ministrul de Finanțe.
Salariul mediu net a crescut în aprilie cu 14,7%, la 2.713 lei
u cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net au fost de 23,2% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, de 20%
Câștigul salarial mediu net a crescut în aprilie, nominal, cu 14,7%, la 2.713 lei, față de luna aprilie a anului trecut, dar creșterea reală, în raport cu evoluția prețurilor de consum, a fost de 9%, potrivit datelor transmise luni de Institutul Național de Statistică (INS). În martie, câștigul salarial mediu net a crescut cu 15,5%, la 2.704 lei, față de luna martie a anului trecut, dar creșterea reală a fost de 10,1%. În aprilie, indicele câștigului salarial real (câștigul salarial în raport cu evoluția prețurilor de consum - n.r.) față de aceeași lună a anului precedent a fost de 109%. În aprilie față de martie, câștigul salarial mediu nominal net a crescut față de luna precedentă cu 9 lei (plus 0,3%). Indicele câștigului salarial real a fost de 99,8% pentru luna aprilie față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost, în aprilie, de 195,3%, cu 0,4 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna martie 2018. În aprilie, valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s‐au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice, 6.437 lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante, 1.563 lei. În aprilie, față de martie, în majoritatea sectoarelor economice, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, plății sumelor din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou). De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna aprilie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producții ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte), potrivit INS. Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net au fost de 23,2% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, de 20% în extracția cărbunelui superior și inferior, respectiv de 18,8% în activități de servicii anexe extracției. Totodată, s-au înregistrat creșteri între 9% și 12% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, activități auxiliare intermedierilor financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii). S-au înregistrat scăderi ale câștigului salarial mediu net de 33,3% în fabricarea produselor din tutun, respectiv de 14,6% în extracția minereurilor metalifere. Au existat și scăderi cuprinse între 5% și 9% în fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, activități profesionale, științifice și tehnice, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice. ”În sectorul bugetar s-au înregistrat ușoare scăderi ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în învățământ (‐1,8%), respectiv în administrația publică (‐0,2%). Câștigul salarial mediu net a crescut ușor în sănătate și asistență socială (plus 2,3%) comparativ cu luna precedentă”, se arată în comunicat.
Ministrul Finanțelor critică băncile din cauza condițiilor de finanțare
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, critică atitudinea băncilor care susțin că sunt parteneri cu mediul de afaceri, el spunând că instituțiile financiare vor fi "cu adevărat parteneri” atunci când efectiv vor relaxa foarte mult condițiile” și că deocamdată băncile își plasează "cât mai avantajos finanțele”. Prezent luni, la Ploiești, la fabrica British American Tobacco, ministrul Finanțelor a afirmat că băncile nu sunt "cu adevărat” parteneri ai mediului economic, ci doar finanțatori care-și plasează cât mai avantajos pentru ei banii. ”Tot timpul aud și băncile care sunt partenere cu mediul econimic… Nu. Băncile vor fi partenere când efectiv vor relaxa foarte mult condițiile de finanțare în piață. Atunci vor deveni cu adevărat parteneri. Până una-alta sunt finanțatori care plaseaza într-un mod cât mai avantajos pentru ele finanțele disponibile”, a spus Teodorovici. Ministrul Finațelor a avut și o replică pentru reprezentanțâii fabricii de țigări care au prezentat cifrele companiei și au subliniat faptul că fabrica de la Ploiești este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat. "Chestiunea acesta că plătiți la bugetul de stat… Păi plătiți, că facem business împreună.Plătiți ceea ce trebuie să plătiți, ce spune legea, nu plătiți nimic altceva în plus. (…) Deci dumneavoastră veți plăti ceea ce spune legea. Ideea e să o faceți în cât mai mare măsură. Noi ca stat vă vom stimula pentru a crea în special business”, a mai spus Teodorovici în discursul ținut cu ocazia evenimentului organziat de fabrica din Ploiești . Compania British American Tobacco a anunțat că va investi 800 de milioane de euro în fabrica de la Ploiești, în următorii cinci ani. Investiția va genera 200 de noi locuri de muncă. Potrivit reprezentanților companiei, BAT are in Romania i cotă de piață de 55 la sută și este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat. Fabrica BAT de la Ploiești, deschisă în anul 1997 este a doua că mărime a grupului la nivel european. Aproximativ 60 la sută dintre țigaretele produse la Ploiești sunt exportate în peste 40 d țări europene.
Exporturile României pierd teren în fața importurilor
Exporturile de mărfuri românești au avansat în primele patru luni cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 22,22 miliarde euro, ritm sub cel al importurilor, iar deficitul comercial a continuat să crească, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În primele patru luni din 2017, deficitul comercial a fost de 3,35 miliarde euro. În primele patru luni din 2018, importurile au fost 25,95 miliarde euro, cu 10% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. În luna aprilie 2018, exporturile au însumat 5,23 miliarde euro, iar importurile au fost 6,25 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,01 miliarde euro. Față de luna aprilie 2017, exporturile din luna aprilie 2018 au crescut cu 9,7%, iar importurile au crescut cu 7,3%. În perioada ianuarie-aprilie 2018, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (48,3% la export și 37,3% la import) și alte produse manufacturate (32,3% la export și respectiv 30,7% la import). Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada ianuarie-aprilie 2018 a fost de 17,07 miliarde euro la expedieri și de 19,65 miliarde euro la introduceri, reprezentând 76,8% din total exporturi și 75,7% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada ianuarie-aprilie 2018 a fost de 5,15 miliarde euro la exporturi și de 6,3 miliarde euro la importuri, reprezentând 23,2% din total exporturi și 24,3% din total importuri. În 2017, exporturile României au urcat cu 9,1%, iar importurile au avansat cu 12,3%. Deficitul comercial a crescut cu 30% față de 2016, la 12,96 miliarde euro.
Indicele Robor la trei luni a mai făcut un salt
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,90%, cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Vineri, indicele a urcat la 2,89%. Luni, indicele a atins nivelul de 2,90%, cel mai mare din 13 octombrie 2014, când a fost 2,92%. Indicele a crescut accelerat începând din 13 aprilie, când a atins nivelul de 2,07%. Totodată, indicele Robor la șase luni a stagnat luni la 3%. Vineri, acesta a crescut la 3%, cel mai mare nivel din 30 septembrie 2014, când a fost 3,03%. BNR a anunțat, în 7 mai, creșterea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,25% la 2,50% pe an.
Bitcoin a scăzut aproape de minimul anului 2018
Bitcoin a scăzut weekendul trecut cu peste 10%, sub 6.700 de dolari pe unitate, aproape de minimul anului 2018, în urma unui atac cibernetic împotriva unei platforme de tranzacționare din Coreea de Sud, potrivit site-ului de analiză a datelor CoinDesk, transmite MarketWatch. Cea mai puternică criptomonedă din lume a pierdut în acest an peste jumătate din valoarea sa, scăzând cu aproape două treimi de la un nivel record de aproape 20.000 de dolari pe unitate atins în decembrie. Bitcoin a atins minimul acestui an în februarie, când a coborât la sub 6.000 de dolari pe unitate. Și alte monede virtuale, cum ar fi Ethereum, Ripple și bitcoin cash, s-au depreciat cu peste 11% în ultimele 24 de ore. EOS, moneda susținută de startup-ul Block.one, care a atras peste 4 miliarde de dolari, este în declin cu 20%, potrivit site-ului de analiză coinmarketcap.com. Declinul monedelor virtuale a fost declanșat duminică de platforma de tranzacționare Coinrail din Coreea de Sud, care a anunțat că monede alternative la bitcoin ar fi fost furate prin intermediul unui atac cibernetic.
Produsul Telemea de Sibiu este protejat național
Produsul ”Telemea de Sibiu” a primit începând cu data de 7 iunie protecția națională a sistemelor din domeniul calității conform legislației europene și naționale, a anunțat luni Ministerul Agriculturii. Denumirea înregistrată este protejată împotriva oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului. ”Dreptul de utilizare a logo-ului național cât și dreptul de a comercializa produse din clasa 1.3 Brânzeturi cu denumirea Telemea de Sibiu revine exclusiv producătorilor sau procesatorilor din arealul geografic, respectiv teritoriul administrativ al județului Sibiu care respectă prevederile din caietul de sarcini și sunt supuși controlului și certificării unui Organism de Inspecție și Certificare recunoscut de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, informează ministerul. Autoritatea competentă responsabilă cu verificarea pe piață a etichetării și utilizării logoului național este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
Piața de carte este la maximul ultimilor 7 ani
Cifra de afaceri a editurilor și comercianților de cărți din Romania va depăși în acest an 1,11 miliarde lei, cu 16,2% peste nivelul din 2012, iar profiturile sectorului s-a dublat de le cele 51,3 milioane lei în 2012 la peste 100 de milioane în 2017. Radiografia business-ului din acest domeniu arată că numărul firmelor s-a păstrat constant în aceasta perioadă, în jurul a 1000 de edituri și 350 de comercianți. Și numărul angajaților s-a mentinut, în jurul a 5000, cu mici fluctuații de la an la an, forța de muncă fiind împărțită aproape egal între edituri și lanțurile de librării, arată un studiu KeysFin. “Această evoluție vine pe fondul eforturilor semnificative făcute de edituri și librării în scopul dezvoltării unei oferte atractive: de la traducerile din ce în ce mai multe de literatură sau non-fictiune straină contemporană, lansările de noi autori străini sau cărți simultan cu marile orașe ale lumii și mai ales dezvoltarea aproape de la zero a unui segment devenit deja foarte puternic în prezent: cartea pentru copii. Pe de altă parte, creșterea economică înregistrată de România în ultimii ani nu a reușit să stimuleze în mod semnificativ piața de carte, aceasta ramânând la un nivel relativ constant. Putem spune că procesul este mai degrabă inversat: nivelul de educație, cultura stau la baza unei creșteri economice sustenabile pe termen lung, semn că piața a atins un nivel de maturitate”, spun experții de la KeysFin.