MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: BNR ridică rata dobânzii de intervenție la nivelul de 7% pe an
Nivelul anterior al ratei dobânzii de politică monetară era de 6,75 % pe an
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis marți majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75 % pe an, începând cu data de 11 ianuarie. BNR notează că, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, creșterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 - la 4% de la 5,1% în trimestrul II - rămânând totuși însemnată din perspectivă istorică. ”Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice”, subliniază reprezentanții BNR în comunicatul emis după ședința de politică monetară. ”Majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023; menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit” sunt hotărârile luate marți de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României. Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023. În perspectivă apropiată, determinanții principali ai descreșterii dinamicii anuale a inflației vor fi însă efectele de bază dezinflaționiste asociate creșterilor ample consemnate anterior de prețurile energiei și combustibililor, precum și trendul descendent relativ mai accentuat al cotației petrolului din ultimele luni. Balanța riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflației este relativ echilibrată, date fiind evoluțiile recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și cele ale determinanților majori ai acestora. Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.
Volumul tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale a scăzut la jumătate
u tranzacțiile s-au ridicat la circa 450 de milioane de euro în 2022
Volumul tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale (exclusiv industriale și de depozite tradiționale) s-a ridicat la aproximativ 450 milioane euro în 2022, în scădere față de 800 milioane în 2021, potrivit estimărilor companiei de consultanță Colliers. ”Volumul tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale (exclusiv industriale și de depozite tradiționale) s-a ridicat la aproximativ 450 milioane euro în 2022, în scădere față de 800 milioane în 2021”, potrivit estimărilor Colliers. Bucureștiul și împrejurimile Capitalei continuă să fie cele mai interesante pentru investitori, atrăgând două treimi din volumul total, în timp ce sectorul rezidențial a generat spre trei sferturi din tranzacțiile la nivelul Capitalei. „Poate părea paradoxal, dar în pofida scăderii mari a volumului, 2022 a fost unul din cei mai buni ani din istoria pieței de terenuri din România. Pe de-o parte, volumul din 2021 a fost cel mai bun rezultat din ultimii 15 ani, venind după un 2020 oarecum ciudat, în timp ce rezultatul anului trecut este comparabil cu anii buni din perioada pre-pandemie. Mai mult, cand ne raportăm la toată activitatea și numărul de ante-contracte semnate, 2022 este la nivelul lui 2021, chiar dacă nu s-au finalizat la fel de multe tranzacții, în principal din cauza blocajelor din zona urbanistică”, explică Sînziana Oprea, director land agency, Colliers România. La scăderea volumului tranzacționat a contribuit și reducerea interesului din partea dezvoltatorilor începând cu lunile de toamnă. Mai exact, investitorii au început să-și pună întrebări mai serioase cu privire la strategia lor imediată, în contextul unor discuții tot mai dese despre o recesiune globală și creșterea costului de risc odată cu majorarea randamentelor titlurilor de stat. În același timp, dezvoltatorii de proiecte rezidențiale au observat o temperare a activității, pe măsură ce dobânda mai mare, inflația și incertitudinile au început să reducă din interesul cumpărătorilor pentru apartamente noi. Chiar și așa, până să existe aceste temeri, dezvoltatorii au realizat o serie de tranzacții mari, de referință în piață, subliniază reprezentanții Colliers.
Economist: Încetinirea inflației presupune, din păcate, și o încetinire a consumului
Economistul Radu Crăciun a declarat că încetinerea inflației presupune și o încetiniere a consumului, precizând că nu putem consuma la nivelul la care o făceam în urmă cu un an și în același timp să vedem o scădere a inflației. Radu Crăciun a declarat, marți, la Prima News, că pentru micșorarea inflației este nevoie de stimularea economisirii în dauna consumului. “Se discută prea mult de cei care au credite, dar se discută prea puțin de cei care au depozite. Pentru că, până la urmă, cheia micșorării inflației este legată în primul rând de stimularea economisirii în dauna consumului. Ori vestea proastă este că micșorarea consumului presupune inclusiv credite mai scumpe. Până la urmă trebuie să ne gândim la faptul că un procent de creștere a dobânzilor este și în favoarea unei categorii de români, și anume a acelora care, cum-necum, reușesc să facă economii, reușesc să pună banii în bănci și speră ca aceste economii măcar să-și conserve valoarea reală, dacă nu chiar să aibă și un randament pozitiv în termeni reali”, a explicat Radu Crăciun. El a precizat că încetinirea inflației presupune și o încetinire a consumului. “Din păcate, există și o categorie care este dezavantajată, este cea a românilor care și-au luat credite, dar până la urmă, încetinirea inflației presupune, din păcate, și o încetinire a consumului. Nu putem să continuăm să consumăm la nivelul la care o făceam acum un an și în același timp să vedem inflația că scade. Lumea visează la o situație imposibilă, în care inflația scade, noi continuăm să consumăm la fel ca în trecut. Așa ceva, din păcate, economic nu este posibil și vreau să atrag atenția faptului că riscul pe care îl avem în față nu este acela că inflația nu va scădea de la 17 la la 10. Asta se va întâmpla. Am atins un maxim. În continuare vom vedea o scădere a inflației, dar marea provocare va fi cum ajungem să scădem de la 10 la 4 sau la 2%. Adică a doua porțiunea a scăderii inflației pe care probabil că ar trebui să o vedem în 2024, aceasta este marea provocare, pentru că altfel riscăm să intrăm într-o morișca creșterilor salariale, creșterilor de prețuri și inflația se cronicizează. Asta este marea problemă”, a mai afirmat economistul Radu Crăciun.
Jumătate dintre angajați se așteaptă să li se mărească salariile în 2023
Aproximativ 53% dintre angajați se așteaptă ca anul acesta să le crească salariile, iar 40% au de gând să își caute un alt loc de muncă dacă acest lucru nu se va întâmpla în contextul majorării inflației, conform unui sondaj realizat de o comunitate online a angajaților din România. Sondajul Undelucrăm.ro a fost realizat în decembrie 2022, iar pentru acesta au răspuns 3.834 de angajați și 446 de angajatori (specialiști în resurse umane ai companiilor). Respondenții provin din domeniile IT, retail, financiar-bancar, BPO & servicii, telecomunicații, producție bunuri de consum, servicii de sănătate, producție industrială, HoReCa, producție-transport hidrocarburi/energie, servicii științifice/tehnice, construcții/imobiliare, media&cultură. Potrivit cercetării, aproximativ 27% dintre angajați spun că ar avea nevoie de o majorare a salariului de 20-30% pentru a se descurca cu cheltuielile, 20% dintre ei de 10-15%, iar în jur de 19% au nevoie de o creștere cuprinsă între 15% și 20%. Pe de altă parte, circa 7% dintre respondenți au spus că ar vrea o majorare de peste 50% a salariului pentru a le ajunge banii. În același timp, 6,5% dintre angajați au spus că s-ar descurca cu cheltuielile pe care le au chiar dacă nu le-ar crește salariul în acest an. În cazul în care salariul nu le va fi mărit, 41% dintre angajați au de gând să își caute un alt loc de muncă, 19% vor încerca o renegociere cu managerul direct, 13% își vor căuta o colaborare suplimentară sau un al doilea job, iar 9% ar aprecia dacă li se vor oferi și alte beneficii. Aproximativ 19% nu au niciun plan pentru eventualitatea în care anul acesta nu vor primi un salariu mai mare. În jur de 35% dintre angajați spun că li se mărește anual salariul, 28% doar în urma unei renegocieri, 19% dintre angajați au salarii mai mari în funcție de performanță, iar 12% spun că în compania în care lucrează se măresc salariile anual doar pentru anumite poziții. Aproape 2% dintre respondenți au răspuns că au salariul mai mare în fiecare trimestru, iar 5% din doi în doi ani. Dacă nu vor avea un salariu mai mare anul acesta, 29% dintre angajați spun că se vor descurca însă vor face mici ajustări, respectiv vor pleca mai puțin în vacanțe sau vor cumpăra unele produse mai ieftine. În jur de 23% cred că se vor descurca, dar doar dacă vor face ajustări foarte mari - vor renunța la a-și cumpăra haine noi, vor alege cât de des pot produse marcă proprie, vor da mare atenție cheltuielilor utilitare (energie, apă).
Se scumpesc băuturile spirtoase
Prețul la raft al băuturilor spirtoase va crește în acest an ca urmare a majorării cu 6% a nivelului accizei la alcool și băuturi alcoolice de la 1 ianuarie 2023, susțin reprezentanții Spirits România, asociație ce reunește principalii producători și distribuitori de alcool și băuturi spirtoase din România. Conform sursei citate, majorarea prețurilor la raft va crește consumul de băuturi nefiscalizate, cu efecte negative atât economic cât și social. Potrivit modificărilor aduse de Legea 370/2022 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr 16/2022, publicată în Monitorul Oficial la 20 decembrie 2022, a fost majorată cu 6% acciza la alcool și băuturile alcoolice. Astfel, acciza aplicabilă alcoolului etilic de la 1 ianuarie 2023 este 4,208.86 lei/hl de alcool pur, majorată de la 3,968.38 lei/hl de alcool pur (nivelul aplicat de la 1 august 2022). Această majorare va avea un impact mai acut asupra producătorilor care au capacități de producție locală, ale căror costuri au crescut deja în 2022, pe fondul efectelor pandemiei și ale războiului din Ucraina. "Costul materiilor prime și al materialelor s-a mărit cu valori cuprinse între 30% și 80%, iar nivelul accizei a fost deja majorat de două ori doar în anul 2022 (1 ianuarie 2022 cu 3,6% și 1 august 2022 cu 5%), ceea ce a pus o presiune uriașă pe costurile de producție. De la 1 ianuarie 2023 ni se aplică o nouă creștere de 6% a nivelului accizei, ceea ce va determina și creșterea prețului la raft al băuturilor spirtoase cu concentrație alcoolică de 40% grade cu minimum 2 lei/litru", a declarat Tudor Furir, președintele Asociației Spirits Romania. Spirits Romania atenționează că, pe termen mediu și lung, majorarea accizei nu va duce la încasări bugetare mai mari, deoarece un preț mai mare va genera o scădere a vânzărilor și implicit a sumelor de plată la bugetul de stat. În paralel, se estimează că va crește consumul de alcool nefiscalizat, iar efectele negative se vor resimți și la nivel social, în condițiile în care băuturile alcoolice contrafăcute afectează grav sănătatea celor care le consumă.
Comisar UE: TikTok trebuie să-și amintească să respecte regulile
Compania chineză de socializare TikTok trebuie să-și amintească să respecte regulile Uniunii Europene, inclusiv cerințele de transparență privind algoritmii săi, a declarat luni comisarul pentru Piața Internă Thierry Breton, citat de Reuters. ”Voi reaminti președintelui TikTok să respecte integralitatea regulilor noastre, care sunt foarte protectoare pentru cetățenii noștri, și obligațiile pe care le vor avea, inclusiv cu privire la transparența algoritmilor lor”, a declarat Breton într-o conferință de presă comună cu ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino. Directorul general al TikTok, Shou Zi Chew, urmează să călătorească la Bruxelles pentru a se întâlni cu înalți oficiali ai UE în cursul acestei săptămâni.
Apple dezvoltă cipuri proprii pentru conexiunile de date, Wi-Fi și Bluetooth
Produsele Apple vor renunța în câțiva ani la cipurile Broadcom în favoarea unor cipuri dezvoltate intern, capabile să transfere date prin intermediul principalelor tipuri de conexiuni. Apple continuă procesul de dezvoltare internă a cipurilor necesare propriilor produse și lucrează în prezent la un cip pentru Wi-Fi și Bluetooth, scrie Bloomberg, citând surse din cadrul companiei. Acest cip ar urma să înlocuiască cipurile Broadcom și să să fie integrat în produsele companiei până cel târziu în 2025. Apple va folosi inclusiv propriul modem 5G, din 2024 sau 2025, care îl va înlocui pe cel licențiat de la Qualcomm, conform acelorași surse. Modemul 5G este dezvoltat folosind tehnologia achiziționată în 2019 de la Intel. Anterior se credea că modemul 5G dezvoltat de Apple va fi gata în 2023, însă acum noul termen vehiculat este 2025. Dacă chipset-urile M1 și M2 pentru Mac și iPad sunt considerate indicii despre planurile Apple cu noul cip, compania americană poate încerca, din nou, să dezvolte produse mai performante decât cele licențiate anterior, iar asta cu costuri mai mici.
Instagram renunță la secțiunea de cumpărături
Secțiunea de cumpărături va dispărea în curând din Instagram, iar în locul acesteia pe bara de butoane va reveni butonul de compunere a postărilor noi. Instagram a început să testeze o nouă interfață pentru aplicația mobilă a platformei, din care cel mai notabil aspect este dispariția secțiunii Shopping. Compania și-a anunțat încă de anul trecut planurile de renunțare la aceasta, ca urmare a unei noi strategii de monetizare, din care vor lipsi funcțiile de comerț electronic. Dispariția secțiunii Shopping atrage după ea o reorganizare a barei de butoane din partea de jos a ecranului. În locul butonului pentru Shopping, va fi mutat butonul de la Reels, iar în centrul barei și în locul în care încă este în prezent butonul Reels va fi readus butonul de compunere a postărilor noi. În 2020, pentru a face loc pentru Shopping și, apoi, pentru Reels, Instagram a decis să elimine butonul Compose de pe bara de jos, și să-l mute în colțul din dreapta sus al interfeței grafice. Instagram a început acum să testeze noua interfață și spune că aceasta va fi implementată undeva în cursul lunii februarie.
