MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: BNR a majorat prognoza de inflație la 16,3% pentru finalul anului 2022
Banca centrală anticipa în mai 2022 o inflație de 12,5% pentru sfârșitul acestui an și de 6,7% pentru anul viitor
Banca Națională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și estimează o inflație de 11,2% pentru sfârșitul anului viitor, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR estima în august 2022 o inflație de 13,9% pentru finalul anului și de 7,5% pentru 2023. De asemenea, banca centrală anticipa în mai 2022 o inflație de 12,5% pentru sfârșitul acestui an și de 6,7% pentru anul viitor. Conform băncii centrale, rata anuală a inflației IPC este proiectată să urmeze o traiectorie ușor ascendentă până la sfârșitul anului viitor, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a șocurilor de ofertă, cât și a presiunilor din partea cererii agregate. În scenariul de bază, tendința descendentă va fi întreruptă temporar în trimestrul III 2023, odată cu ieșirea din vigoare a măsurilor de plafonare a prețurilor la bunurile energetice, cu impact la nivelul ratei anuale a inflației IPC timp de 4 trimestre. Ulterior, la finele trimestrului III 2024, convergența către ținta de inflație este prevăzută a fi una rapidă, având ca resort principal efecte de bază extrem de favorabile. În prezentare se menționează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 sugerează, la prima vedere, un nivel al indicatorului la finele anului 2023 cu circa 4,1 puncte procentuale sub nivelul indicat de scenariul de bază și, în plus, o traiectorie neîntrerupt descendent.
Companiile care au luat caimacul din creșterea prețurilor la energie
u Transelectrica a afișat un profit net în creștere de peste cinci ori în primele nouă luni, iar câștigul Transgaz a urcat cu 144%
Companiile de transport electricitate și gaze au beneficiat cel mai mult de creșterea prețurilor din domeniu. Profitul net al Transelectrica s-a majorat de peste cinci ori în primele nouă luni ale anului, ajungând la 418 milioane de lei, potrivit raportului transmis, luni, Bursei de Valori București (BVB). Venituri operaționale totale realizate în intervalul ianuarie-septembrie 2022 au înregistrat o creștere cu 114% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, la 4,884 miliarde de lei, determinată în principal de veniturile din transport și alte venituri din piața de energie în condițiile diminuării cantității de energie electrică livrată consumatorilor, cât și de creșterea semnificativă a veniturilor realizate pe piața de echilibrare. În același timp, cheltuielile operaționale totale (inclusiv amortizarea) au fost mai mari în perioada menționată cu 101% comparativ cu perioada similară a anului anterior, depășind 4,388 miliarde de lei. EBITDA a crescut 149%, până la 659 milioane de lei. "Pentru următoarea perioadă nu se estimează scăderi semnificative ale prețurilor pe piața de energie", se precizează în raport. Cantitatea de energie tarifată în primele 9 luni a fost de 39,50 TWh, în scădere cu aproape 6% față de aceeași perioadă din 2021, în timp ce cantitatea de energie transportată a scăzut cu 1%, până la 32,17 TWh. De asemenea, Transgaz a raportat un profit net de 273,559 milioane de lei după primele nouă luni ale acestui an, mai mare cu 144% față de perioada similară a anului trecut, în condițiile în care profitul net consolidat la nivel de grup s-a cifrat la 266,160 milioane de lei, în urcare cu 152%, potrivit Raportului trimestrial al companiei transmis luni Bursei de la București. La nivel individual, veniturile din activitatea de exploatare înainte de activitatea de echilibrare și de construcții, în valoare de 1,1 miliarde lei, au fost mai mari cu 16% decât cele realizate la 30 septembrie 2021. Potrivit companiei, veniturile au fost influențate de veniturile obținute din rezervarea de capacitate, mai mari cu 190,862 milioane lei ,și veniturile obținute din componenta volumetrică mai mici cu 48,994 milioane de lei. Cantitatea de gaze transportate a fost mai mică față 30 septembrie 2021 cu 9.066.057 MWh (8%). Veniturile din activitatea de echilibrare, de 765,029 milioane lei, au înregistrat o creștere de 275%, pe seama unui preț de tranzacționare mai mare cu 432,08 lei/MWh, cu o influență pozitivă de 588,158 milioane lei. Cheltuielile de exploatare înainte de echilibrare și de activitatea de construcții conform cu IFRIC12 s-au cifrat la 998,852 milioane lei, în creștere cu 15% față de 30 septembrie 2021.
Rolul aurului într-un portofoliu de investiții ar putea reveni în centrul atenției
Rolul aurului într-un portofoliu de investiții în timpul incertitudinii economice și al riscurilor geopolitice în creștere ar putea reveni în centrul atenției, a afirmat Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. În opinia sa, confruntarea pentru statutul de "activ de refugiu" continuă sub presiunile inflaționiste în ceea ce privește aurul și argintul versus dolarul american. "Prețurile aurului și argintului au avansat în ultimele sesiuni, pe măsură ce indicii bursieri au crescut și dolarul american a pierdut teren. Rolul aurului într-un portofoliu de investiții în timpul incertitudinii economice și al riscurilor geopolitice în creștere ar putea reveni în centrul atenției", a menționat Radu Puiu. El precizează că aurul, ca metodă de a diminua posibilele pierderi împotriva inflației - este un aspect de manual, cu excepția faptului că piețele nu evoluează după manual. "Piețele urmăresc impulsul", a subliniat Radu Puiu. "După un raliu amplu la începutul anului, aurul și-a pierdut o mare parte din atractivitate. Pentru a-și recâștiga din 'strălucire', va trebui să câștige teren în fața unui adversar formidabil, dolarul american. Când dolarul devine mai scump, scenariu ce apare de obicei în timpul ciclului de înăsprire, aurul, al cărui preț este exprimat în dolari, scade", a adăugat analistul. Pe de altă parte, atunci când valoarea dolarului scade, oamenii caută aur și alte active de refugiu pentru a se proteja de inflație. "Dar, în contextul în care economiștii și liderii de afaceri încă mai trimit mesaje contradictorii asupra economiei, iar Rezerva Federală continuă să fie concentrată ferm pe combaterea inflației, aurul ar putea să mai aibă de așteptat. Prețurile aurului au avut de suferit în 2022. De obicei, cotația metalului prețios este în creștere atunci când riscurile geopolitice sau inflația cresc, dar de această dată povestea a fost semnificativ diferită", mai arată cercetarea. Totodată, creșterea puternică a dolarului, determinată atât de problemele economice din străinătate, cât și de așteptările privind creșterea rigidă a ratei Fed, a afectat toate evaluările. "De la începutul anului, prețul aurului a pierdut doar 4%. Totuși, dacă ținem cont de maximumul atins în acest an la 2.072 dolari în luna martie, aurul a pierdut 15% față de nivelul prezent de 1.757 dolari. Pentru ca aurul să atingă un minim, dolarul trebuie să atingă un vârf, iar randamentele titlurilor de stat din SUA trebuie să scadă sau Fed trebuie, pur și simplu, să-și schimbe retorica de politică monetară. Indicele dolarului american (USDIDX) a câștigat peste 12% în acest an", conform sursei citate.
Investițiile directe ale nerezidenților în România au urcat cu 14,5%
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat în primele nouă luni ale acestui an 7,265 miliarde euro, fiind mai mari cu 14,5% comparativ cu cele de 6,344 miliarde euro din perioada ianuarie - septembrie 2021, conform datelor publicate luni de Banca Națională a României. "Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 7,265 miliarde euro (comparativ cu 6,344 miliarde euro în perioada ianuarie - septembrie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,002 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,263 miliarde euro", se precizează în comunicatul băncii. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în primele nouă luni din 2022, cu 32,6%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 5.523 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 5.523 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 31,027 milioane de dolari, cu 6,2% mai mic față de cel al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-septembrie 2021, de 33,072 milioane de dolari. În septembrie 2022, au fost înmatriculate 692 de firme cu participare străină la capitalul social. În funcție de domenii de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în luna septembrie în comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (26,73% din total), activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (21,82%), și transport, depozitare și comunicații (18,35%). La finele lunii septembrie 2022, în România existau 242.370 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 67,005 miliarde de dolari.
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut luni la 8% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 8% pe an, de la 8,2% pe an, vineri, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,17% pe an, de la 8,20% pe an anterior, iar ROBOR la 12 luni a fost cotat la 8,36% pe an, față de 8,38% cât era vineri. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Importurile de gaze ale României au scăzut cu aproape 20%
România a importat în primele nouă luni ale anului o cantitate de gaz cu 19,2% mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică. Producția internă de gaze a fost și ea în scădere cu 4,3%.Din totalul resurselor de gaze, de 6,8 milioane tone echivalent petrol (tep), producția internă a fost de 5,1 milioane tep, iar importurile, de 1,6 milioane tep, reprezentând 23,5% din total. În schimb, importurile de țiței au crescut cu 25%, până la 6,4 milioane tep, în timp ce cantitatea de produse petroliere aduse din import a scăzut cu 22%, până la 2,3 milioane tep.
Cîțu: Dobânzile românilor erau mai mici în guvernarea liberală
Fostul premier Florin Cîțu a afirmat că Marcel Ciolacu nu spune faptul că datele arată clar că românii „o duc mai bine fără PSD”. „Dobânzile românilor erau mai mici în guvernarea liberală din 2020 față de guvernarea PSD-istă din 2018-2019 și mai mici în guvernarea liberală din 2021 față de guvernarea PSD-istă din 2022”, a adăugat liberalul. „Ce nu spune Marcel Ciolacu în interviurile plătite din bani publici. Datele arată clar că românii o duc mai bine fără PSD. Dobânzile românilor erau mai mici în guvernarea liberală din 2020 față de guvernarea psd-istă din 2018-2019 și mai mici în guvernarea liberală din 2021 față de guvernarea psd-istă din 2022. Prețurile românilor erau mai mici în guvernarea liberală din 2020 față de guvernarea psd-istă din 2018-2019 și mai mici în guvernarea liberală din 2021 față de guvernarea psd-istă din 2022. Guvernarea PSD-istă, din care Marcel Ciolacu făcea parte, i-a taxat pe români cu cea mai mare rată a inflației din UE, în perioada 2017-2019. Taxele românilor erau mai mari și mai multe în perioada guvernărilor psd-iste din 2017-2019 și 2022 decât în 2020-2021, când guvernele liberale au scăzut taxele, iar pe unele chiar le-au eliminat (supraimpozitare contracte part-time, supraacciză combustibil, etc)”, a scris Florin Cîțu, luni pe Facebook.
Apple pregătește o lume 3D și un serviciu video pentru căștile sale de realitate mixtă
Apple pregătește o lume 3D și un serviciu video pentru căștile sale cu realitate mixtă, după cum sugerează anunțurile de angajare publicate recent de companie, relatează Bloomberg. Viitorul produs major al Apple, căștile de realitate mixtă ddespre care speră că vor duce compania într-o nouă eră de computing, nu va fi disponibil până anul viitor, dar anunțuerile de angajare și schimbările de personal oferă o imagine timpurile despre capabilitățile dispozitivului. Prețul căștilor ar putea fi de 2.000-3.000 de dolari, având în vedere că vor fi un produs high-end, dotat cu un cip M2, de nivel Mac, 10 camere plasate în interior și exterior și cu ecrane cu cea mai mare rezoluție incluse vreodată în căști destinate publicului larg. Dispozitivul va avea un sistem de operare nou, numit realityOS, care va include versiuni de realitate mixtă ale unor aplicații Apple de bază, precum Messages, FaceTime and Maps. Prima versiune a sistemului de operare, cu nume de cod Oak, este pe cale să fie finalizată la nivel intern, urmând să fie gata pentru noul dispozitiv anul viitor.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
