MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Blocurile noi, fără centrale de apartament? Propunere oficială, la Guvern
Ministrul Mediului: Am propus un punct zero, ca de acum înainte, în blocurile noi să nu mai punem centrale individuale n „Taxă pe centralele existente nu vom avea, cel puțin până când Comisia Europeană nu o va impune”, adaugă el n
Ministrul Mediului, Tanczos Barna a declarat alaltăseară că ceea ce a propus el este un „punct zero”, ca, de acum înainte, în blocurile noi să nu mai fie instalate centrale individuale. MInistrul a precizat că nu va exista o taxă pe centralele existente, până când Comisia Europeană nu va impune, însă a ținut să precizeze că statele membre se opun acestei taxe. Barna a mai arătat că a propus în Programul de guvernare al noii coaliției o lege a climei prin care să se legisfereze aceste prevederi.
Întrebat desăre renunțarea la centralele de apartament, ministrul Mediului a spus că ceea ce a propus este „un punct zero, ca măcar de acum înainte, în blocurile noi, să nu mai punem centrale individuale”.
„Nu mă refer la cele existente în prezent. O taxă pe cele existente nu există și nu va exista până când Comisia Europeană nu va impune o taxă, nu doar pe centrale, ci pe încălzirea rezidențială, pe încălzirea, va exista o taxă și la centrală, și la soba de lemn și de cărbune.
Tanczos Barna a mai spus că discuția se poartă în sensul că încălzirea rezidențială contribuie semnificativ la emisiile de CO2 din Europa, iar comisarul european Frans Timmermans propune o diminuare a impactului acestui domeniu, prin impunerea unor taxe la cetățeni, dar a ținut să menționeze că această taxă este respinsă de majoritatea statelor membre UE din centrul și estul Europei, mai ales fostele state comuniste.
„Nu poți renunța de pe azi pe mâine, la 3 milioane de sobe și centrale pe lemn, normal că nu putem accepta. Propunerea mea este ca în orașe, în blocurile noi, apartamentele să nu aibă centrale individuale și de bloc”, a spus el, precizând că emisiile generate de centralele la comun sunt mai mici.
Tanczos Barna a mai spus că a propus în programul de guvernare introducerea unei legi a climei.
„Putem include asemenea prevederi, pentru că încălzirea climatică este un fenomen recunoscut și împotriva căruia se luptă și la nivel național, european și mondial”, a mai spus ministrul Mediului, afirmând că „tranziția va fi treptată, și va dura zeci de ani”.
Se scumpește benzina și motorina?
n prețurile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultima săptămână după decizia SUA și a altor state de a elibera țiței din rezervele strategice
Prețurile petrolului au urcat marți la cel mai ridicat nivel din ultima săptămână după decizia SUA și a altor state de a elibera țiței din rezervele strategice pentru a tempera creșterea prețurilor, măsuri care sunt însă sub unele așteptări din piață, transmite Reuters. Statele Unite au anunțat marți că vor elibera milioane de barili de petrol din rezervele strategice în coordonare cu China, India, Coreea de Sud, Japonia și Marea Britanie, pentru a încerca să reducă prețurile după ce producătorii din OPECÂ au ignorat în mod repetat solicitările pentru mai mult țiței. Dar analiștii au spus că efectul asupra prețurilor ar putea fi de scurtă durată, după ani de scădere a investițiilor și o puternică redresare globală în urma pandemiei de Covid-19. Contractele futures pe Brent au crescut cu 2,65 dolari, sau 3,3%, la 82,35 dolari pe baril, în timp ce țițeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 1,91 dolari, sau 2,5%, la 78,66 dolari pe baril. Astfel, prețul petrolului Brent a consemnat cea mai mare creștere procentuală zilnică din luna august și cel mai ridicat nivel de închidere din 16 noiembrie.
De asemenea, diferența în plus între prețul petrolului Brent și cel al petrolului WTI a devenit cea mai mare de la jumătatea lunii octombrie.
Discuțiile despre o eliberare coordonată de petrol din rezervele strategice, aprecierea dolarului american și o potențială afectare a cererii de energie de valul patru al cazurilor de Covid-19 în Europa au făcut deja ca prețul petrolului Brent să scadă cu peste 10%, de la atingerea maximului ultimilor trei ani, de 86,70 dolari pe baril, pe 25 octombrie.
Administrația președintelui Joe Biden a anunțat marți că va elibera 50 de milioane de barili din Rezerva Strategică de Petrol a SUA, care va începe să ajungă pe piață de la mijlocul și până la sfârșitul lunii decembrie.
„Istoria a dovedit că această eliberare de petrol din rezerva strategică va avea doar un impact pe termen scurt asupra prețurilor și este o declarație deschisă a unui război al petrolului cu cartelul OPECplus”, a declarat Phil Flynn, analist senior la Price Futures din Chicago. Alianța OPECplus, dintre Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliați săi, inclusiv Rusia, a respins până acum cererile repetate de la Washington de a pompa mai mult petrol. Ministrul Energiei al Emiratelor Arabe Unite, Suhail Al-Mazrouei, a declarat marți că Emiratele Arabe Unite nu văd „nicio logică” în creșterea propriilor contribuții la piețele globale în acest moment, adăugând că datele tehnice adunate înaintea viitoarei reuniuni a OPECÂ din decembrie indică un surplus de petrol în primul trimestru al anului 2022.
E timpul pentru vacanțe în Turcia? Lira turcească s-a prăbușit cu 15%
este un minim istoric, după declarații ale președintelui Erdogan privind reducerea dobânzilor
Lira turcească s-a prăbușit marți cu 15%, la un minim istoric de 13,45 unități pentru un dolar, înainte de a atenua declinul, înregistrând a doua cea mai slabă evoluție din istoria sa, după ce președintele Tayyip Erdogan a apărat reducerile recente ale dobânzilor și s-a angajat să câștige „războiul de independenă economică”, în pofida criticilor și a apelurilor de inversare a politicii monetare, transmite Reuters. Moneda turcească a scăzut pentru a 11-a ședință consecutiv, iar de la începutul acestui an s-a devalorizat cu 45%, din care cu 26% doar de la începutul săptămânii trecute. Erdogan a presat banca centrală pentru o relaxare agresivă a politicii monetare cu scopul de a stimula exporturile, investițiile și crearea de locuri de muncă, chiar dacă inflația a accelerat la aproape 20%, iar deprecierea lirei s-a accentuat, erodând profund veniturile turcilor. Mulți economiști au spus că reducerea dobânzilor este nesăbuită, în timp ce politicienii din opoziție au cerut alegeri anticipate. Cu toate că lira a recuperat jumătate din pierderile de marți, fiind tranzacționată la 12,485 unități pentru un dolar, în ultimele 11 zile a consemnat cea mai slabă evoluție de după 1999.
Banca centrală a redus dobânda cheie cu un total de 4 puncte procentuale, începând din luna septembrie, făcând ca randamentele reale să fie puternic negative, ân timp ce practic toate celelalte bănci centrale au început să înăsprească politicile monetare sau se pregătesc să o facă. Lira turcească a consemnat în acest an cea mai slabă performanță comparativ cu restul monedelor din cauza unui experiment prematur al președintelui Erdogan, consideră analiștii.
Partidul AK al lui Erdogan scade în sondajele de opinie, înainte de alegerile programate să aibă loc până la jumătatea anului 2023, reflectând costurile de viață mult mai ridicate. Și față de moneda unică europeană lira turcească a coborât la un nou minim record, de peste 15 unități pentru un euro. Erdogan și-a apărat luni seara politica, afirmînd că dobânzile mai mari nu vor reduce inflația, o opinie neobișnuită pe care o susține de ani de zile.
Scandal îngrijorător, urmărit de întreaga planetă: medicamente care dau dependență
Cele mai mari trei lanțuri de farmacii din SUA, unele din cele mai mari din lume, găsite vinovate pentru că au contribuit la o criză a opioidelor, distribuind masiv pastile împotriva durerilor care provoacă dependență
Cele mai mari trei lanțuri de farmacii din SUA - Walmart, Walgreens și CVS - au jucat un rol în criza opioidelor în două comitate din statul Ohio, prin distribuirea masivă de pastile împotriva durerilor care provoacă dependență, a decis marți un tribunal federal din Cleveland, o decizie care poate constitui un precedent, relatează AFP și dpa, citate de Agerpres.
Membrii juriului au considerat că cele trei companii nu au controlat în mod adecvat vânzarea de opioide în comitatele Lake și Trumbull, creând astfel o problemă de sănătate publică. Este pentru prima dată când distribuitorii de medicamente, și nu producătorii, sunt considerați responsabili în această criză sanitară care a provocat peste 500.000 de decese prin supradoză în 20 de ani în Statele Unite.
Potrivit cifrelor provizorii publicate săptămâna trecută de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), peste 100.000 de americani au murit în perioada aprilie 2020 – aprilie 2021 în SUA ca urmare a unor supradoze. Acest număr înseamnă o creștere cu 28,5% față de anul precedent, la aceasta contribuind decesele din cauza opioidelor cum este fentanilul, ce poate fi de 100 de ori mai puternic decât morfina, și a substanțelor psihostimulente ca metamfetamina. Un judecător federal urmează să stabilească în primăvară valoarea despăgubirilor pe care fiecare companie va trebui să o plătească celor două comitate.
Acest verdict ar putea încuraja alți reclamanți să-și continue acțiunile în justiție, în condițiile în care mii de proceduri au fost inițiate în contextul crizei opioidelor, de către indivizi, autorități locale și de state. Unele părți au încheiat acorduri de încetare a acțiunilor în justiție în schimbul unor despăgubiri. Lanțurile de farmacii Rite Aid și Giant Eagle au încheiat astfel de acorduri cu comitatele Lake și Trumbull.
Cele trei lanțuri de farmacii găsite vinovate - Walmart, Walgreens și CVS - și-au anunțat intenția de a face recurs împotriva hotărârii judecătorești. „Farmaciștii nu fac decât să elibereze rețete prescrise de medici autorizați, care recomandă substanțe aprobate de (autoritățile sanitare) pentru a trata pacienții aflați în nevoie”, a subliniat un purtător de cuvânt al CVS într-un mesaj transmis AFP.
Acord în Germania: eliminarea utilizării cărbunelui până în 2030
Social Democrații (SPD), Verzii și Liber Democrații din Germania au convenit să se angajeze să elimine utilizarea cărbunelui până în 2030, în acordul de coaliție, au declarat surse implicate în discuții, transmite Reuters. Cele trei partide se află în etapele finale ale încheierii unui acord de coaliție și speră să prezinte acordul miercuri, a declarat o sursă apropiată discuțiilor. Politica climatică este unul dintre domeniile cel mai atent urmărite de noul guvern, pe măsură ce cea mai mare economie a Europei se îndreaptă către neutralitatea carbonului. Cele trei partide au convenit, de asemenea, să pună capăt producției de energie electrică din gaze naturale până în 2040, au declarat pentru Reuters surse implicate în discuțiile de coaliție. În plus, sistemele de încălzire cu gaze naturale vor fi interzise în clădirile noi și înlocuite în clădirile existente, au spus aceștia.
Oprirea vânzărilor de mașini noi cu motoare cu combustie internă ar urma să aibă loc până în 2035, coincizând cu planurile Comisiei Europene, au spus sursele. Verzii doreau un termen mai apropiat. Părțile vor să permită și hidrogenul „albastru”, sau producția de hidrogen folosind gaze naturale cu emisii de CO2 captate în depozitele subterane sau submarine. Ei au convenit, de asemenea, să formeze un minister consolidat al climei, care să includă industria și politica energetică, au spus sursele. Dacă partidele finalizează un acord, reprezentantul SPD Olaf Scholz ar urma să preia funcția de cancelar de la conservatoarea Angela Merkel, care nu a candidat pentru un al cincilea mandat la alegerile din 26 septembrie.
Trei surse implicate în negocieri au declarat pentru Reuters că Christian Lindner, șeful FDP, care susține o politică fiscală conservatoare, urmează să devină ministru de Finanțe în noul guvern.
Comisia Europeană: Exporturile de grâu moale ale UE, peste cele din sezonul trecut
Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene în sezonul 2021/22, care a început în iulie, sunt peste cele din sezonul precedent, în pofida unor volume franceze care lipsesc din total, au arătat datele publicate de Comisia Europeană, citate de Reuters. Până pe 21 noiembrie, exporturile UE de grâu moale atinseseră 10,27 milioane de tone, în creștere de la 9,88 milioane de tone în aceeași săptămână din 2020/21, potrivit datelor despre care Comisia a spus că în cazul Franței sunt complete până în iulie 2021.
Comisia a înregistrat până acum aproape 823.000 de tone de exporturi franceze de grâu moale în acest sezon. Datele portuare compilate de Refinitiv arată însă că Franța a livrat până luni 3,2 milioane de tone de grâu moale în afara Uniunii Europene. Datele UE referitoare la orz arătă că exporturile din 2021/22 sunt de 3,10 milioane de tone, față de 3,24 milioane cu un an în urmă, din care aproape 725.000 de tone din Franța. Datele Refinitiv arată exporturi franceze de orz în afara UE de 2,16 milioane de tone, până pe 22 noiembrie. Situația privind datele franceze incomplete din rapoartele Comisiei este provocată de probleme tehnice la serviciul vamal al Franței.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
