Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: BERD înrăutățește prognozele privind evoluția economică a României

Ziarul de Vrancea
1 oct 2020 767 vizualizări

Economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere cu 5%,față de un declin de 4% previzionat în mai, iar în 2021 creșterea va fi de doar 3% față de 4% cât era calculate inițial

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a înrăutățit estimările privind evoluția economică a României în 2020 și în 2021, ca rezultat al crizei provocate de pandemia de coronavirus (Covid-19), se arată într-un raport publicat joi de instituția financiară internațională. Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere cu 5%, față de un declin de 4% previzionat în mai. Pentru 2021, BERD se așteaptă la o expansiune cu 3% a PIB-ului României, comparativ cu un avans de 4% previzionat în mai. De asemenea, se va ajunge din nou la nivelul PIB per capita din 2019 în trimestrul doi din 2022, apreciază BERD, care previzionează că în primul semestru din acest an economia României s-a contractat cu 3,9%. După o creștere robustă de 4,1% în 2019, România se confruntă cu recesiunea în 2020. Canalele cheie de transmisie sunt consumul mai scăzut și declinul exporturilor. Starea de urgență introdusă la mijlocul lunii martie și măsurile de izolare menite să oprească răspândirea pandemiei de coronavirus (Covid-19) au durat până la mijlocul lunii mai, afectând sever călătoriile, activitatea economică și încrederea consumatorilor și a companiilor, se arată în raport. Măsurile de izolare au avut un impact semnificativ asupra consumului privat: vânzările cu amănuntul au scăzut cu aproape o cincime în aprilie, comparativ cu perioada similară din 2019, deși în următoarele luni s-a observat o oarecare redresare. Producția industrială s-a prăbușit în aprilie, scăzând cu aproape 40% față de perioada similară din 2019, provocând declinul exporturilor de bunuri, apreciază BERD. În primul semestru din acest an, economia României s-a contractat cu 3,9%, consumul privat a scăzut cu 5%, iar exporturile cu 15%. Rata șomajului a urcat la 5,4% în iulie (de la 3,7% în ianuarie), fiind probabilă pierderea de noi locuri de muncă în următoarele luni, deoarece schemele guvernamentale de sprijin vor fi oprite. În iunie, rata anuală a inflației a urcat la 2,2%, în linie cu ținta BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual. România a intrat în criza provocată de pandemie cu un deficit fiscal semnificativ (4,3% din PIB în 2019). Combinația dintre scăderea producției și a veniturilor guvernamentale, un program de stimulare fiscală care se ridică la aproximativ 4-5% din PIB și alte majorări ale pensiilor în septembrie 2020 (pe lângă cele din 2019) ar urma să adâncească deficitul fiscal în 2020 la un nivel estimat de 8,6% din PIB, conform proiectului revizuit de buget. BNR a redus de trei ori rata dobânzii de politică monetară, până la 1,5%, a scăzut rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an, se arată în raportul instituției financiare internaționale. Economia României ar urma să înregistreze un declin de 5% în 2020 și o creștere de 3% în 2021. Redresarea va depinde de normalizarea graduală a activității economice, atât în România, cât și la principalii ei parteneri economici, și de reluarea reformelor structurale. Totuși, acestea vor fi dificil de îndeplinit dacă distanțarea socială rămâne în vigoare mai mult timp decât s-a anticipat, avertizează BERD. În lunile iunie și iulie, BERD a realizat un studiu în rândul a 1.652 de IMM-uri din 15 economii din regiunile unde este prezent creditorul (Kazahstan, Kîrghistan, Mongolia, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Bulgaria, Croația, România, Egipt, Maroc, Iordania, Liban, Tunisia, Cisiordania și Fâșia Gaza), pentru a evalua efectele preliminare ale pandemiei asupra întreprinderilor mici și mijlocii. Așteptările privind obținerea de sprijin guvernamental, sub formă de granturi, împrumuturi subvenționate sau subvenții salariale, au variat semnificativ în regiune. În timp ce mai mult de jumătate dintre IMM-urile din Bulgaria, Croația, România, Maroc și Mongolia au primit sau așteptau să primească asistență guvernamentală, mai puțin de 20% dintre firme credeau că nu se pot baza pe sprijin guvernamental în Cisiordania și Fâșia Gaza, Kîrghistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Liban. Un sprijin guvernamental mai ridicat (așteptat sau primit) este asociat cu o opinie mai optimistă privind perspectivele redresării, se arată în raport.


E.ON Gaz Furnizare și E.ON Energie România au fuzionat

contractele de furnizare a gazelor naturale ale clienților E.ON Gaz Furnizare vor fi preluate automat de către furnizorul integrat

Companiile E.ON Gaz Furnizare și E.ON Energie România fuzionează, iar contractele de furnizare a gazelor naturale ale clienților E.ON Gaz Furnizare vor fi preluate automat de către furnizorul integrat de gaze naturale și energie electrică E.ON Energie România. ”Societățile de furnizare ale Grupului E.ON din România, E.ON Gaz Furnizare și E.ON Energie România sunt implicate într-un proces de fuziune prin absorbție. E.ON Energie România este societatea absorbantă, iar E.ON Gaz Furnizare este societate absorbită, data efectivă a fuziunii fiind 30 septembrie 2020. În urma fuziunii celor două societăți, contractele de furnizare a gazelor naturale ale clienților E.ON Gaz Furnizare vor fi preluate automat de către furnizorul integrat de gaze naturale și energie electrică E.ON Energie România, în calitate de societate absorbantă”, a anunțat grupul. Decizia de fuziune a fost aprobată de Adunările Generale Extraordinare ale Acționarilor din cele două societăți și este motivată prin faptul că, odată cu liberalizarea pieței de gaze naturale, segmentul clienților reglementați dispare și astfel nu mai este justificată prezența în piață a unei entități distincte pentru furnizarea de gaze naturale, respectiv a companiei E.ON Gaz Furnizare care acoperea acest segment. Mai mult, în urma fuziunii, va exista o singură societate de furnizare care va gestiona un portofoliu unic de clienți. În plus, clienții vor avea acces rapid și direct la serviciile și canalele de comunicare ale E.ON Energie România.”În urma procesului de fuziune, E.ON Energie România își va consolida poziția pe piața de energie din România, iar clienții vor avea la dispoziție soluții complementare serviciului de furnizare a gazelor naturale: de încălzire sau de aer condiționat, servicii tehnice sau de furnizare a energiei electrice, servicii care până acum erau destinate doar clienților eligibili”, precizează grupul. Grupul german E.ON este unul dintre liderii pieței de energie, prezent pe piața din România de 15 ani. Companiile-fanion ale grupului sunt Delgaz Grid și E.ON Energie România, acestea desfășurând activități de distribuție, respectiv de furnizare a energiei și a soluțiilor energetice pentru circa 3,2 milioane de clienți.

Ce le-a spus premierul patronilor de hoteluri și restaurante

Premierul Ludovic Orban a afirmat, ieri, la Conferința Națională a Industriei Ospitalității, că este evident că sectorul HoReCa este afectat în continuare de pandemia de COVID-19. "Văd priviri nu foarte drăgăstoase de la dvs, dar să știți că nu am inventat eu COVID-ul. S-a născut în alte țări și efectele, din păcate, sunt extrem de negative asupra industriei ospitalității", a spus Orban. "Văd priviri nu foarte drăgăstoase de la dvs, dar să știți că nu am inventat eu COVID-ul. S-a născut în alte țări și efectele, din păcate, sunt extrem de negative asupra industriei ospitalității", a spus Orban, joi, la începutul discursului ținut la Conferința Națională a Industriei Ospitalității Premierul a enumerat formele de sprijin la care Guvernul s-a gândit pentru această industrie. "Este evident că sectorul Horeca este afectat în continuare, există o reticență din partea de a se duce, cum se duc de obicei la restaurant, sau de a efectua deplasări în scop turistic. Sunt niște efecte pe care nu le putem noi controla în vreun fel, ca atare este clar o reducere a veniturilor", a adăugat el. Orban a menționat că a fost gândit și un program de granturi și un sistem de vouchere, pentru această industrie. "Vreau să vă rog pe de altă parte să căutați să impuneți în restaurante, hoteluri, respectarea regulilor, pentru că e evident că avem de-a face cu o creștere a numărului de cazuri care este determinată de creșterea interacțiunilor sociale, ca urmare a multor activități care au fost reluate, începând cu 1 septembrie. Asta e solicitarea mea către dvs. să fiți alături de noi și să încercați să asigurați respectarea regulilor în locațiile pe care le aveți în administrare. În rest, așteptăm cu drag un vaccin, noi încercăm să dăm semnale de încredere, pentru că realitatea este că la hotel dacă se respectă regulile, probabilitatea este foarte mică de îmbolnăvire. Și în restaurante, cu condiția respectării regulilor (...)", a mai spus Orban.

UE a pus gând rău giganților IT din SUA

Uniunea Europeană ar putea interzice Google, divizie a grupului Alphabet, Facebook, Amazon, Apple și altor companii mari de tehnologie să își favorizeze serviciile proprii sau să oblige utilizatorii să accepte servicii la pachet, potrivit unui proiect de reglementări, transmite Reuters. Proiectul, cunoscut sub numele de Digital Services Act (Legea privind Serviciile Digitale), are rolul să stabilească regulile de bază pentru schimbul de date și modul în care funcționează piețele digitale. Proiectul este așteptat să intre în vigoare până la sfârșitul acestui an. Comisia Europeană adoptă o linie dură împotriva giganților tehnologici americani, parțial prin cazuri antitrust care au dus la decizii care ulterior nu au reușit să stimuleze concurența din cauza procesului îndelungat, care durează de obicei câțiva ani. Situația a devenit urgentă din cauza dependenței a mii de companii din UE de giganții. Companiile de tehnologie care au un statut strategic pe piață nu vor putea să folosească datele colectate pe platformele lor pentru a viza utilizatorii, cu excepția cazului în care aceste date sunt partajate cu rivalii, conform documentului văzut de Reuters. Aceste companii numite”gatekeeper” ”nu trebuie să preinstaleze exclusiv propriile aplicații și nici să solicite dezvoltatorilor terți de sisteme de operare sau producătorilor de hardware să preinstaleze exclusiv aplicația gatekeeper-ilor”, prevede proiectul. O altă prevedere ar interzice gatekeeper-ilor să blocheze rivalii care își oferă produsele clienților din afara platformei sau serviciilor gatekeeper-ului, o mișcare care ar afecta Apple și Google, cre au reguli restrictive privind plățile prin intermediul magazinului de aplicații. Regulile ar supune, de asemenea, aceste compații de tehnologie unor audituri anuale ale datelor lor de publicitate și practicilor de raportare.

Rata șomajului a ajuns la 5,3%

Rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost în luna august de 5,3%, cu 0,1 puncte procentuale mai mică decât în iulie, a anunțat joi Institutul Național de Statistică (INS). Rata șomajului reprezintă ponderea șomerilor în populația activă. ”Rata șomajului în luna august 2020 a scăzut cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna precedentă (5,4%). Rata șomajului la bărbați a fost cu 1,4 puncte procentuale mai mare decât la femei”, arată datele INS. Pe fondul reluării treptate a activităților, prin relaxarea eșalonată a restricțiilor impuse populației în scop preventiv, ȋn contextul pandemiei COVID19, numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna augusta anului 2020 s-a redus la 479.000 persoane, față de 484.000 persoane în luna precedentă, deși rămâne cu mult peste valoarea înregistrată în aceeași lună a anului precedent (347.000 persoane). Pe sexe, rata șomajului la bărbați, a depășit-o cu 1,4 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5,9% în cazul persoanelor de sex masculin și 4,5% în cazul celor de sex feminin). Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna august 2020 (4,6% în cazul bărbaților și 3,6% în cel al femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 73,6% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna august 2020.

Google a prezentat smartphone-urile Pixel 5 și Pixel 4a 5G

Două noi smartphone-uri din seria Pixel, Pixel 5 și Pixel 4a 5G, s-au aflat în centrul atenției în cadrul evenimentului “Launch Night In” organizat de Google în cursul nopții și transmis online în toată lumea. Modelul de top este Pixel 5, însă nu este un flagship în adevăratul sens al cuvântului. Nu are cel mai puternic chipset al momentului, cum se întâmplă în cazul flagship-urilor, ci Snapdragon 765G, care vine cu modemul 5G X52 integrat. Este o decizie mai puțin obișnuită, care a fost luată cel mai probabil pentru a se scădea prețul - Pixel 5 va costa 630 de euro. Celor de la Google le-ar fi fost ușor să aleagă cel mai puternic chipset, însă experiența i-a învățat că un preț neadecvat afectează grav vânzările. Pixel 5 are un ecran OLED de 6 inch, cu o rezoluție de 2340 x 1080 pixeli și o rată de refresh de 90Hz. Este un smartphone rezistent la apă și praf conform certificării IP68. Sistemul foto este compus din două camere, una de 12,2MP și una de 16MP. Google promite îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea fotografiilor, însă acestea vin mai degrabă din optimizări software, făcute cu ajutorul AI-ului.

Noul Chromecast vine cu facilități de smart TV și 4K la 50 de dolari

Google a prezentat o nouă versiune a stick-ului de streaming Chromecast, versiune care aduce îmbunătățiri majore față de cele anterioare. Noul Chromecast arată diferit de cele vechi - seamănă cu un puc de hochei, fiind mai oval și mai subțire - însă designul este cel mai puțin important aspect raportat la restul facilităților oferite. În primul rând, acum există un sistem de operare cu o interfață grafică proprie afișată pe televizor, în cadrul căruia utilizatorii pot naviga pentru a descoperi conținut, aplicații și jocuri. Parcă pentru a crea dinadins confuzie, Google numește noua interfață Google TV, care nu trebuie confundată nici cu vechiul Google TV, nici cu Android TV, deși poate rula aplicațiile de Android TV. Noul Google TV este, de fapt, urmașul aplicației Play Movies and TV. Simplu spus, noul Google TV este o interfață specială pentru Chromecast, pusă peste un Android TV. Chromecast are acum și o telecomandă, necesară pentru navigarea în cadrul Google TV. Telecomanda înlocuiește acum smartphone-ul, prin intermediul căruia se controlau vechile versiuni de Chromecast. Pe lângă funcțiile de bază, telecomanda are taste speciale pentru accesarea YouTube și Netflix. Butoanele pentru volum au fost plasate pe partea dreaptă a telecomenzii, ca la telefoanele mobile.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,10%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut joi de la 2,11% la 2,10%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a coborât la rândul său de la 2,11% la 2,10%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.