Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Bandiții “cibernetici” vor da lovituri de 5.200 de miliarde de dolari în următorii cinci ani

Ziarul de Vrancea
14 oct 2020 443 vizualizări

"Panica poate avea un impact devastator în ceea ce privește consecințele unui atac. Este vital să nu cedăm amenințărilor sau șantajului”, arată specialiștii din domeniu

Criminalitatea informatică organizată va costa economia globală aproximativ 5.200 de miliarde de dolari, în perioada 2020 - 2025, estimează Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Accenture. În acest context, experții Thales au lansat noua ediție a Manualului CyberThreat, prin intermediul căruia trag un semnal de alarmă asupra criminalității informatice ca fiind, în prezent, una dintre cele mai mari amenințări la adresa companiilor, a organizațiilor și a instituțiilor. "Fără protecție sau măsuri proactive, atacurile infractorilor cibernetici vor provoca de fiecare dată mai multe daune. Pentru a face față tehnicilor lor în continuă evoluție, este esențială o mai bună înțelegere a amenințării. Instrumente avansate și servicii, precum Threat Intelligence, sunt un avantaj pentru a putea anticipa cât mai bine această amenințare. Interacționând ca o rețea de grupuri de criminalitate cibernetică, infractorii cibernetici sunt capabili să funcționeze din ce în ce mai eficient: fiecare grup este specializat într-un anumit domeniu, iar grupuri diferite colaborează pentru a beneficia de experiența reciprocă. Această specializare face ca infractorii cibernetici să fie mai eficienți, permițându-le să se concentreze asupra unui anumit tip de atac, bazându-se pe know-how din rețea", apreciază specialiștii. Potrivit sursei citate, pentru a-și atinge obiectivele, infractorii cibernetici combină expertiza tehnică cu panica pe care o declanșează în companii și în instituții. "Panica poate avea un impact devastator în ceea ce privește consecințele unui atac. Este vital să nu cedăm amenințărilor sau șantajului. Țintele infractorilor cibernetici sunt extrem de diverse; orice organizație poate fi vizată. Experții Thales subliniază că oricine poate fi o țintă, tocmai pentru a fi pregătiți și pentru a adopta o strategie clară și detaliată de abordare a crizelor cibernetice. Cu venituri estimate de până la 1.500 de miliarde de dolari pe an - ceea ce înseamnă de 1,5 ori mai mult (ca medie anuală) decât veniturile din produse contrafăcute și de 2,8 ori mai mult decât din comerțul ilegal cu droguri - această rețea este un sistem economic complet care poate pune în pericol orice companie sau organizație, cu consecințe grave asupra economiei globale. În mod surprinzător, 60% din aceste venituri uriașe provin din piețe online ilegale, 30% din furt de proprietate intelectuală și de secrete comerciale și doar 0,07% din ransomware, care totuși provoacă cele mai multe daune", se menționează în manualul de specialitate. Thales (Euronext Paris: HO) este un lider global în tehnologie ce oferă soluții, servicii și produse clienților din domeniile: aeronautică, spațiu, transport, identitate și securitate digitală, apărare. Compania a generat venituri de 19 miliarde de euro, în 2019 (incluzând Gemalto) și are 83.000 de angajați în 68 de țări.

Producția industrială s-a redus cu aproape 14% în primele opt luni ale anului

 au fost înregistrate scăderi în toate ramurile industriale

Producția industrială a scăzut în primele opt luni ale acestui an atât ca serie brută cu 13,7%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 14,2%, comparativ cu perioada similară din 2019, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna august 2020, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 10,5% ca serie brută și a crescut cu 3,9% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a fost mai mică cu 4,3% ca serie brută și cu 5,1% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. În perioada 1 ianuarie – 31 august 2020, comparativ cu perioada 1 ianuarie –31 august 2019, producția industrială a scăzut atât ca serie brută cu 13,7%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 14,2%”, arată datele INS. Indicele producției industriale (IPI) este un indice de volum și măsoară evoluția rezultatelor activităților cu caracter industrial dintr-o perioadă față de alta. În luna august 2020, producția industrială (serie brută) a fost mai mică față de luna precedentă cu 10,5%, din cauza scăderilor înregistrate în toate cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-12,1%), industria extractivă (-3,1%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-2,1%). Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mare față de luna precedentă cu 3,9%. Industria prelucrătoare a crescut cu 4,2%, în timp ce industria extractivă și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au scăzut cu 3,7%, respectiv cu 1,2%. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 4,3%, ca urmare a scăderilor din industria extractivă (-10,5%), industria prelucrătoare (-4,3%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-1,6%). Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a scăzut cu 5,1%, ca efect al scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-10,2%), industria prelucrătoare (-4,6%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-1,9%). În perioada ianuarie-august 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 13,7%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-15,2%), industria extractivă (-10,9%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-5,7%). Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada ianuarie-august 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, a scăzut cu 14,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-15,3%), industria extractivă (-10,3%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-6,4%).

Un ''bulgăre de aur'' pentru economia noastră

Planul european de redresare, care se adaugă bugetului Uniunii Europene, este un ''bulgăre de aur'' pentru economia noastră, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. ''În 2021, 2022, 2023, este obligatoriu să utilizăm cât mai multe resurse europene pentru a susține cererea și oferta interne agregate, prin programe de dezvoltare de anvergură. Este ceea ce am numit 'chestiunea macroeconomică', având în vedere perioada în care avem de efectuat corecția macroeconomică. De menționat că Planul european de redresare prevede ca circa 70% din resurse să fie utilizate între 2021-2022", arată Daniel Dăianu, într-o prezentare susținută la conferința anuală a Deloitte România și postată pe pagina de internet a Consiliului Fiscal. Președintele Consiliului Fiscal menționează că bugetul UE și Planul de redresare ar însemna pentru România resurse investiționale de peste 4% anual excluzând subvențiile agricole. Cu resursele proprii ale bugetului, România ar putea depăși 6-7% din PIB investiții publice, la care s-ar adăuga investiții private. "În 4-5 ani putem reduce mult decalajul în materie de infrastructură de bază, între care autostrăzi și căi ferate, sistemul de sănătate publică, digitizare; se poate reface sistemul de irigații și reamenajare a teritoriului - mari proiecte în aceste domenii sunt eligibile pentru Planul european de redresare și Cadrul Financiar Multianual (MFF). Se poate dezvolta puternic agribusiness-ul, ceea ce ar conta enorm, având în vedere impactul schimbării de climă. Planul european de redresare, care se adaugă bugetului UE, este un 'bulgăre de aur' pentru economia noastră", susține Daniel Dăianu. Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, România "are un hop mare de trecut în 2020", al finanțării deficitelor (și refinanțarea datoriei publice). "Pentru 2021, misiunea finanțării depinde de evitarea unei greșeli fatale în politica economică. Creșterea cu 40% a punctului de pensie trebuie să fie evitată. Altminteri, am suferi o retrogradare a riscului suveran, o destabilizare a economiei. Este posibil să fie continuate unele măsuri pentru sprijinirea economiei și în 2021, în funcție de evoluția pandemiei, dar nu trebuie să fie generale și nici nu pot fi de anvergură; este bine să fie selective. Corecția macroeconomică este necesară, dar nu trebuie să fie brutală, pentru a evita să introducem noi economia într-o nouă recesiune; se poate întinde pe perioada 2021-2023/24 având în vedere că avem de adus în jos un deficit de peste 9% din PIB și care conține o componentă structurală majoră - nu ca în alte state din UE unde precumpănitoare sunt cheltuieli one-off. Corecția trebuie să cuprindă două componente: a) raționalizare de cheltuieli și b) creștere de venituri fiscale - extinderea bazei de impozitare, o colectare mai bună. În perioada de criză trebuie evitată creșterea de impozite", subliniază Daniel Dăianu.

Oros: Ministerul Agriculturii dă vineri startul plăților în avans

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat că ministerul va începe vineri plățile în avans pentru schemele de plăți direcți și pentru măsurile de dezvoltare rurală. „Avem alocată suma de 1,94 miliarde de euro, asigurată din bugetul Ministerului. Sunt 826.964 de beneficiari pentru o suprafață de 9,81 milioane hectare”, a completat Oros. „În data de 16 octombrie, practic, mâine noapte, la ora 00.00, Ministerul Agriculturii dă startul plăților în avans atât pentru schemele de plăți directe, cât și pentru măsurile de dezvoltare rurală. Avem alocată suma de 1,94 miliarde de euro, asigurată din bugetul Ministerului. Sunt 826.964 de beneficiari pentru o suprafață de 9,81 milioane hectare”, a afirmat Adrian Oros, miercuri la începutul ședinței Guvernului. Întrebat de premier la ce curs de schimb sunt efectuate plățile directe, Adrian Oros a răspuns: „Pentru plățile directe, unde nivelul avansurilor va fi de 70%, plățile se fac în lei la cursul de 4,87 pentru un euro stabilit de Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie. Pentru măsurile din PNDR pe care le implementăm prin APIA, unde avansurile sunt până la 85%, plățile se fac în lei la cursul de 4,78 lei pentru un euro stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 31 decembrie 2019. Noi până în 5 decembrie plătim toate avansurile, după care plătim diferența. Avansul fiind 70% la plățile directe și 85% la fondul FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală - n.r.)”. El a precizat că 91.600 de fermieri au avut culturile afectate de seceta din primăvară și în total au fost afectate 1,21 milioane hectare dintre care peste 700.000 au fost culturi de porumb. „Pentru pagubele produse de secetă la culturile din primăvară, comisiile de constatare și evaluare a pagubelor au centralizat informațiile. Avem rapoartele de sinteză. Sunt afectate 1,21 milioane hectare din care peste 700.000 de hectare porumb. Sunt afectați 91.600 de fermieri. Identificăm sume și soluții pentru ca acești fermieri să fie despăgubiți. De asemenea, în această perioadă plătim scheme de compensarea a pierderilor datorate evoluției pandemiei. Și aici utilizăm bani europeni 150 milioane de euro și 1,4 miliarde lei din bugetul național, astfel încât am acoperit toată paleta din agricultură și industria alimentară. Aceste proceduri se desfășoară în această perioadă și vor continua și în luna noiembrie”, a completat Oros.

Firmele care recunosc că au trucat licitațiile vor fi iertate

Firmele sancționate pentru trucarea licitațiilor publice pot scăpa de interdicția de a participa timp de trei ani la astfel de proceduri dacă își recunosc vinovăția, colaborează cu autoritatea de concurență și iau măsuri pentru a nu mai încălca legea pe viitor, a declarat, miercuri, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței (CC). El a participat la conferința online "Pria Competition in Constructions". "Legea achizițiilor publice spune că, dacă o companie a fost implicată în încălcări ale legii, printre care și încălcarea Legii concurenței, acea companie poate fi exclusă de la proceduri de achiziții publice pentru o perioadă de trei ani. Este o prevedere din legea europeană a achizițiilor publice, care a fost preluată în legislația națională", a menționat Chirițoiu. El s-a referit la lista de 35 de companii sancționate pentru trucarea licitațiilor publice în ultimii trei ani, listă publicată în această vară de Consiliul Concurenței. "Ce am făcut noi: împreună cu autoritatea care reglementează achizițiile publice am vrut să venim în întâmpinarea autorităților contractante, care derulează procedurile de achiziții publice, centralizând informațiile pe site-ul nostru, spunând care sunt companiile care au fost sancționate în ultima vreme de Consiliul Concurenței pentru încălcări legate de licitații publice. Am dorit să explicităm cum ar putea companiile să scape de excludere, pentru că obiectivul legii este să avem cât mai multă concurență la achizițiile publice. Ai greșit, ai încălcat legea, trebuie să fii pedepsit, noi aplicăm o amendă pentru încălcarea Legii concurenței legată de achizițiile publice, vine Legea achizițiilor cu această pedeapsă suplimentară care spune că trei ani ai interdicție, dar trebuie să încercăm să avem totuși cât mai multă concurență. Nu este un obiectiv să eliminăm potențialii participanți", a explicat președintele Consiliului. Acesta a amintit o situație creată la un moment dat în sectorul marcajelor rutiere, unde aproape toate firmele fuseseră amendate de Consiliul Concurenței și nu mai avea cine să participe la licitații. "Evident că o astfel de situație nu este benefică pentru stat, că nu are de unde să aleagă. Însă legea prevede metode ca firmele sancționate să scape de această interdicție de trei ani", a subliniat responsabilul CC.

Clienții BCR vor putea intra în sucursale numai pe baza unei programări telefonice

Banca Comercială Română a anunțat ieri că va permite accesul în unitățile sale exclusiv pe bază de programare, ca măsură suplimentară pentru protejarea sănătății angajaților și a clienților săi și pentru reducerea timpilor de așteptare. ”Banca Comercială Română va implementa, începând de luni, 19 octombrie, un nou mod de funcționare la nivelul întregii rețele teritoriale, prin care clienții vor avea acces în sucursale exclusiv în baza unei programări telefonice. BCR extinde, astfel, proiectul pilot de programări prin telefon, derulat în ultimele luni, în 12 agenții din țară, care s-a dovedit a fi unul de succes”, a anunțat banca. Programul a fost conceput pentru a pregăti migrarea către un nou mod de funcționare în rețeaua băncii, care urmărește creșterea gradului de confort și protecție pentru clienți, reducerea timpilor de așteptare, îmbunătățirea eficienței operaționale și încurajarea utilizării lui George, platforma BCR de digital banking. Extinderea sistemului la nivelul întregii rețele, începând de luni, este una temporară și a fost accelerată de escaladarea, la nivel național, a ratei de cazuri de infectare cu COVID-19, precum și de apropierea sezonului rece, în contextul în care există cazuri în care se formează cozi în fața unităților bancare, precizează banca.

Yahoo Groups va fi închis la jumătatea lunii decembrie

Sistemul electronic de mesagerie Yahoo Groups va fi închis la jumătatea lunii decembrie, după 20 de ani de la lansare, a anunțat Yahoo!. El a fost lansat pentru a conecta oamenii în jurul intereselor comune. „Ne-am ajutat utilizatorii să navigheze prin noi orașe, să păstreze legătura cu prietenii și colegii, să capete noi cunoștințe și, cel mai important, să dezvolte conexiuni pe care poate le pierduseră sau nu le-au avut vreodată”, se arată în mesajul transmis de companie. „Am decis să închidem Yahoo Groups pe 15 decembrie 2020. Yahoo Groups a înregistrat un declin continuu în ceea ce privește utilizarea în ultimii câțiva ani. (...) Mulțumim pentru că ne-ați ajutat să construim una dintre primele comunități digitale”. Începând cu 15 decembrie 2020, site-ul Yahoo Groups va fi închis și membrii platformei nu vor mai putea primi sau transmite e-mail-uri de pe Yahoo Groups.  Compania a elaborat și o pagină unde utilizatorii pot găsi mai multe informații.

Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 2,10%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut miercuri la 2,10%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 2,12%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.