Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Băncile din România au făcut anul trecut un profit de 4,15 miliarde lei

Ziarul de Vrancea
4 iul 2017 670 vizualizări

Rata rentabilității financiare, calculată ca raport între profitul net și totalul capitalurilor proprii la valoare medie, a coborât la 10,4% la sfârșitul anului trecut, de la 11,8% în 2015

Sistemul bancar românesc a încheiat anul trecut cu un profit net cumlat de 4,15 miliarde lei (circa 924 milioane euro), ușor sub nivelul din 2015, pe fondul continuării reducerii costurilor și curățării bilanțurilor, arată datele Raportului anual pe 2016 al Băncii Naționale a României (BNR). Rezultatul din 2016 este sub nivelul din 2015, de 4,47 miliarde lei (circa 1 miliard euro), an în care sistemul bancar a revenit pe profit, după pierderi cumulate de 4,67 miliarde lei în 2014. “Sistemul bancar a încheiat anul 2016 cu un profit net de 4.153,2 milioane lei, în pofida unui mediu extern și intern marcat de provocări, peste două treimi din numărul totalal instituțiilor de credit de pe piața locală înregistrând rezultate financiare pozitive la finele anului”, precizează BNR, în raport. Ca urmare, principalii indicatori de evaluare a profitabilității au înregistrat la rândul lor valori pozitive. Rata rentabilității financiare (ROE), calculată ca raport între profitul net și totalul capitalurilor proprii la valoare medie, a coborât la 10,4% la sfârșitul anului trecut, de la 11,8% în 2015. Totodată, rata rentabilității economice (ROA), determinată ca raport între profitul net și totalul activelor la valoare medie, s-a situat la 1,1%, comparativ cu 1,2% cu un an în urmă. Și calitatea activelor s-a îmbunătățit după procesul de curățare a bilanțurilor de către bănci, astfel că rata creditelor neperformante a coborât la 9,6% la finalul anului trecut, de la 13,5% în 2015. Veniturile operaționale cumulate ale băncilor din România au urcat cu 6,6% anul trecut, la 19,36 miliarde lei, în timp ce cheltuielile operaționale au scăzut cu 3,2%, la 10,6 miliarde lei. "Ajustarea cheltuielilor operaționale a avut loc și pe fondul restructurării sistemului bancar, ca urmare a închiderii unor unități bancare și a diminuării numărului de angajați. În consecință, cheltuielile cu personalul și alte cheltuieli administrative au fost mai reduse față de 2015 cu 2 la sută, respectiv cu 4,6 la sută", ma iarată raportul BNR.

Aproape jumătate dintre companii prezintă un risc de insolvență ridicat

 "7 din 10 companii își plătesc mai târziu furnizorii comparativ cu durata medie de colectare a creanțelor și rotație a stocurilor”, se arată într-un studiu Coface

 

Aproape jumătate dintre companiile active în România prezintă un risc de insolvență ridicat, se arată într-un comunicat de presă al Coface remis, marți, AGERPRES. "Ponderea foarte ridicată a companiilor cu risc major de insolvență este explicată de fenomenul polarizării firmelor românești, mult mai accentuat comparativ cu ceea ce observăm în Ungaria, Polonia sau Cehia. Spre exemplu, cele mari mari 10% din firmele românești dețineau la sfârșitul anului 2015 aproape 91% din totalul veniturilor înregistrate de către întreg mediul de afaceri, în timp ce această pondere este mult mai scăzută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%)", se arată în document. Potrivit acestuia, 99% dintre companiile românești se luptă pentru o cotă de piață de maximum 33%, în condiții de concurență foarte agresivă și economie subterană mult mai ridicată decât media înregistrată în UE. "7 din 10 companii își plătesc mai târziu furnizorii comparativ cu durata medie de colectare a creanțelor și rotație a stocurilor. Dintre acestea, 60% își finanțează investițiile pe termen lung, 30% își rambursează creditele bancare contractate pe termen lung (soldul creditului bancar acordat companiilor scade cu aproximativ 5% de an—la-an) și/ sau plata unor dividende (în condiții fiscale avantajoase de impozit diminuat la 5%), în timp ce 10% își finanțează companii din grup", menționează sursa citată. Conform Coface, soldul creditului furnizor s-a dublat de la momentul impactului crizei financiare până în prezent, crescând de la 168 miliarde lei (2007) la aproape 340 miliarde lei (2016), în timp ce soldul creditului bancar a crescut doar cu aproximativ 30 miliarde lei. "Durata medie de colectare a creanțelor a crescut de la 60 zile (2007) la aproape 114 zile (2015), iar estimările Coface indică un nivel de 118 zile pentru 2016. Practic, insolvența unei companii românești în anul 2017 va genera pierderi financiare de două ori mai mari partenerilor de afaceri. Nu întâmplător primul trimestru al anului curent a debutat cu un cuplu unic: minimul istoric al insolvențelor nou deschise & maximul impactului financiar (pierderi cauzate creditorilor) propagat în mediul de afaceri. Prin acordarea termenelor de plată, furnizorii sunt cei mai mari creditori ai companiilor, creditul comercial reprezentând 42% în totalul datoriilor (comparativ cu 29% în 2008), în timp ce creditul bancar are o pondere de doar 21% (comparativ cu 24% în 2008)', informează Coface.

Isărescu: Impozitul pe cifra de afaceri merge la o firmă mică, un restaurant, un birt

Impozitul pe cifra de afaceri poate fi aplicat la o firmă care nu creează valoare adăugată, nu are lanțuri multe de producție, a declarat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, acesta dând ca exemplu restaurantul, birtul sau firma mică. "Un alt caz despre importanța dezbaterii, o dezbatere serioasă, nu o descurajare prin acuzații de la început: 'impozitul pe cifra de afaceri este o catastrofă', o dezbatere serioasă, să spună cum se poate împăca impozitul pe cifra de afaceri cu TVA-ul. Că și TVA-ul este tot un impozit pe cifra de afaceri, numai că pe valoare adăugată. Păi, de fapt, dăm verdicte și nu dezbatem? Ieri am fost năvălit la o conferință de presă pe probleme monetare despre probleme fiscale. Zic: 'Dar de ce nu discutați cu specialiștii din Finanțe?' Aceasta este puterea dialogului și a acestor dezbateri pe care am venit aici să le aud. Impozitul pe cifra de afaceri merge la o firmă care nu creează valoare adăugată, nu are lanțuri multe de producție. Nu? E la primul rând, acolo jos. Cumpără ceva și vinde altceva. Un restaurant, un birt, o firmă mică. Nu începi să iei mai multe produse și... Ce facem, îi impozitezi pe toți? Aceasta a fost marea revoluție a TVA-ului și diferențierea între impozitul pe vânzări, cum se numește în Statele Unite, și TVA-ul din România", a explicat Isărescu, la o conferință de specialitate. Guvernatorul BNR a afirmat luni că ideea impozitului pe cifra de afaceri nu ar fi plecat de la reprezentanți ai BNR, iar presa ar trebui să caute răspunsul la Guvern. De asemenea, acesta a afirmat că toată amplitudinea care s-a dat acestei "speculații" i se pare ''una politică". Guvernatorul BNR a adăugat că nu i se pare un lucru rău dacă experți din cadrul băncii sunt consultați de un guvern sau altul.

Șantierul naval din Mangaria este aproape de vânzarea către Damen

Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering este pe cale să vândă șantierul naval din Mangalia companiei Damen Shipyards Group, cel mai mare constructor de nave din Olanda, care deține și șantierul naval din Galați, relatează Korea Economic Daily. Potrivit unor surse din industrie, Daewoo se află în faza finală a negocierilor cu Damen Shipyards Group. Șantierul naval din Mangalia este deținul din 1997 de Daewoo în proporție de 51%, restul de 49% revenind guvernului României. La șantierul din Mangalia au fost construite 127 de nave petroliere și de containere și au fost reparate alte 300 de vase. Daewoo Shipbuilding a început discuțiile pentru vânzarea șantierului naval din Mangalia în 2016, în cadrul eforturilor de restructurare a operațiunilor internaționale. ”Negocierile referitoare la preț au fost deja finalizate, rămas ca guvernul României să își dea acordul. Dacă acordul va decurge conform planului, Daewoo își va asigura din tranzacție 50-80 de miliarde de woni”, a declarat un oficial din industria construcțiilor navale. Damen Shipyards Group deține la Galați unul dintre cele mai active șantiere ale companiei, unde construiește mai multe tipuri de nave, inclusiv militare. La șantierul Damen din Galați ar fi trebuit să fie construite corvete multifuncționale pentru Forțele Navale, în urma unei Hotărâri de Guvern din mandatul premierului Ciloș, care a fost însă abrogată în martie, pentru a fi organizată o nouă negociere cu posiblii furnizori. Centrala de la Cernavodă este asigurată pentru 1,56 miliarde dolari, prin două polițe prelungite pe un an Producătorul de energie Nuclearelectrica, care operează centrala nucleară din Cernavodă, a încheiat două polițe pe un an pentru asigurarea celor două reactoare, suma totală asigurată fiind de 1,56 miliarde dolari, arată datele transmise de companie, ca răspuns la o solicitare a News.ro. Aceasta este una din cele mai mari sume la care este asigurată o unitate de producție din România. "Polițele de asigurare au fost reînnoite pentru o perioadă de 12 luni (31 mai 2017-31 mai 2018). Asigurătorii sunt Nuclear Risk Insurers Ltd și Pool-ul Român de Asigurare a Riscurilor Atomice", arată răspunsul trimis agenției News.ro. Nuclearelectrica a încheiat cele două contracte în urma unei negocieri fără anunț de participare și plătește în total 11,3 milioane lei într-un an pentru asigurarea proprietății și pentru asigurare de răspundere civilă pentru daune nucleare. Primul contract, în valoare de 7,54 milioane lei, privește achiziția de "servicii de asigurare a proprietății - Unitățile 1 și 2 CNE Cernavodă și Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) Pitești - pentru daune materiale, toate riscurile, inclusiv distrugere mecanică și electrică". Prin cel de-al doilea contract, de 3,8 milioane lei, au fost achiziționate "servicii de asigurare de răspundere civilă pentru daune nucleare". "Demersurile pentru reînnoirea poliței de asigurare a proprietății - Unitățle 1 și 2 CNE Cernavodă și FCN Pitești - pentru daune materiale, toate riscurile, inclusiv distrugere mecanică și electrică și respectiv a poliței de asigurare de răspundere civilă pentru daune nucleare au fost demarate la finele trimestrului I 2017", a precizat compania.

Inspectorii ANAF au aplicat sancțiuni de 530.000 lei pe litoral

Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au verificat, în perioada 1-2 iulie, 155 de firme de pe litoralul românesc și au aplicat sancțiuni totale de aproape 530.000 lei, potrivit unui comunicat publicat marți de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Inspectorii antifraudă au aplicat 151 de sancțiuni contravenționale, din care 118 amenzi și 33 de avertismente, valoarea totală a amenzilor fiind de 506.200 lei. În plus, inspectorii ANAF au confiscat bani și bunuri în valoare de 23.613 lei și au suspendat activitatea unei firme pentru nereguli grave, precum neutilizarea caselor de marcat sau neemiterea de bonuri fiscale. Direcția Antifraudă a anunțat la sfârșitul lunii iunie că va demara, de la 1 iulie, acțiuni de control la comercianții de pe litoral, în vederea combaterii evaziunii fiscale. ANAF avertiza la momentul respectiv operatorii economici care își desfășoară activitatea pe litoral să se doteze cu aparate electronice de marcat fiscale și să elibereze bonuri fiscale pentru serviciile prestate și/sau bunurile vândute. Instituția fiscală le cerea turiștilor să solicite bonuri fiscale pentru fiecare serviciu sau bun achiziționat. Anunțul ANAF a venit în contextul în care execuția bugetară s-a dezechilibrat puternic în luna mai, când s-a înregistrat un deficit lunar de 3,5 miliarde lei, pe fondul creșterii cheltuielilor într-un ritm mult mai mare decât avansul veniturilor.

Fluctuații mari pe acțiunile Apple și Alphabet din cauza unei erori

O eroare a făcut ca prețurile acțiunilor mai multor companii mari incluse în indicele american Nasdaq, cum ar fi Apple și Alphabet, compania mamă a Google, să apară pe unele site-uri financiare fie că au crescut puternic, fie că s-au prăbușit, după închiderea de luni a bursei de pe Wall Street, transmite Reuters. Bursa Nasdaq a anunțat într-un comunicat că investighează utilizarea nepotrivită a unor date folosite la testarea softului, distribuie de terțe părți. Prețurile de pe site-ul Nasdaq nu au fost afectate. În jurul orei 6.30 p.m, prețurile titlurilor Amazon și Microsoft păreau că au pierdut peste jumătate din valoare, în timp ce acțiunile Apple erau de peste două ori mai mari. Acțiunile Alphabet și cele ale eBay s-au numărat printre cele care care figurau toate cu un preț de 123.47 de dolari pe unitate, pe unele site-uri de informații financiare, luni seară. Prețurile reale ale acestor acțiuni nu au fost afectate și nu au avut loc tranzacții la prețurile respective, a confirmat un purtător de cuvânt al Nasdaq.

Banco Santander vinde acțiuni noi de 7,1 miliarde euro

Banco Santander a lansat o vânzare de acțiuni noi în valoare de 7,1 miliarde de euro pentru finanțarea restructurării Banco Popular Espanol, pe care a preluat-o în luna iunie în cadrul unui plan de salvare coordonat de banca centrală, transmite MarketWatch. Conducerea Santander a anunțat vânzarea acțiunilor pe 7 iunie, când a cumpărat Banco Popular pentru 1 euro. Majorarea de capital, cunoscută sub numele de emisiune de drepturi de preemțiune, implică oferirea de acțiuni acționarilor existenți, cu discount, o practică obișnuită în Europa. Banca va emite 1,46 miliarde de acțiuni la prețul de 4,85 de euro pe unitate, potrivit datelor publicate luni seara. Acțiunile Santander au închis luni la nivelul de 6 euro pe unitate. Acționarii Santander au timp până pe 20 iulie să decidă dacă doresc să participe la majorarea de capital. Acțiunile noi vot intra la tranzacționare pe 31 iulie. Santander anticipează pentru primul semestru un profit net de circa 3,6 miliarde de euro, care ar fi cu 24% mai mare față de rezultatului obținut în aceeași perioadă a anului trecut.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.