MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Băncile cer o pauză de respiro în chestiunea plafonării dobânzilor
“Propunerile legislative au implicații multiple atât la nivelul consumatorilor cât și la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual și agregat”, susțin instituțiile financiare
Băncile din România solicită extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse inițial pentru dezbaterea impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, au anunțat luni Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). În luna februarie, comisiile reunite – economică, pentru buget și juridică - din Senat au aprobat plafonarea dobânzilor pentru creditele ipotecare și de consum și au votat pentru reintroducerea dreptului debitorului de a-și răscumpăra un bun de la firma de recuperare. Băncile se declară îngrijorate de impactul acestor inițiative legislative. ”Comunitatea bancară este profund îngrijorată de consecințele preponderent negative, atât asupra consumatorilor cât și asupra economiei, ce ar fi generate de potențiala intrare în vigoare a celor trei inițiative legislative care se află în diferite stadii de dezbatere atât în Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cât și în Camera Deputaților (plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate)”, se arată în comunicat. Un posibil impact al acestor propuneri legislative este relevat și de studiul de impact prezentat de către firma de consultanță KPMG Advisory, realizat la solicitarea ARB și CPBR. ”Studiul KPMG relevă faptul că, atât impactul individual, cât și cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o încetinire a creșterii economice, o scădere a consumului și investițiilor, cât și la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct și imediat. Propunerile legislative au implicații multiple atât la nivelul consumatorilor cât și la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual și agregat”, se arată în comunicat. Astfel, potrivit studiului, principalele efecte ar putea fi înăsprirea condițiilor de creditare, reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului și reducerea creditării pentru achiziția de locuințe care poate crește presiunea asupra pieței imobiliare. În plus, ar putea apărea o alterare a comportamentului la plată al consumatorilor și o limitare a capacității instituțiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanță în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, potrivit studiului. ”În cazul propunerilor legislative privind plafonarea dobânzilor și eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, studiul KPMG arată că o potențială reducere a creditării populației cu 5% ca urmare a diminuării capacității instituțiilor de credit de a finanța sectorul privat este estimată să conducă la reducerea consumului cu 1,39%, a investițiilor cu 0,17% și a PIB cu 1,8%”, se arată în comunicat.“Cash-ul este departe de dispariție, utilizarea sa este în creștere”
Cu toate că numărul persoanelor care utilizează carduri, telefoane mobile și chiar tehnologia de recunoaștere facială pentru a a face plăți, a cumpăra pizza sau a dona bani la biserică duminica este în creștere, cash-ul nu dă semne că ar dispărea, chiar dimpotrivă, potrivit unei analize făcută de Banca pentru Reglemente Internaționale (BRI), transmite Reuters. Criptomonedele și discuțiile din jurul lor, cum ar fi dacă numerarul va fi înlocuit de monede virtuale, fac parte dintr-o dezbatere mai amplă referitoare la natura banilor. Sectorul plăților a argumentat că utilizarea numerarului este în scădere și că nu mai este nevoie să furnizeze la fel de multe ATM-uri sau sucursale bancare. Dar, în cel mai recent raport trimestrial al BRI, autorii acestuia au analizat atent dacă numerarul devine o relicvă a trecutului, așa cum susțin unii analiști. ”Unele comentarii dau impresia că numerarul în forma bancnotelor și monedelor tradiționale se demodează rapid. În pofida progreselor tehnologice în domeniul plăților care au avut loc în ultimii ani, folosirea cash-ului este încă în creștere, dacă nu în toate, în majoritatea economiilor avansate și emergente”, a spus Hyun Song Shin, consilier economic la BRI și director pentru cercetări. Numerarul aflat în circulație a crescut de fapt în ultimii ani în aceste economii, de la 7% din PIB în anul 2000 la 9% în anul 2016, chiar dacă a scăzut în Suedia și alte câteva locuri. ”Rezistența numerarului ca instituție socială ne amintește importanța de a înțelege rolul banilor în economie, dincolo de inovațiile tehnologice”, a arătat Shin said. Plățile cu carduri de debit și de credit sunt la rândul lor în creștere, de la 13% din PIB în anul 2000 la 25% din PIB în 2016. Oamenii dețin mai multe carduri și le utilizează mai mult și pentru tranzacții mai mici, a spus Shin.
Exporturile au urcat cu 15,9%, iar importurile au avansat cu 17,3%
Exporturile de mărfuri românești au avansat în ianuarie cu 15,9% față de luna ianuarie a anului trecut, până la 5,42 miliarde euro, ritm sub cel al importurilor, iar deficitul comercial a continuat să crească, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În luna ianuarie 2018, importurile au însumat 6,2 miliarde euro, cu 17,3% peste cele înregistrate în ianuarie 2017. ”Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în luna ianuarie 2018 a fost de 775 milioane euro, mai mare cu 169,8 milioane euro decât cel înregistrat în luna ianuarie 2017”, se arată în comunicat. Față de luna decembrie 2017, exporturile din luna ianuarie 2018 au crescut cu 20,7%, iar importurile au crescut cu 1,5%. Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în luna ianuarie 2018 a fost de 4,15 miliarde euro la expedieri și de 4,59 miliarde euro la introduceri, reprezentând 76,5% din total exporturi și 74,1% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în luna ianuarie 2018 a fost de 1,28 miliarde euro la exporturi și de 1,61 miliarde euro la importuri, reprezentând 23,5% din total exporturi și 25,9% din total importuri. În 2017, exporturile României au urcat cu 9,1%, iar importurile au avansat cu 12,3%. Deficitul comercial a crescut cu 30% față de 2016, la 12,96 miliarde euro.
Indicele Robor la 3 luni a stagnat la 2,06%
Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,06%, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Vineri, indicele a scăzut de la 2,08% la 2,06%. Totodată, indicele Robor la 6 luni a stagnat luni la 2,39%. Vineri, indicele a scăzut de la 2,41% la 2,39%. La începutul lunii februarie, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25% pe an.
E.ON cumpără active ale Innogy, divizie a RWE
E.ON a convenit preluarea Innogy de la grupul rival RWE, într-un acord care evaluează compania achiziționată la 22 de miliarde de euro și care transformă industria energetică germană, în tranziția ei spre energia regenerabilă, relatează Bloomberg. Într-un acord complex care implică acțiuni și un schimb de active, E.ON va obține operațiunile de retail și rețelele energetice ale ambelor companii, în timp ce RWE va avea în proprietate activitățile de generare a energiei regenerabile, precum și o participație mare la E.ON. Comunicatul a fost publicat după ce Bloomberg News a relatat, citând persoane apropiate situației, că cele două companii sunt în negocieri avansate. Acest acord continuă transformarea grupurilor RWE și E.ON, începută de strategia cancelarului Angela Merkel de a reorienta industria energetică spre energia regenerabilă în locul energiei nucleare sau fosile. În trecut unele dintre cele mai stabile generatoare de profit din Germania, cele două companii de utilități au fost nevoite să revizuiască în scădere activele cu miliarde de euro și să se divizeze, după ce prețurile en-gros ale energiei s-au prăbușit.
