Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Banca centrală îi dă replica condamnatului Darius Vâlcov

Ziarul de Vrancea
5 feb 2019 815 vizualizări

BNR despre propunerea lui Vâlcov de renunțare la ROBOR: În numele cui vorbește domnul Vâlcov?

Declarația consilierului guvernamental Darius Vâlcov, potrivit căreia indicele ROBOR ar putea eliminat, este confuză și nu este clar în numele cui vorbește consilierul, în condițiile în care Banca Națională a României (BNR) are un dialog instituțional cu Ministerul Finanțelor, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. Darius Vâlcov este condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare cu executare. Guvernul ar vrea ca BNR să schimbe radical modul în care ROBOR este calculat sau poate chiar să-l elimine, a declarat, luni, pentru Bloomberg, Darius Vâlcov. Declarația lui Vâlcov este confuză pentru că nu este clar în numele cui vorbește consilierul, spune Suciu. ”Sincer să fiu, nici nu am înțeles foarte bine în ce constă această propunere, pentru că declarația e destul de confuză. Ca să nu mai spun că nu știu în numele cui vorbește domnul Vâlcov. BNR discută instituțional cu ministerul de Finanțe. Avem chiar un grup de lucru pentru a găsi soluții la problema ridicata de OUG 114 și nu știu dacă domnul Vâlcov e în acest grup. Adică știu, nu este”, a declarat Suciu, potrivit Digi24. Suciu a subliniat că ar fi bine ca dialogul să rămână la un nivel instituțional și pentru a anu apărea confuzii suplimentare. În plus, nu este clar de unde ar trebui eliminat indicele ROBOR. ”A fost o propunere oficială și din nou, repet, în numele cui vorbește domnul Vâlcov până la urmă? Dacă e să ne uităm puțin la ceea ce a spus, deși e destul de eliptică declarația, nu știu de unde și ce să eliminăm. Poate din contractele de credit. Asta se poate. ROBOR a fost introdus în contractele de credit ca referință la rate printr-o OUG, nu de către BNR. Și ROBOR nu e o referință în principal pentru credite. A fost ulterior utilizată această referință. ROBOR e o expresie a lichidității din piață și încercarea de a da peste cap această piață poate avea consecințe foarte grave în legatură cu reglarea lichidității în economia românească, în sistemul bancar, ba chiar și în legatură cu trezoreria statului”, a spus Suciu. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. La finalul anului trecut, Guvernul a anunțat impunerea unei taxe pe activele bancare, denumită ”taxa pe lăcomie”, care este legată de evoluția ROBOR.

Scenariile care stau la baza bugetului sunt excesiv de optimiste

u așa apreciază experții din cadrul Consiliului Fiscal

 

Proiectul de buget este construit pe o serie de premise excesiv de optimiste, pornind chiar de la scenariul de creștere economică, urmat de încasările din TVA, veniturile din accize, dinamica numărului de angajați sau câștigul salarial brut în sectorul concurențial, arată Consilul Fiscal. Instituția a publicat observațiile cu privire la proiectele legii bugetului de stat, legii bugetului de asigurări sociale pentru anul 2019 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021. Consiliul Fiscal arată că un prim aspect problematic îl reprezintă scenariul de creștere economică ce fundamentează construcția bugetară, acesta apărând drept excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituții, mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro. În plus, adoptarea intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare și taxarea suplimentară din sectoarele energetic și comunicații), este de natură să amplifice riscurile externe mai sus menționate. În acest context, menținerea ipotezei de accelerare a creșterii economice reale la 5,5% în 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil între 4 și 4,5% în 2018) în varianta de proiecție a cadrului macroeconomic elaborată ulterior adoptării OUG nr.114/2018 apare drept surprinzătoare și, în opinia Consiliului fiscal, nejustificată. Un alt aspect problematic îl reprezintă, în opinia Consiliului fiscal, ipotezele extrem de favorabile cu privire la dinamica numărului de angajați și câștigului salarial brut în sectorul concurențial, acestea fiind preconizate să crească în 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%. Datele lunare publicate de INS relevă un trend de încetinire vizibilă a ritmului de creștere a numărului de salariați din sectorul privat, de la 4% în 2016, la 3,2% în 2017 și 1,7% în perioada ianuarie-noiembrie 2018, în acest context o accelerare la un ritm de creștere de 3,7% a numărului de salariați în sectorul concurențial aparând drept neverosimilă. Un scenariu mai rezonabil (deși probabil încă optimist) ar fi, în opinia Consiliului fiscal, situarea ritmului de creștere în proximitatea cifrei aparente la nivelul anului anterior (1,5%-1,7%), ceea ce ar genera o deviație de circa 2 pp. la nivelul ratei de creștere comparativ cu proiecția CNSP. Ritmul anual de creștere al salariului brut din sectorul privat avut în vedere apare drept semnificativ superior evoluției din ultimii trei ani (10,7% în 2016, 12% în 2017, respectiv circa 11.2% în ianuarie-noiembrie 20183). În acest context, un scenariu care ar viza un ritm de creștere a salariului brut la maximul post-criză de 12% (din nou, o ipoteză optimistă) ar implica o deviație de la ritmul de creștere a salariului brut în sectorul concurențial din proiecția CNSP de circa 1,8 pp. De precizat că un ritm de creștere a anvelopei salariale din economie inferior cu 1 pp. scenariului luat în calcul în construcția bugetară duce, caeteris paribus, la un deficit mai mare cu 1,2 mld. lei (0.115% din PIB), ca urmare a veniturilor mai mici din impozitul pe venit și mai ales din contribuții sociale, ceea ce indică o senzitivitate ridicată a agregatelor de venituri la ipotezele privind dinamica pieței muncii. „Date fiind cele de mai sus, apreciem că ipotezele cu privire la dinamicile variabilelor de piața muncii apar ca excesiv de favorabile și improbabil a se materializa la nivelurile preconizate. De asemenea, considerăm că a lua în calcul ipoteze excesiv de optimiste cu privire la evoluțiile de pe piața muncii intră în contradicție cu dezideratul unei gestiuni prudente a politicii fiscale”, arată documentul.

Fostul șef al ANAF Gelu Diaconu anunță că instituția i-a făcut plângere penală

u el este acuzat că prezintă date nedestinate publicității

Fostul șef al ANAF Gelu Diaconu anunță că instituția i-a făcut plângere penală, acuzându-l că prezintă date nedestinate publicității. "Cred că tocmai am bifat o premieră națională: ANAF, firmă de casă a PSD, mi-a făcut plângere penală pentru că prezint public informații de interes general dar pe care ei le consideră că "nefiind destinate publicitătii". E posibil să fiu primul cetățean român fără nicio funcție publică, “posesor” de plângere penală de la o instituție a statului pentru că dezvălui ilegalitățile și minciunile lor. Să ne înțelegem: nu dezvălui informații clasificate și nici pe cele care țin de secretul fiscal!", anunță Diaconu pe Facebook. El mai susține că în timpul guvernării tehnocrate, când făcea același lucru, s-au făcut echipe de anchetă ca să se afle cine îi furnizează informații din interiorul ANAF. "Dar nu le-a dat prin cap să-mi facă plângere penală. Măcar meritul acesta le trebuie recunoscut: aveau o limită și înțelegeau democrația", subliniază Gelu Diaconu. El afirmă că "gașca PSD, având o mentalitate de trib care prăduiește tot ce ii iese în cale, nu poate concepe ca, dacă un cetățean arată cum au "fabricat" ei, de exemplu, analize de risc pentru a intimida cu controale redactiile Hotnews si Rise Project, acesta nu face decat să servească interesului public". "Demascarea unei ilegalități nu este numai o obligație civică, ci chiar o obligație legală!! Altcineva în locul meu le-ar zice că sunt de-a dreptul prostănaci (ca să folosesc un cuvânt drag psd-iștilor!), nu doar incompetenți cu acte și infractori în devenire", declară fostul șef al ANAF, anunțând că lucrează la un text în care va arăta cum au premeditat blocarea investițiilor și cum sacrifică dezvoltarea, și așa fragilă, a României.

Afacerile din comerțul cu amănuntul au încetinit în 2018

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut în 2018, față de 2017, ca serie brută, cu 5,4%, ritm scăzut față de cel din anul precedent, arată datele transmise marți de Institutul Național de Statistică (INS). În 2017, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 10,7% față de 2016, ritm scăzut față de cel înregistrat anul anterior. În 2018, față de 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o creștere cu 5,4% datorită creșterii vânzărilor de produse nealimentare (plus 6,1%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 6,1%) și comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (plus 3,2%). În decembrie 2018, față de aceeași lună a anului 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o creștere cu 4% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 4,7%), vânzările de produse nealimentare (plus 4,1%) și la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (plus 2,5%). În noiembrie 2018, față de aceeași lună a anului trecut, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul a crescut, ca serie brută, cu 7,2%. În decembrie 2018, față de luna precedentă, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a crescut pe ansamblu cu 3,2% datorită creșterilor din vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 15,4%). Scăderi au înregistrat comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-9,3%) și vânzările de produse nealimentare (-0,2%).

O avere consiferabilă, blocată în criptomonede

Quadriga, cea mai mare companie de schimb de criptomonede din Canadanu mai poate accesa circa 180 de milioane de dolari canadieni (137 de milioane de dolari), în monedă digitală, după moartea subită a fondatorului său, relatează BBC. Compania, care se află în insolvență, nu este în măsură să își acceseze rezervele de criptomonede, după decesul fondatorului Gerald Cotten (30 de ani) în decembrie, acesta fiind singura persoană care manevra fondurile companiei și știa parolele. În documentele depuse în instanță la 31 ianuarie, văduva sa, Jennifer Robertson, spune că laptopul lui Cotten, pe care acesta a derulat afacerile companiei, este criptat și nu cunoaște parola sau cheia de recuperare. "În ciuda căutărilor repetate, nu am reușit să le găsesc scrise nicăieri", afirmă Jennifer Robertson. Compania a angajat un anchetator pentru a vedea dacă poate recupera informații, dar eforturile au avut un succes limitat, „în recuperarea câtorva monede” și informații de pe computerul și telefonul lui Cotten. Compania investighează, de asemenea, dacă o parte din criptomonede nu sunt asigurate la alte instituții de schimb. Aproximativ 115.000 de utilizatori Quadriga dețin obligațiuni în numerar și criptomonede la companie. Compania estimează că datorează în jur de 250 milioane de dolari canadieni (190 milioane de dolari). Compania spune că o mare parte din criptomonede sunt păstrate într-un "cold wallet", un dispozitiv offline folosit pentru a proteja criptomonedele de hacking sau furt. Problemele de lichiditate au început în ianuarie 2018 și s-au accentuat după decesul lui Cotten. Fondatorul a murit în mod neașteptat, din cauza complicațiilor apărute după ce s-a înbolnăvit, în urma unei călătorii în India.

Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 3,09%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,09%, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Luni, indicele a urcat de la 3,06% la 3,07%. Marți, indicele a crescut la 3,09%. Totodată, marți, indicele ROBOR la șase luni a stagnat la 3,30%. Luni, indicele a crescut de la 3,29% la 3,30%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

Galaxy S10, unul din primele smartphone-uri compatibile cu Wi-Fi 6

Alături de 5G, o altă premieră în ceea ce privește conexiunile la internet pentru viitorul flagship Samsung, va fi suportul pentru cel mai nou standard wireless. S10 va fi unul dintre primele, dacă nu chiar primul smartphone care va oferi suport pentru Wi-Fi 6, cel mai nou standard wireless, aprobat recent de Wi-Fi Alliance, consorțiul de companii care supraveghează dezvoltarea acestei tehnologii. Conform informațiilor depuse de producătorul coreean la instituțiile oficiale de reglementare, referitor la noul său flagship, trei modele de Galaxy S10 vor fi compatibile cu Wi-Fi 6. Noul standard wireless, care inaugurează un sistem simplificat de numire (trecând de la nume precum N sau AC, la cifre) nu se va face remarcat prin viteză, ci printr-o performanță mai bună în zonele aglomerate, unde operează multe rețele și device-uri conectate la wireless. Ca și în cazul tehnologiei 5G, suportul Wi-Fi 6 vine mai devreme decât ar fi necesar, însă asta nu înseamnă nu este o adopție binevenită. La ora actuală, router-ele Wi-Fi 6 sunt ca și inexistente, ceea ce înseamnă că utilizatorii nu vor avea foarte curând suportul necesar pentru a profita de noul standard wireless suportat de Galaxy S10

JP Morgan sfâtuiește Apple să cumpere Netflix

Apple deține rezerve de numerar în valoare de aproape 250 de miliarde de dolari, iar una din modalitățile de utilizare a acestora ar putea fi achiziția Netflix, care ar întări poziția Apple, ca creator de conținut video, consideră un analist al băncii JP Morgan, transmite CNBC. ”Considerăm că Netflix ar fi cea mai potrivită din punct de vedere strategic, atât ca nivel de angajament al utilizatorilor cât și al conținutului original, diferențiindu-se de de agregatorii de conținut. Considerăm că există valoare în preluarea celui mai de succes jucător din acest spațiu, care este dificil de imitat cu un jucător mai mic”, a scris analstul Samik Chatterjee. Analistul a notat că o astfel de achiziție ar avea nevoie de o primă considerabilă. Dacă această primă ar fi de 20%, achiziția ar costa Apple 189 de miliarde de dolari. În prezent, Netflix are o capitalizare bursieră de 148 de miliarde de dolari și datorii nete de 7 miliarde de dolari. Nota scrisă de Chatterjee menționează trei industrii potrivite ca Apple să facă achiziții strategice și trei companii pe care Apple ar trebui să le cumpere: Netflix, Activision Blizzard și Sonos. Aceasta este doar o speculație lui Chatterjee, făcută însă într-o perioadă în care creșterea pe termen lung înregistrată de Apple datorită iPhone începe să încetinească.

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.