MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Avertisment DNSC: Înainte de a rezerva vacanţa, verifică atent oferta
Oferta perfectă poate ascunde o înşelătorie, consideră instituția
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a transmis, recent, un avertisment care vizează rezervările online de concedii. ”Oferta perfectă poate ascunde o înşelătorie”, avertizează specialiştii. "Înainte de a rezerva vacanţa, verifică atent oferta. Atacatorii folosesc anunţuri atractive, imagini preluate de pe alte platforme şi solicitări urgente de plată pentru a înşela turiştii", avertizează, duminică, DNSC, într-un mesaj pe Facebook. Specialiştii în securitate cibernetică atrag atenţia asupra elementelor care pot indica o ofertă de cazare frauduloasă:
- Site-ul nu aparţine unei platforme cunoscute sau unui operator autorizat;
- Preţul este mult sub nivelul pieţei ori include beneficii nerealiste;
- Se insistă asupra disponibilităţii limitate şi a rezervării imediate;
- Se solicită plata exclusiv prin transfer bancar sau metode greu de recuperat;
- Eşti presat să efectuezi plata cât mai rapid.
Recomandări:
- Alege doar operatori profesionişti şi platforme de încredere;
- Efectuează plata numai în baza unei rezervări confirmate şi a unor date de contact verificabile;
- Verifică recenziile şi istoricul comerciantului;
- "Vacanţele memorabile încep cu alegeri informate. Verifică atent înainte de a rezerva şi bucură-te de concediu în siguranţă", mai transmit specialiştii.
Unicredit: Economia României ar putea crește cu 0,2% în 2026
l redeschiderea Strâmtorii Hormuz a redus unul dintre principalele riscuri negative pentru perspectivele regiunii
Economia României ar putea înregistra o creștere de 0,2% în 2026, sub media Europei Centrale și de Est, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, urmând să accelereze la 2,3% în 2027, potrivit raportului macroeconomic trimestrial publicat de UniCredit. ''Europa Centrală și de Est (ECE) este pregătită să rămână una dintre cele mai reziliente regiuni de creștere din Europa, susținută de cererea internă, investițiile finanțate din fonduri europene și diminuarea riscurilor din zona energiei, chiar dacă guvernele continuă eforturile de consolidare fiscală și gestionează presiunile inflaționiste'', arată raportul trimestrial Quarterly Update realizat de The Investment Institute by UniCredit, prezentat în cadrul unui briefing de presă. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, majoritatea economiilor din ECE vor înregistra o creștere a PIB de aproximativ 2-3% în 2026, susținută în principal de consumul populației și de o absorbție mai bună a fondurilor europene. ''România și Slovacia vor evolua sub media regională pe termen scurt, deoarece măsurile de consolidare fiscală vor afecta activitatea economică. Pentru România, UniCredit estimează o creștere a PIB de 0,2% în 2026, urmată de o revenire la 2,3% în 2027'', mai arată raportul. Redeschiderea Strâmtorii Hormuz a redus unul dintre principalele riscuri negative pentru perspectivele regiunii, diminuând preocupările legate de perturbările aprovizionării cu energie și de riscurile inflaționiste, deși situația din Orientul Mijlociu continuă să genereze incertitudine, notează sursa citată. În același timp, stimulentele fiscale și creșterea cheltuielilor pentru apărare din Germania sunt așteptate să sprijine exporturile regionale începând cu 2027. ''Europa Centrală și de Est continuă să demonstreze o reziliență remarcabilă. În ciuda ajustărilor fiscale, a incertitudinilor geopolitice și a provocărilor structurale din sectorul manufacturier, cererea internă rămâne un motor puternic al creșterii economice. Regiunea intră într-o etapă în care țările capabile să combine consolidarea fiscală cu investiții și reforme pentru creșterea competitivității vor fi cel mai bine poziționate pentru a atrage capital și a susține creșterea pe termen lung. Privind înainte, o absorbție mai bună a fondurilor UE și îmbunătățirea cererii externe ar trebui să susțină o accelerare mai amplă a economiilor din regiune începând cu 2027'', a declarat Mauro Giorgio Marrano, Senior CEE Macroeconomist, UniCredit, citat în comunicat. Deși imaginea de ansamblu rămâne pozitivă, raportul evidențiază diferențe semnificative între țări. Astfel, Polonia va rămâne una dintre economiile cu cele mai bune performanțe, cu o creștere estimată a PIB de 3% în 2026 și 2027, susținută de cererea internă robustă. Totodată, Bulgaria este așteptată să înregistreze o creștere de 2,9% în 2026, în timp ce Serbia ar putea înregistra un avans de 2,9% în 2026 și de 3,5% în 2027. În Ungaria, redresarea economică va fi mai graduală, cu o creștere de 1,3% în 2026, urmată de o accelerare la 2,5% în 2027, pe fondul revenirii investițiilor. Raportul arată că inflația rămâne una dintre principalele provocări ale regiunii. ''Efectele de bază, majorările de taxe și șocurile din prețurile energiei contribuie la creșterea inflației în mai multe țări. Cu toate acestea, reducerea prețurilor energiei este de așteptat să îmbunătățească semnificativ perspectivele. Până la finalul anului 2027, UniCredit estimează că inflația va reveni în intervalele-țintă ale băncilor centrale din economiile ECE din afara zonei euro'', se mai arată în document.
Rata anuală a inflaţiei, în scădere uşoară faţă de luna precedentă
Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2026, comparativ cu luna iunie 2025 a fost 10,4%, în timp ce faţă de decembrie 2025 rata inflaţiei a atins 3,8%, anunţă, luni, Institutul Naţional de Statistică (INS). Cel mai mult au crescut preţurile la servicii, care au cunoscut un avans de 13,67% faţă de iunie 2025. "Indicele preţurilor de consum în luna iunie 2026 comparativ cu luna mai 2026 a fost 100,06%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2026 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 10,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2025 - iunie 2026) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2024 - iunie 2025) a fost 9,8%", informează INS. În luna mai 2026, rata anuală a inflaţiei urcase la 10,9%, potrivit datelor INS. Cât priveşte rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2025 – iunie 2026) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025), aceasta a fost 9,8%. INS precizează că indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iunie 2026 comparativ cu luna mai 2026 a fost 99,94%, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2026 comparativ cu luna iunie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 9,2%, iar rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2025 – iunie 2026), raportat la precedentele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 8,6%. În luna iunie, preţurile la produsele alimentare au înregistrat o scădere uşoară faţă de mai, dar şi o creştere de 2,73% faţă de decembrie 2025 şi 5,75% faţă de iunie 2025. La produsele nealimentare, preţurile au consemnat o creştere uşoară faţă de mai-0,19%, dar şi un avans de 3,2% faţă de decembrie 2025 şi 12,29% faţă de iunie 2025. La servicii, preţurile au consemnat o creştere uşoară faţă de mai-0,49%, dar şi un avans de 6,61% faţă de decembrie 2025 şi 13,67% faţă de iunie 2025. Pe total, preţurile au crescut cu 0,06% faţă de mai, cu 3,77% faţă de decembrie 2025 şi 10,42% faţă de iunie 2025. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie, rata medie a inflaţiei a fost de 0,6%, comparativ cu 0,5% în perioada similar din 2025, iar în trimestrul II din 2026, faţă de în trimestrul II din 2025 de 10,7%, potrivit datelor INS.
Chisăliță: Un rating 'junk' modifică prețul întregului capital din economie
Un rating 'junk' modifică prețul întregului capital din economie, afectând atât statul, cât și companiile și, în final, consumatorii, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată luni. 'Adevărata problemă este că un rating 'junk' modifică prețul întregului capital din economie. Nu doar Ministerul Finanțelor va plăti dobânzi mai mari, ci fiecare companie care dorește să investească, fiecare bancă ce finanțează proiecte, fiecare distribuitor de energie, fiecare dezvoltator de parcuri fotovoltaice sau eoliene și, în cele din urmă, fiecare consumator', scrie analistul. Potrivit acestuia, capitalul nu merge acolo unde promisiunile sunt cele mai mari, ci unde riscul este cel mai mic. 'O retrogradare a României în categoria 'junk' nu înseamnă doar o literă schimbată într-un raport al agențiilor de rating. Înseamnă că fiecare parc fotovoltaic devine mai scump de construit. Fiecare turbină eoliană produce energie mai scumpă. Fiecare kilometru de rețea electrică costă mai mult. Iar toate aceste costuri ajung, inevitabil, în factura consumatorului', avertizează președintele AEI. El spune că sunt momente în care un indicator financiar aparent tehnic schimbă traiectoria unei economii pentru un deceniu, iar pentru România aceasta ar putea însemna pierderea statutului de 'investment grade'. 'În limbajul piețelor, o simplă literă schimbată în evaluarea agențiilor de rating mută o țară din categoria investițiilor sigure în cea a economiilor considerate speculative - categoria 'junk'. În discursul public, această posibilitate este adesea redusă la o singură idee, statul se va împrumuta mai scump. În realitate, acesta este doar primul domino', afirmă Chisăliță. Acesta arată că într-o economie modernă, energia este infrastructura tuturor infrastructurilor și dacă energia devine mai scumpă, întreaga economie devine mai scumpă. Specialistul a gândit un posibil scenariu în privința sistemului energetic românesc până în 2035, 'Investment Grade' comparativ cu 'Junk'. 'Aceasta nu este o predicție, ci o modelare de scenariu. Ea pornește de la trei ipoteze, România are astăzi un cost al capitalului deja ridicat, Costul de finanțare în energie este estimat la circa 7,6%, iar o retrogradare în categoria 'junk' l-ar putea împinge spre 9-10%. Ținta oficială actualizată a României pentru 2030 este de aproximativ 31,3 GW capacitate instalată, cu circa 76% din surse regenerabile', explică președintele AEI. În primul scenariu - 'Investment Grade', România evită retrogradarea, stabilizează finanțele publice, menține accesul la fonduri europene și reduce riscul legislativ. Costul de finanțare în energie rămâne ridicat, dar controlabil: 7-8%. În cel de-al doilea scenariu - 'Junk', România este retrogradată în 'non-investment grade'. În aceste condiții, prima de risc crește, costul datoriei urcă, investitorii cer randamente mai mari, iar unele fonduri instituționale își reduc expunerea. Costul de finanțare în energie urcă spre 9-10%. Costul de finanțare în energie este crucial pentru regenerabile, deoarece proiectele curate au costuri inițiale mari și costuri operaționale reduse; IEA arată că finanțarea este un determinant central al costului energiei.
Constructorii auto obţin o primă victorie în procesele din UK privind emisiile motoarelor diesel
Mai mulţi dintre cei mai mari producători auto din lume au obţinut o victorie importantă în prima etapă a proceselor din Marea Britanie privind acuzaţiile că vehiculele diesel au fost echipate cu dispozitive ilegale menite să manipuleze testele de emisii, transmite Reuters. Judecătoarea Sara Cockerill, de la Înalta Curte din Londra, a respins vineri majoritatea principalelor acuzaţii formulate împotriva constructorilor ale căror vehicule au fost analizate în proces. Cazul a vizat 20 de modele produse de Mercedes-Benz, Ford, Nissan, Renault, precum şi mărcile Peugeot şi Citroën, deţinute de grupul Stellantis. Instanţa a stabilit că ”un dispozitiv de manipulare” a emisiilor există doar dacă acesta este conceput în mod intenţionat şi nepermis pentru a modifica funcţionarea sistemului de control al emisiilor atunci când detectează testele oficiale. Totuşi, judecătoarea a constatat şi unele încălcări. În cazul Mercedes-Benz, decizia vizează un sistem de control al temperaturii lichidului de răcire utilizat pe anumite modele şi eliminat printr-o actualizare software în decembrie 2015. De asemenea, instanţa a identificat probleme legate de un mod de funcţionare a motorului folosit pe unele vehicule Peugeot şi Citroën. Mercedes-Benz a salutat hotărârea, afirmând că instanţa i-a dat dreptate în cea mai mare parte a cauzei, însă a anunţat că analizează posibilitatea de a ataca în instanţă concluziile nefavorabile. Şi Stellantis a precizat că doar una dintre acuzaţiile formulate împotriva companiei a fost admisă şi că ia în calcul formularea unui apel, subliniind că toate vehiculele sale respectă reglementările privind emisiile. La rândul lor, avocaţii reclamanţilor au anunţat că analizează contestarea deciziei, susţinând că instanţa britanică a interpretat legislaţia într-un mod mai restrictiv decât alte instanţe europene.
Campari intensifică lupta împotriva imitaţiilor de Aperol
Grupul italian Campari îşi consolidează măsurile pentru protejarea brandului Aperol, principalul motor al vânzărilor sale, pe fondul apariţiei unui număr tot mai mare de băuturi care imită celebrul Aperol Spritz şi al concurenţei tot mai puternice din segmentul aperitivelor, transmite Reuters. În Italia, unde concurenţa este cea mai intensă, compania a lansat o campanie de promovare şi un program de fidelizare destinat barurilor şi restaurantelor care servesc cocktailul original. Campari extinde, de asemenea, distribuţia butoaielor cu Aperol Spritz gata preparat, o soluţie menită să asigure servirea reţetei autentice şi să reducă utilizarea produselor similare. Potrivit datelor IWSR, consumul mondial de cocktailuri spritz a crescut de la mai puţin de 2,5 miliarde de porţii în 2019 la aproape 4 miliarde în 2024, ceea ce a atras numeroşi concurenţi pe această piaţă. Aperol reprezintă aproximativ 26% din veniturile Campari, fiind cel mai important brand al companiei şi unul dintre principalele motive pentru care grupul a rezistat anul trecut încetinirii cererii din industria băuturilor alcoolice.
Elon Musk şi Sam Altman îşi aruncă noi acuzaţii pe X
Disputa de lungă durată dintre Elon Musk şi directorul general al OpenAI, Sam Altman, s-a reaprins pe platforma X, după ce Apple a intentat un proces împotriva OpenAI, acuzând compania de furt de secrete comerciale, transmite CNBC. Musk şi Altman au contribuit la înfiinţarea OpenAI în 2015, ca organizaţie non-profit dedicată cercetării în domeniul inteligenţei artificiale. În 2018, Musk a părăsit consiliul de administraţie, iar ulterior a contestat în instanţă transformarea OpenAI într-o companie cu scop lucrativ. În acest an, un juriu din California a dat câştig de cauză lui Altman, iar Musk a anunţat că va face apel. Relaţiile dintre cei doi s-au deteriorat după ce Musk a încercat să atragă ingineri OpenAI pentru dezvoltarea sistemului Autopilot al Tesla, a recrutat cercetători ai companiei şi a cerut controlul total asupra OpenAI şi integrarea acesteia în Tesla. Consiliul de administraţie a respins propunerea, iar Musk şi-a retras finanţarea promisă.
Disney ia în calcul o versiune gratuită
Serviciul de streaming video deţinut de Disney ar putea avea, pe viitor, o versiune gratuită, cu o bibliotecă de conţinut limitată. Responsabilul pentru produse şi tehnologie de la Disney ar fi propus varianta unei versiuni gratuite a serviciului Disney într-o şedinţă din cadrul companiei, conform surselor citate de Business Insider. Deocamdată, aceasta încă ar fi luată în calcul fără să fi fost luată o decizie finală privind lansarea sau formatul în care va intra pe piaţă. Astfel, nu este clar, deocamdată, nici când, nici cum va lansa Disney o astfel de versiune. Cel mai probabil, o versiune gratuită de Disney va avea reclame, un număr limitat de filme şi seriale şi mai puţine facilităţi - o calitate redusă a imaginii şi sunetului, fără download etc. În funcţie de forma aleasă de companie, versiunea gratuită ar putea servi ca un demo prin care să fie atraşi abonaţi noi pentru restul versiunilor sau, într-o anumită măsură, un concurent pentru YouTube, care acaparează zona gratuită de streaming.
