MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Averea financiară a românilor a crescut în medie cu 7% în ultimii 20 de ani
Criza Covid-19 va impacta averea românilor într-o măsură mai mică decât media din regiunea est-europeană
Averea financiară a românilor a crescut în medie cu 7% în ultimii 20 de ani, într-un ritm mai lent decât creșterea de 10% înregistrată în Europa Centrală și de Est, statele baltice și Rusia în aceeași perioadă, arată o analiză realizată de Boston Consulting Group, care relevă că averea românilor ar putea fi mai puțin afectată de criza generată de Covid-19,comparativ cu alte state din zonă. ”Averea financiară a românilor a crescut în medie cu 7% în ultimii 20 de ani, într-un ritm mai lent decât creșterea de 10% înregistrată în Europa Centrală și de Est, statele baltice și Rusia în aceeași perioadă”, arată Boston Consulting Group (BCG) în cel mai recent raport al său, Global Wealth Report. Analiza relevă faptul că averea financiară a românilor crește mai lent decât media din Europa de Est și rămâne puternic concentrată. ”Aproximativ 20% din averea financiară națională este deținută de persoane care au până la 100.000 de dolari – segment care este reprezentat de mult peste 95% din populația României; 37% este deținută de persoane care au între 100.000 și 250.000 de dolari; 17% din averea națională este deținută de segmentul de peste 100 milioane de dolari; restul de aproximativ 26% se împarte în ponderi relativ egale în categoriile 250.000 – 1 milion, 1-5 milioane, 5-20 milioane, 20-100 milioane de dolari”, potrivit analizei. Drept urmare, românii dețin acum 4% din averea financiară totală din această regiune, într-o scădere semnificativă de la valoarea de 7,3% înregistrată în 1999. ”Acest lucru poate părea surprinzător, într-un context în care România a avut una dintre cele mai mari rate de creștere economică din Europa din ultimii 10 ani, dar ar putea fi explicată prin doi factori: 1.. o dezvoltare puternică a consumului, care a determinat creșterea economică din ultimii ani; 2. rate mari de creștere a investițiilor non-financiare, în primul rând imobiliare, care nu sunt incluse în calculul averii financiare adresate de studiul nostru”, arată analiza. La 20 de ani de la primul raport anual al BCG asupra averii globale, aceasta cunoaște în prezent o concentrare mult mai mică decât în trecut, iar decalajul de avere care a separat la începutul secolului piețele dezvoltate de piețele de creștere s-a redus dramatic. La nivel global, averea financiară netă aproape s-a triplat în ultimii 20 de ani, trecând de la 80 de miliarde de dolari în 1999 la 226 de miliarde de dolari la sfârșitul lui 2019. Pe de altă parte însă, criza Covid-19 va impacta averea românilor într-o măsură mai mică decât media din regiunea est-europeană. “BCG consideră că această criză provocată de Covid-19 va avea un impact mai mic asupra acumulării averii de către români în comparație cu alte țări din regiune. Prin urmare, în următorii cinci ani, averea financiară locală va crește mai susținut decât cea din Europa Centrală și de Est, Balcani, Rusia sau chiar decât media globală, luând în considerare toate scenariile”, a spus Bogdan Belciu, partner BCG. În raport, BCG prezintă trei scenarii posibile pentru evoluția post-Covid-19 la nivel global, care va impacta diferit industria administratorilor de investiții. ”Recuperare rapidă: Deși PIB-ul mondial scade rapid, această situație va fi trecătoare, iar averea globală va crește de la 226 trilioane de dolari în 2019 la 282 trilioane de dolari până în 2024, cu o rată de creștere de 4,5%. Pentru administratorii de active va exista o scădere a profiturilor pe termen scurt, dar pandemia nu va avea un impact pe termen lung asupra industriei”, arată analiza. Al doilea scenariu arată o recuperare economică lentă. ”Impact mai puternic asupra economiei, criza va fi mai severă și va dura mai mult până la recuperare. În acest scenariu, averea globală va scădea la 215 trilioane de dolari în acest an și apoi vacrește la 265 trilioane de dolari până în 2024, o creștere anuală de 3,2%. În acest caz, marja de venit a administratorilor de active va fi în scădere, în special pentru cei care lucrează cu raport cost-beneficiu ridicat. Drept urmare, consolidarea industriei poate crește”, spun analiștii. Al treilea scenariu presupune o pierdere prelungită.
Mai puțin de 10% dintre români fac revizia tehnică anuală a centralelor termice
revizia tehnică, operațiune care în mod normal durează aproximativ 1,5-2 ore, reduce semnificativ riscul apariției unor defecțiuni neprevăzute
Mai puțin de 10% dintre români fac revizia tehnică anuală a centralelor termice, arată datele producătorului italian Ariston Thermo, potrivit căruia mentenanța anuală și verificarea tehnică obligatorie garantează păstrarea eficienței energetice a echipamentelor și reduc semnificativ riscul apariției unor defecțiuni ale instalației de încălzire. ”Centrala termică este unul dintre cele mai importante echipamente din locuințele românilor, fiind responsabilă de asigurarea confortului în fiecare zi, indiferent de anotimp. Cu toate acestea, mai puțin de 10% dintre români fac revizia tehnică anuală a centralelor termice, riscând ca echipamentele să nu funcționeze la parametri optimi, să aibă un randament mai mic și un consum mai mare de combustibil”, potrivit datelor Ariston Thermo România, unul din cei mai mari jucători pe piața de centrale termice și boilere electrice. În România sunt instalate aproximativ 2,6 milioane de centrale termice. ”Mulți proprietari uită că centralele termice sunt echipamente care funcționează zilnic și că au nevoie de întreținere periodică pentru a funcționa eficient și cât mai mult timp. Revizia tehnică, operațiune care în mod normal durează aproximativ 1,5-2 ore, reduce semnificativ riscul apariției unor defecțiuni neprevăzute și poate prelungi cu câțiva ani durata de viață a echipamentului, dacă este realizată anual”, a declarat Cătălin Drăguleanu, Country Manager Ariston Thermo România. O centrală care nu funcționează la parametri optimi produce mai puțină apă caldă menajeră și încălzire. De asemenea, ocazionalele erori se pot transforma în timp în defecțiuni care necesită intervenții costisitoare sau chiar pot duce la înlocuirea centralei. ”Pentru a proteja investiția în confortul familiei și pentru a evita costurile suplimentare, Ariston Thermo România recomandă ca revizia tehnică să fie realizată anual. Dacă această operațiune nu este efectuată anual, se poate pierde avantajul oferit de garanția extinsă a echipamentului”, precizează compania. Reprezentanții companiei spun că o centrală care nu a beneficiat de revizii anuale va avea în timp un nivel mai redus de eficiență și un consum mai mare de combustibil. Prin mentenanță constantă, proprietarul centralei se asigură că ține costurile sub control. Revizia tehnică trebuie efectuată de către personalul unui centru service autorizat, având în vedere că sistemul de încălzire este unul complex. ”În timpul reviziei, tehnicienii autorizați vor efectua acțiuni de curățare și întreținere a schimbătorului de căldură, vor verifica sau reface reglajele de ardere, vor schimba filtrele de apă rece și încălzire, dacă este necesar. Doar centrele de service autorizate pot asigura asistență specializată și intervenții cu piese de schimb originale. Operațiunile de întreținere sunt necesare, inclusiv pentru modelele de ultimă generație, deoarece funcționarea acestora depinde și de agenți precum gazul, aerul, energia electrică sau agentul termic. Atunci când revizia nu este realizată anual, pot apărea depuneri, magnetită sau reziduuri în centrală, iar schimbătorul de căldură pierde din eficiență, respectiv putere”, precizează compania.
Consumatorii cheltuiesc mai puțin pentru majoritatea produselor nealimentare
Cumpărăturile online au înregistrat o creștere substanțială post pandemie, în timp ce grija pentru sănătate este la fel de mare ca cea pentru locul de muncă, însă intențiile privind cheltuielile au fost profund afectate, arată sondajul global PwC referitor la comportamentul consumatorilor, potrivit căruia 40% au raportat o scădere a veniturilor ca urmare a pierderii locului de muncă sau a reducerii veniturilor. ”Preferința pentru cumpărăturile online se află în creștere, grija pentru sănătate fizică și mentală a devenit la fel de mare ca cea pentru locul de muncă, în timp ce intențiile privind cheltuielile sunt profund afectate de reducerea veniturilor personale”, rezultă din sondajul global PwC referitor la comportamentul consumatorilor, ”Global Consumer Insights Survey” 2020. Schimbările de comportament ale consumatorilor în 2020, după izbucnirea pandemiei Covid-19, evidențiază trei tendințe majore: adaptarea digitală, preocuparea pentru sănătate, respectiv pentru sustenabilitate. ”45% dintre consumatori la nivel global spun că asistența medicală este unul dintre primele trei motive pentru a trăi într-un oraș. 69% sunt mai preocupați de sănătatea mintală și bunăstarea persoanei. 43% se așteaptă ca întreprinderile să aibă responsabilitate pentru impactul lor asupra mediului”, arată sondajul. Deși cumpărăturile alimentare în magazinul fizic reprezintă în continuare principala alegere, peste o treime dintre consumatori (35%) folosesc instrumentele online în acest scop, iar 86% dintre aceștia intenționează să își mențină acest obicei și după ce măsurile de distanțare socială sunt eliminate. ”Pandemia a evidențiat avantajele cumpărăturilor online și a modelat într-un timp scurt comportamentele și obiceiurile de consum. Este de așteptat ca această tendință să accelereze și, implicit, să stimuleze companiile și comercianții să își reinventeze modul în care își desfășoară activitatea. Cel mai probabil ne îndreptăm către o experiență de tip omnichannel care va integra tot mai mult cumpărăturile offline cu cele online mai curând decât se anticipa”, spune Mihai Anița, partener, retail & consumer leader, PwC România. În ceea ce privește produsele nealimentare, înainte de pandemie, 47% dintre consumatori spuneau că fac cumpărături zilnic sau săptămânal din magazinele fizice, în timp ce telefoanele mobile erau utilizate în acest scop de 30% și calculatoarele de 28%. Post pandemie, cumpărăturile online pentru produse nealimentare au înregistrat o creștere substanțială, astfel: telefon mobil 45%; calculatorul 41%.
66% dintre oamenii de afaceri se așteaptă ca revenirea economiei din Europa să fie rapidă
Un procent de 66% dintre oamenii de afaceri se așteaptă ca revenirea economiei din Europa să fie rapidă, potrivit unui studiu Accenture, care arată că printre cele mai optimiste sectoare se numără cel al comunicațiilor, mass-media și al divertismentului, unde 52% dintre respondenți se așteaptă la o revenire în formă de V pe piețele europene, urmat de cel de asigurări cu 47%. ”Deși companiile europene intenționează să accelereze transformarea digitală, este posibil ca investițiile lor mai lente în inovare să nu le permită să ajungă din urmă companiile americane și chineze. Două treimi (66%) dintre liderii afacerilor la nivel mondial sunt încrezători că piața europeană va înregistra o revenire relativ rapidă în urma recesiunii economice cauzate de pandemia Covid-19”, potrivit unui studiu Accenture (NYSE: ACN). Raportul intitulat ”Bold Moves in Tough Times” și bazat pe un sondaj la care au participat aproximativ 500 de directori de companii din Europa, America de Nord și regiunea Asia-Pacific din 15 industrii, constată că aproximativ trei din 10 de respondenți (29%) se așteaptă ca revenirea economică în Europa să fie destul de rapidă („în formă de V”), în timp ce 37% anticipează o revenire mai lentă, dar constantă, în formă de U în următoarele 12 luni. ”Printre cele mai optimiste sectoare se numără cel al comunicațiilor, mass-media și al divertismentului, unde 52% dintre respondenți se așteaptă la o revenire în formă de V pe piețele europene, urmat de cel de asigurări cu 47%. La polul opus se află sectorul auto și cel al companiilor aeriene/ travel / transporturi doar 7% și, respectiv, 12% dintre respondenți așteptându-se la o revenire rapidă”, relevă studiul. O perspectivă optimistă se poate observa și în domeniul produselor farmaceutice / biotehnologie / științele vieții, cu 34% dintre liderii acestui sector așteptându-se la o creștere a cererii în Europa ca urmare a pandemiei. Raportul arată, de asemenea, că directorii se așteaptă ca economiile din Germania, Marea Britanie și Țările Nordice să se refacă cel mai rapid după recesiune, urmate de Franța, Spania și Italia. În plus, oamenii de afaceri europeni sunt optimiști în ceea ce privește competitivitatea Europei, deoarece patru din 10 respondenți (39%) consideră că firmele europene vor fi mai competitive față de cele din SUA decât au fost înainte de criză și chiar mai mulți (43%) cred că firmele europene vor fi mai competitive în comparație cu cele chineze.
Exportul de energie electrică a crescut cu aproape 40%
Exportul de energie electrică a crescut în primele cinci luni ale anului cu aproape 40%, la 2.234,4 milioane kWh, în timp ce consumul final de energie a scăzut cu circa 7%, la 21.798,8 milioane kWh, față de perioada similară din 2019, a anunțat luni Institutul Național de Statistică (INS). ”Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 21.798,8 milioane kWh, cu 6,8% mai mic față de perioada corespunzătoare a anului 2019; iluminatul public a înregistrat o scădere cu 9%, iar consumul populației a crescut cu 2,9%. Exportul de energie electrică a fost de 2.234,4 milioane kWh, în creștere cu 634,6 milioane kWh”, arată datele INS. În perioada 1 ianuarie-31 mai 2020, resursele de energie primară au scăzut cu 11,2%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 3,8%, față de aceeași perioadă a anului precedent. Principalele resurse de energie primară în perioada ianuarie-mai 2020 au totalizat 12,787 milioanei tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 1,605 milioane tep față de perioada similaară din 2019. Producția internă a însumat 7,650 milioane tep, în scădere cu 866.300 tep față de aceeași perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 5,137 milioane tep. Consumul propriu tehnologic în rețele și stații a fost de 2.503,8 milioane kWh, în scădere cu 115 milioane kWh. În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 26.537 milioane kWh, în scădere cu 1.060,4 milioane kWh, față de perioada corespunzătoare a anului 2019. Producția din termocentrale a fost de 8.245,6 milioane kWh, în scădere cu 1.990,3 milioane kWh (-19,4%). Producția din hidrocentrale a fost de 5.644 milioane kWh, în scădere cu 1.603,2 milioane kWh (-22,1%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 5.143 milioane kWh, în creștere cu 629,5 milioane kWh (plus 13,9%). Producția din centralele electrice eoliene în pimele cinci luni ale anului a fost de 3.602,2 milioane kWh, în creștere cu 300,8 milioane kWh față de aceeași perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalații fotovoltaice în această perioadă a fost de 737,8 milioane kWh, în creștere cu 32,3 milioane kWh față de perioada corespunzătoare a anului 2019.
Tesla reduce prețul SUV-ului Model Y cu 3.000 de dolari
Tesla a redus prețul SUV-ului Model Y cu 3.000 de dolari, la doar patru luni de la lansarea acestuia, producătorul de automobile electrice dorind să mențină vânzările în contextul pandemiei de Covid-19, transmite Reuters. În luna mai, Tesla a redus și prețurile automobilelor Model 3, Model X și Model S. Compania condusă de Elon Musk a raportat o scădere sub așteptări a vânzărilor de automobile în trimestrul al doilea, în pofida impactului pandemiei asupra industriei auto la nivel global. Prețul SUV-ului Model Y pornește acum de la 49.990 de dolari, fiind cu aproape 6% mai mic față de prețul anterior, de 52.990 de dolari, potrivit site-ului companiei. Tesla nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Compania a început să livreze SUV-uri Model Y în luna martie, promițând un mult-așteptat vehicul crossover care va concura cu producători europeni precum Volkswagen, care vor lansa propriile lor vehicule electrice. Tesla a anunțat în aprilie că Model Y este deja profitabil, marcând o premieră pentru istoria de 17 ani a companiei, când unul dintre vehiculele sale noi generează profit în primul său trimestru.
Firefox Send a fost suspendat din cauză că era folosit de hackeri
Mozilla și-a suspendat serviciul privat și gratuit de file sharing, după ce experții în securitate au avertizat că acesta este preferat de hackeri ca mijloc de răspândire a malware-ului folosit în diverse atacuri. Calitățile serviciului de file sharing Firefox Send au fost apreciate de hackeri, care l-au folosit în număr mare pentru a-și livra codurile malițioase. În răspuns, Mozilla a decis să-l întrerupă complet, în timp ce lucrează la îmbunătățirea acestuia. Lansat în martie 2019, Firefox Send este un serviciu de file sharing care pune la dispoziția utilizatorilor spațiu de stocare pentru fișierele de dimensiuni mari pe care vor să le trimită. În ciuda numelui, acesta nu este disponibil doar celor care utilizează Firefox. Fișierele stocate de Firefox Send sunt criptate, iar utilizatorii pot alege distrugerea automată a acestora după un număr de download-uri. Aceste calități au fost apreciate și de hackeri care l-au folosit masiv pentru a stoca malware, ransomware, spyware, viruși bancari și alte coduri malițioase la care să facă trimitere link-urile pe care le-au trimis prin email sau aplicații de chat. Experții în materie de securitate au observat cum Firefox Send este folosit de grupuri de hackeri precum FIN7, REVil, Ursnif sau Zloader și i-au avertizat pe cei de la Mozilla. Producătorul browser-ului Firefox a decis să-l oprească temporar, până îi aduce anumite îmbunătățiri. Prin această oprire, au fost blocate instant și legăturile hackerilor cu codurile stocate și folosite în campanii.
Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 2,15%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut luni la nivelul de 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai scăzut al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 20 aprilie 2018, de 2,13% Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 2,23%, cel mai redus nivel atins din 19 ianuarie 2018. Consiliul de administrație al BNR a decis pe 29 mai reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
