MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Atenție la produsele folosite pentru curățarea mâinilor! Piața românească a fost invadată de produse dezinfectante contrafăcute
"sunt produse realizate în principal din alcool, cu concentrații mult prea mici pentru a fi eficiente”, susțin specialiștii
Piața românească a fost invadată de sute de produse dezinfectante contrafăcute, care reprezintă un pericol real pentru cei care le folosesc, iar autoritățile ar trebui să reglementeze mai strict acest sector, pe întregul lanț comercial, susțin reprezentații unui producător din acest domeniu. Descinderile autorităților române din ultimele zile, care au dus la descoperirea unor depozite, produse și unități de producție ilegale, arată amploarea fenomenului, unul care aduce atingere sănătății publice, arată experții Grande Gloria Production, compania care produce dezinfectanții Hygienium. "Sunt produse realizate în principal din alcool, cu concentrații mult prea mici pentru a fi eficiente, la care se adaugă tot felul de compuși chimici, printre care și metanolul, un compus extrem de toxic, și emoilenți, iar soluțiile care ies din acest amestec empiric riscă să afecteze sănătatea celor care le folosesc. Acești dezinfectanți contrafăcuți sunt ușor de identificat după câteva elemente simple - produsul este lipicios, lasă dâre pe recipienții în care este stocat și se usucă mai greu pe mâini. În plus, poate crea senzația de încălzire a mâinilor sau poate da iritații'', a afirmat Constantin Danciu, director de dezvoltare al companiei. Experții dau exemplul unui dezinfectant de mâini, fabricat în Turcia, produs comercializat sub formă de gel pentru mâini, în compoziția căruia a fost găsită substanța metanol, în procent de 11,6%, substanță deosebit de toxică pentru sistemul nervos central și pentru ochi. Produsul prezintă și abateri de la normele europene de etichetare a produselor chimice, respectiv nu are pe etichetă pictograme specifice pentru avertizarea consumatorilor cu privire la toxicitate și inflamabilitate. Totodată, produsul nu este prevăzut cu un sistem de închidere de siguranță pentru copii, care să înlăture riscul ingestiei substanței de către cei mici. Având în vedere abaterile deosebit de grave de la prevederile Regulamentului european privind produsele biocide, Danish Safety Technology Authority a dispus distrugerea tuturor loturilor și notificarea țărilor membre UE pentru ca acestea să verifice dacă produsul se comercializează și pe piața internă a acestora. Potrivit companiei, în contextul apariției pe piață a unor astfel de produse periculoase, este nevoie de un efort conjugat al autorităților și producătorilor avizați de Ministerul Sănătății pentru a pune capăt acestui fenomen. "Este nevoie de o reglementare mai strictă a acestui sector, pe întregul lanț comercial, de la producție la distribuție și de înființarea unor laboratoare specializate care să acrediteze produsele dezinfectante'', a adăugat Danciu. "În România, în prezent, este greu pentru un producător care respectă toate standardele, care obține autorizarea Ministerului Sănătății, să concureze cu producătorii ilegali, care vând la prețuri mici unor clienți care, din păcate, tratează cu inconștiență pericolul utilizării acestor produse'', afirmă acesta. Într-o analiză lansată recent de Frames & Hygienium, experții afirmau că multe dintre firmele din România ignoră sau tratează superficial pericolul generat de coronavirusul COVID - 19. Astfel s-a ajuns ca numărul companiilor cu cazuri de îmbolnăvire se crească semnificativ, iar pericolul, dincolo de cel sanitar, este ca business-urile să intre în blocaj, cu consecințe majore pe lanțurile economice. Potrivit experților, în multe firme, în special în zona de IMM-uri, respectarea regulilor de protecție este, din păcate, facultativă. Dincolo de faptul că nu se poartă măști sanitare decât în situații punctuale, în multe companii sunt probleme și cu asigurarea măsurilor de dezinfecție și protecție a spațiilor în care se desfășoară activitățile economice.
Patronii de restaurante critică dur restricțiile impuse de Guvern
Anastasiu (Alianța Pentru Turism): E o iluzie că prelungirea închiderii restaurantelor protejează împotriva răspândirii virusului
Teoria conform căreia prelungirea închiderii restaurantelor protejează împotriva răspândirii coronavirusului este o iluzie, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Dragoș Anastasiu, purtătorul de cuvânt al Alianței Pentru Turism - organizație care reunește patronatele din domeniul turistic. "Iluzia este că nedeschizând interioarele restaurantelor suntem în siguranță, că ne protejăm de covid. Noi credem că asta e o iluzie, că nu aici e cauza principală. Nu știu dacă lumea întreabă foarte deschis ce se întâmplă la biserici, ce se întâmplă la transportul public, ce se întâmplă la transportul de navetiști. Iluzia este că totul vine din HoReCa", a comentat Dragoș Anastasiu la finalul unei conferințe de presă. În conferința de presă de miercuri, reprezentantul Alianței Pentru Turism a subliniat că turiștii de pe litoral se înghesuie pe terase din cauza reglementărilor guvernamentale care țin restaurantele închise. "Atunci când întrebăm (la Guvern, n.r.) de ce nu funcționăm la fel ca peste tot în Europa, răspunsul este 'ne uităm la cifrele de infectare'. Minunat! Doar că ce cerem noi de peste 4 săptămâni nu are de-a face cu acest lucru. Noi am spus așa: ce treabă au restaurantele de interior de pe litoral, sau din Delta Dunării sau din zonele turistice? De ce trebuie să se înghesuie pe terase toți cei care se duc acolo, în loc să se deschidă interioarele și să se răspândească oamenii pe un spațiu mai mare, în condiții de siguranță și control? De ce să nu dăm drumul la interioarele din mall-uri, unde există control? De ce să nu dăm drumul la zonele din balneo, unde există control? (...) Hai să vedem cum de nu avem cazuri în HoReCa, la angajații noștri, în schimb (în viziunea Guvernului, n.r.) noi suntem cei care răspândim virusul. Deci din acest punct de vedre argumentul nu ține", a argumentat Dragoș Anastasiu. Purtătorul de cuvânt al Alianței Pentru Turism a apreciat că deschiderea restaurantelor la interior nu este un act imprudent. "Am mai întrebat (Guvernul, n.r.) un lucru: Dacă deschideți interioarele, în zona estivală, în balneo, în mall-uri, chiar credeți că va crește numărul de infectări? Și răspunsul a fost că ce spunem noi nu poate fi contrazis. Și atunci de ce nu facem tot ce face o Europă întreagă - să deschidem restaurantele la interior? Noi nu vrem relaxare, dimpotrivă, noi venim cu măsuri care protejează oamenii, care mergem într-o zonă relaxată, mergem într-o zonă controlată, și lărgim spațiile unde oamenii oricum există. N-am găsit până acum înțelegere. (...) Înțelegem politicienii, pentru că lumea vrea prudență și pare că redeschiderea interioarelor la restaurante ar fi un act de lipsă de prudență, însă pur și simplu nu credem că este așa", a adăugat Dragoș Anastasiu. Organizația Patronală a Restaurantelor și Hotelurilor din România (HORA) a prezentat, la conferința de presă de miercuri, un tabel dintr-o bază de date a Uniunii Europene, potrivit căruia în 29 de țări europene restaurantele la interior au fost redeschise, în timp ce în România sunt în continuare închise.
Averea cumulata a multimiliardarilor de pe Wall Street a crescut cu 40%
Cei mai importanti 12 multimiliardari de pe Wall Street, printre care fondatorii companiilor Amazon, Microsoft si Facebook - Jeff Bezos, Bill Gates si respectiv Mark Zuckerberg -, au atins pentru prima data in istorie o avere insumata de 13 cifre, altfel spus peste o mie de miliarde de dolari, averile lor cumulate crescand de altfel cu circa 40% de la inceperea pandemiei de coronavirus, informeaza miercuri EFE. Potrivit unei anchete realizate de Institute for Policy Studies (IPS), un think-tank progresist cu sediul la Washington, in data de 13 august, 12 cei mai bogati magnati de pe Wall Street au cumulat o avere totala de 1,01 bilioane de dolari. ''Este vorba pur si simplu de prea multa putere economica si politica in mainile a 12 persoane si reprezinta un record ingrijorator in istoria concentrarii bogatiei si puterii in Statele Unite. Din punctul de vedere al unei societati democratice, reprezinta un grup de 12 oligarhi sau o duzina de despoti'', a apreciat grupul de reflectie, intr-o nota care insotea rezultatele anchetei. Mai exact, Bezos se situeaza pe primul loc cu o avere de 189,4 miliarde de dolari, pe locul doi clasandu-se Gates, cu 114 miliarde, pe trei este Zuckerberg, cu 95,5 miliarde de dolari. Clasamentul este completat de fondatorul Berkshire Hathaway, Warren Buffet, cu o avere de 80 de miliarde, fondatorul Tesla, Elon Musk, cu 73 miliarde, fostul director executiv al Microsoft, Steve Ballmer, cu 71 miliarde, fondatorul Oracle, Larry Ellison, cu 67,4 miliarde, si de creatorii Google, Larry Page si Sergey Brin, cu 67,4 miliarde si respectiv 65,6 miliarde. La coada clasamentului se situeaza principalii actionari ai Walmart, Alice, Jim si Rob Walton, avand fiecare o avere de putin peste 62 de miliarde de dolari. Din 18 martie, data aproximativa a inceperii pandemiei de coronavirus in Statele Unite ale Americii, acesti multimiliardari au vazut cum averea lor combinata a crescut cu peste 283 de miliarde de dolari. Dintre cei 12, cel care si-a sporit cel mai mult averea a fost Elon Musk, a carui companie a avut o ascensiune fulminanta pe Wall Street in ultimul an, mai ales dupa prabusirea bursei in martie-aprilie. De la inceputul anului si pana in prezent, Tesla si-a sporit valoarea cu 351%. De atunci, potrivit calculelor IPS, averea lui Musk a crescut de la 24,6 miliarde de dolari, la 18 martie, la 73 miliarde de dolari la 13 august, ceea ce reprezinta o crestere de 197%. Musk este urmat de Bezos si de Zuckerberg. Singurul dintre cei 12 aflati pe lista care nu a reusit sa-si sporeasca averea este Warren Buffett, care are cu 2 miliarde de dolari mai putin, comparativ cu luna martie a anului trecut.
România, printre țările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflației
Rata anuală a inflației în zona euro a urcat ușor până la 0,4% în luna iulie 2020, de la 0,3% în luna iunie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană a urcat până la 0,9%, de la 0,8% în luna precedentă, țările membre cu cele mai ridicate rate ale inflației fiind, și de data aceasta, Ungaria, Polonia, Cehia și România, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Comparativ cu situația din luna iunie, rata anuală a inflației în luna iulie a scăzut în 10 state membre, a rămas stabilă în trei țări și a crescut în 14 state membre. În România, rata anuală a inflației a crescut până la 2,5% în luna iulie, de la 2,2% în luna iunie. Cele mai ridicate rate anuale ale inflației din UE au fost înregistrate, luna trecută, în Ungaria (3,9%), Polonia (3,7%), Cehia (3,6%) și România (2,5%). La polul opus sunt unele state membre UE unde rata anuală a inflației este negativă: Grecia (minus 2,1%), Cipru (minus 2%) și Estonia (minus 1,3%). În zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creșterii anuale a prețurilor l-au avut prețurile la produse industriale (0,42 puncte procentuale), urmate de prețurile la alimente, băuturi alcoolice și țigări (0,38 puncte procentuale). În schimb, scăderea prețurilor la energie a șters 0,83 puncte procentuale din avansul inflației, în luna iulie. Eurostat subliniază, însă, că inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a fost de 1,3% în luna iulie, după un avans de 1,1% în luna iunie. Inflația de bază este urmărită cu atenție de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. În cazul României, Institutul Național de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflației a urcat la 2,8% în luna iulie a acestui an, de la 2,6% în iunie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,57%, serviciile cu 3% iar mărfurile nealimentare cu 0,88%. "Prețurile de consum în luna iulie 2020, comparativ cu luna iulie 2019, au crescut cu 2,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 2,5%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) față de precedentele 12 luni (august 2018 - iulie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,1%", se arată în comunicatul INS.
Românii plătesc, în medie, 650 lei pentru o bicicletă de copii și 1.100 lei pentru o bicicletă de adulți
Românii sunt dispuși să plătească, în medie, aproximativ 650 lei pentru o bicicletă de copii și 1.100 lei pentru o bicicletă de adulți, în timp ce, în Germania, locuitorii sunt dispuși să plătească de cinci-șase ori mai mult pentru un produs similar, datorită unei puteri de cumpărare mai mare dar și a pistelor moderne, arată o analiză de profil. Piața autohtonă de biciclete a ajuns, în 2019, la o cifră de vânzări de 150 milioane de euro. "După ce am analizat comenzile de biciclete de copii și de adulți din ultimii ani de pe magazinul online pe care îl dețin, am observat că în România se cheltuiește în medie pentru o bicicletă de copii, în jur de 650 de lei (preț cu TVA inclus), iar pentru o bicicletă pentru adulți 1100 lei. Aceste valori ne poziționează pe antepenultimul loc din Europa. Prin comparație, un neamț cheltuiește de 5-6 ori mai mult pentru biciclete. Trendul mersului pe bicicleta a început să prindă tot mai mult contur și în România, nu doar în sens de agrement, ci în sensul unui mijloc folosit pentru deplasarea la muncă sau înspre alte locații în detrimentul mașinii, comportament care ne duce tot mai aproape de țările Occidentale", a afirmat Iulian Ghisoiu, managerul magazinului online www.bekid.ro, într-un comunicat remis miercuri AGERPRES. În 2019, Uniunea Europeană a produs peste 11,4 milioane de biciclete, reprezentând o creștere de 5% față de anul precedent și cu 10% mai mare decât numărul produs în 2014. Printre statele membre ale UE, Portugalia a fost cel mai mare producător de biciclete în 2019, fabricând 2,7 milioane de biciclete, urmat de Italia (2,1 milioane), Germania (1,5 milioane), Polonia (0,9 milioane) și Olanda (0,7 milioane). Aceste cinci țări au reprezentat împreună 70% din producția totală de biciclete din UE în 2019. Țara noastră se află pe locul 8 în UE, cu un număr de 524.900 de biciclete produse, potrivit ultimului raport Eurostat.
Oracle se alătură investitorilor care vor să cumpere afacerile TikTok
Oracle s-a alăturat unora dintre investitorii companiei mamă a TikTok, ByteDance, în efortul lor de a prelua operațiunile platformei de socializare video din America de Nord, Australia și Noua Zeelandă, potrivit unor persoane apropiate situației, citate de Reuters. O astfel de investiție ar fi o îndepărtare de la politica Oracle, care oferă servicii în mare parte clienților corporativi și generează majoritatea vânzărilor sale prin oferte cloud și licențe software. Co-fondatorul și președintele Oracle, Larry Ellison, este unul dintre puținii directori din sectorul tehnologiei care îl susțin în mod deschis pe președintele Donald Trump, care a ordonat ByteDance să vândă TikTok, pe fondul îngrijorărilor legate de siguranța datelor personale ale consumatorilor americani. Oracle lucrează împreună cu unii investitori ai ByteDance, între care General Atlantic și Sequoia Capital, la o ofertă de preluare a activelor TikTok. Această ofertă ar concura o ofertă din partea Microsoft, au spus sursele. ByteDance, TikTok, Oracle, General Atlantic și Sequoia au refuzat să comenteze.
SpaceX a atras 1,9 miliarde de dolari, printr-o rundă de finanțare
SpaceX, compania spațială a miliardarului Elon Musk, a atras 1,9 miliarde de dolari prin intermediul unei runde de finanțare, potrivit unei declarații depuse la autoritățile de reglementare a pieței financiare, transmite Reuters. Bloomberg, care a scris săptămâna trecută despre runda de finanțare, a relatat, citând persoane apropiate situației, că SpaceX va avea o evaluare de 46 de miliarde de dolari în urma tranzacției. Aceasta ar fi cea mai mare rundă de finanțare de până acum pentru constructorul privat de rachete SpaceX, conform datelor PitchBook.
Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut la 2,06%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, miercuri la 1,99%, cel mai scăzut nivel după 7 februarie 2018, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a coborât de la 2,07% la 2,06%. Acesta este un nou minim al ROBOR la șase luni consemnat de la 1 ianuarie 2018. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
