MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Aproape 40% dintre gospodării întâmpină dificultăţi în plata facturilor la electricitate
„Majoritatea nu îşi permit un cost suplimentar pentru energie verde”, arată un studiu al companiei Accenture
Aproape 40% dintre gospodăriile din întreaga lume se confruntă cu dificultăţi semnificative în plata facturilor la electricitate, iar majoritatea consumatorilor nu sunt dispuşi să suporte un cost suplimentar pentru investiţii în energie verde, arată un studiu Accenture. Un nou studiu estimează că sunt necesare investiţii de 115 trilioane de dolari în sectorul energetic pentru a atinge obiectivele de emisii net-zero. ”Studiul Accenture «The energy provider/s guide to net zero: Managing consumer affordability and an affordable energy system» dezvăluie că aproape 40% dintre gospodăriile din întreaga lume se confruntă cu dificultăţi semnificative în plata facturilor la electricitate. În plus, majoritatea consumatorilor nu sunt dispuşi să suporte un cost suplimentar pentru investiţii în energie verde. Studiul include o modelare economică pentru a evalua impactul investiţiilor în sectorul energetic la nivel mondial, necesare pentru atingerea obiectivelor net-zero, asupra cheltuielilor cu energia electrică ale gospodăriilor. Raportul evidenţiază măsurile pe care furnizorii de energie le pot lua pentru a rezolva dilema pe care o au: fie cresc preţurile, fie încetinesc investiţiile şi riscă astfel întârzierea atingerii obiectivelor de emisii net-zero cu aproximativ 35 de ani”, arată compania. Cercetarea include informaţii din sondajul New Energy Consumer 2024 realizat pe 16.800 de consumatori casnici de energie din 18 ţări. Studiul a arătat că 37% dintre gospodăriile din întreaga lume se confruntă cu dificultăţi la plata facturilor de energie, însă numai 36% s-au declarat mulţumite de ajutorul oferit de furnizorul lor de energie pentru a economisi în ceea ce priveşte factura lor de energie. Problema accesibilităţii este universală. Mulţi clienţi din toate regiunile au dificultăţi semnificative în a-şi plăti facturile de energie. Unele au fost mai afectate decât altele - mai mulţi consumatori din America de Nord (45%) şi America Latină (47%) au menţionat că au avut recent probleme în a-şi plăti factura de energie, comparativ cu cei din EMEA (33%) şi APAC (29%). ”Facturile mai mari la utilităţi au apărut pe fondul creşterii costurilor pentru locuinţe, alimente, transport şi alte bunuri esenţiale, ceea ce face mai important ca niciodată ca furnizorii de energie să înţeleagă mai bine fiecare consumator, reconstruind încrederea n funcţie de nevoile acestora. Acum este momentul ca furnizorii de energie să îşi reinventeze afacerile, trecând de la o abordare axată în principal pe active, la una orientată spre consumatorul de energie”, a declarat Eva Burén, managing director şi global energy retail and consumer services lead la Accenture. Dacă nu se iau măsuri colective, îndeplinirea ambiţiilor net-zero până în 2050 ar putea duce la dublarea mediei facturilor la electricitate, relevă studiul.
Ciolacu scoate din pălărie Planul Naţional pentru Marea Industrie
u „este cel mai important pachet economic de susţinere a economiei, de circa 2 miliarde de euro”, s-a lăudat ieri premierul
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, miercuri, în şedinţa de Guvern, lansarea Planului Naţional pentru Marea Industrie, cel mai important pachet economic de susţinere a economiei, de circa 2 miliarde de euro. Şeful Executivului a precizat că, simultan, Guvernul face şi o rectificare bugetară, bazată pe un plus de venituri. ”Am decis ieri, în cadrul reuniunii coaliţiei de guvernare, să consolidăm modelul de dezvoltare economică bazat pe investiţii. Sub coordonarea dlui vicepremier Marian Neacşu, miniştrii Finanţelor şi Economiei au lucrat la un pachet de măsuri prin care generăm un impuls major pentru reindustrializarea economiei”, a declarat Marcel Ciolacu în şedinţă. ”Astfel, putem lansa astăzi Planul Naţional pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susţinere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”, a mai spus premierul. El a precizat că primul este Schema de Sprijin pentru Investiţiile Strategice în industria de prelucrare, cu un buget de peste 500 milioane euro. Acordăm facilităţi fiscale investiţiilor de peste 150 milioane euro, ce creează peste 250 de locuri de muncă în regiuni unde PIB-ul pe locuitor este sub media naţională. ”Al doilea pilon este Programul National de Sprijin pentru Marea Industrie din România. Este o schemă de ajutor de stat de 1 miliard euro pentru mari companii. Vor primi un sprijin de până la 100 milioane euro per beneficiar. Acele companii ce derulează investiţii capabile să reducă emisiile directe de gaze cu efect de seră, respectiv consumul de energie. Sursa de finanţare este din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon”, a arătat şeful Executivului. Premierul a mai afirmat că a treia componentă a planului înseamnă o schemă de ajutor de stat de 250 de milioane de euro pentru companii care propun investiţii în producţia de materii prime industriale - ţevi, profile, bare, aluminiu sau cupru.
Cre;tere surprinzătoare a vânzărilor cu amănuntul în SUA
Vânzările cu amănuntul din SUA au crescut în mod neaşteptat în august, deoarece scăderea încasărilor de la reprezentanţele de maşini a fost mai mult decât compensată de achiziţiile online, sugerând că economia a rămas pe o bază solidă în cea mai mare parte a trimestrului al treilea, transmite Reuters. Raportul de marţi al Departamentului pentru Comerţ a arătat, de asemenea, că vânzările cu amănuntul au fost în iulie puţin mai puternice decât se credea iniţial. Noile date, combinate cu scăderea ratei şomajului luna trecută, contrazic aşteptările pieţei financiare pentru o reducere a dobânzii de referinţă cu jumătate de punct procentual de către Rezerva Federală, miercuri. Oficialii băncii centrale din SUA s-au reunit marţi pentru o întâlnire de politică monetară de două zile. ”Nu pare să existe niciun motiv pentru ca oficialii Fed să înceapă cu o reducere mai mare a dobânzii, cu 50 de puncte de bază, deoarece indiferent de stresul care există pe piaţa muncii, acesta nu se traduce într-o cerere economică mai slabă. Dacă aceasta este o economie în pragul recesiunii, consumatorii cu siguranţă nu o văd”, a spus Christopher Rupkey, economist-şef la FWDBONDS. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,1% luna trecută, după o creştere de 1,1%, revizuită în sus, în iulie, a declarat Biroul de Recensământ al Departamentului de Comerţ. Economiştii chestionaţi de Reuters au prognozat că vânzările cu amănuntul, care sunt în mare parte de bunuri şi nu sunt ajustate pentru inflaţie, vor scădea cu 0,2%, după o creştere de 1,0% raportată anterior în iulie. Estimările au variat de la o scădere de 0,6% la un câştig de 0,6%. Vânzările cu amănuntul au crescut în august cu 2,1% pe o bază anuală. Vânzările magazinelor online şi-au revenit cu o creştere de 1,4% luna trecută, după ce au scăzut cu 0,4% în iulie. Vânzările la benzinării au scăzut cu 1,2%, reflectând preţurile mai mici la pompă. Benzina mai ieftină eliberează probabil bani pentru alte cheltuieli.
JPMorgan discută cu Apple pentru a prelua programul său de carduri de credit
JPMorgan Chase discută cu Apple despre preluarea programului de carduri de credit al gigantului tehnologic de la Goldman Sachs, potrivit publicaţiei Wall Street Journal. Discuţiile au început la începutul acestui an şi au avansat în ultimele săptămâni, dar ar putea dura mai multe luni înainte de a ajunge la o înţelegere, se arată în articolul care citează oameni familiarizaţi cu problema. Detaliile cheie, inclusiv preţul, sunt încă de negociat. Goldman Sachs a refuzat să comenteze, în timp ce JPMorgan şi Apple nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de comentarii. Goldman Sachs şi Apple au renunţat anul trecut la parteneriatul lor, care includea carduri de credit şi conturi de economii. Gigantul de pe Wall Street se confruntă cu o ieşire costisitoare din parteneriat, care este considerată de alte bănci ca fiind prea riscantă şi neprofitabilă, au declarat surse pentru Reuters, în decembrie anul trecut. După ce incursiunea sa în sectorul bancar de consum a eşuat, Goldman s-a reorientat pe pilonii tradiţionali - banca de investiţii şi tranzacţionare. Afacerea de consum pe care CEO-ul David Solomon a susţinut-o a pierdut miliarde de dolari. Cardul, lansat în 2019, a fost unul dintre semnele distinctive ale strategiei de consumer banking a lui Solomon. Dar titanul de pe Wall Street, care se ocupă de obicei cu clienţi bogaţi, avea puţină experienţă cu clienţii mai puţin înstăriţi, au spus analiştii. Cele două companii au acordat carduri clienţilor cu scoruri de credit mai mici, în încercarea de a creşte veniturile, a declarat o sursă pentru Reuters anul trecut. Cardul a oferit avantaje precum ”fără comisioane” şi cashback.
Busuioc: La 160 de ani de la înfiinţare, Curtea de Conturi a României se schimbă
Curtea de Conturi a României se schimbă şi se modernizează într-un ritm accelerat, la 160 de ani de la înfiinţare, a afirmat, miercuri, preşedintele instituţiei, Mihai Busuioc. "Deşi îmi plac mai mult visurile despre viitor decât istoriile trecutului, cum inspirat spunea unul dintre părinţii fondatori ai SUA, Thomas Jefferson, se cuvine să ne cinstim oamenii de stat cu acelaşi spirit reformator, pentru că doar aşa devenim mandatarii şi continuatorii viziunii lor. De aceea, astăzi, alături de invitaţii noştri din străinătate şi de reprezentanţi de seamă ai instituţiilor fundamentale din România, sărbătorim 160 de ani de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza punea bazele Înaltei Curţi de Conturi, organism menit a apăra cu grijă fondurile publice. Am ales ca laitmotiv al acestei conferinţe sintagma Responsabilitate, Relevanţă, Rezilienţă - într-o lume a provocărilor pentru că mi se pare edificatoare în ceea ce priveşte trasabilitatea şi continuitatea între cei care au pus bazele statului democratic român, noi cei de azi aflaţi vremelnic în poziţii de demnitate publică şi cei care vin după noi. Este măgulitor şi plin de prestanţă faptul că instituţii fundamentale din România împlinesc peste un secol şi jumătate de la momentul înfiinţării lor. Pe de altă parte se nasc o serie de întrebări care bănuiesc că îi preocupă pe mulţi dintre cei prezenţi aici. Ce facem cu această tradiţie? Care este responsabilitatea faţă de părinţii fondatori, cum au fost Alexandru Ioan Cuza, Carol I, George Lahovari? Depinde de fiecare dintre noi să asigure continuitatea instituţională şi să sporească o tradiţie care, din punctul meu de vedere, onorează, dar şi obligă în egală măsură", a spus Mihai Busuioc, la evenimentul aniversar dedicat împlinirii a 160 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României. El a precizat că şi-a dorit, alături de colegii din Plen, să modernizeze Curtea de Conturi printr-un amplu proces de reforme, demne ca impact, în contextul naţional actual, de spiritul reformator al lui Cuza.
Audi caută un investitor pentru uzina sa din Bruxelles
Audi, parte a grupului german Volkswagen, caută un investitor pentru uzina sa din Bruxelles, aflată în dificultate, a declarat marţi directorul de producţie al mărcii premium, Gerd Walker, transmite Reuters. Compania a examinat mai multe opţiuni pentru fabrica sa belgiană şi le-a discutat cu angajaţii, dar nu a luat încă o decizie finală cu privire la viitorul acesteia, deoarece niciuna dintre opţiuni nu s-a dovedit a fi raţională din punct de vedere economic, a adăugat Walker. Grupul Volkswagen, care nu mai exclude închiderea fabricilor din Germania ca parte a unor eforturi de reducere a costurilor, a declarat în iulie că are în vedere închiderea fabricii sale Audi din Bruxelles, care are aproximativ 3.000 de angajaţi, din cauza cererii scăzute pentru maşinile sale electrice de ultimă generaţie. Fabrica produce SUV-ul electric de lux Audi Q8 e-tron, a cărui producţie ar putea fi oprită din cauza cererii insuficiente. Peste 5.000 de oameni au demonstrat luni prin Bruxelles, în solidaritate cu lucrătorii fabricii Audi din Bruxelles.
Meta extinde parteneriatul pentru dezvoltarea ochelarilor inteligenţi
Meta şi EssilorLuxottica au decis să-şi prelungească dincolo de 2030 parteneriatul prin care colaborează în vederea construirii ochelarilor inteligenţi. Cele două companii au anunţat că vor dezvolta ochelari inteligenţi împreună şi la trecerea în decada următoare, prelungind o înţelegere care a început în 2019. „Sunt încântat de aceste planuri pe termen lung. Avem oportunitatea de a transforma ochelarii în următoarea platformă tehnologică majoră şi de a o face să fie la modă", a declarat CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg. Colaborarea cu EssilorLuxottica, care deţine brandul Ray-Ban, a ajutat Meta să intre pe piaţa ochelarilor inteligenţi cu un design asemănător ochelarilor obişnuiţi. În loc să vină cu o pereche de ochelari inteligenţi care să arate futurist şi pe care lumea să-i privească cu rezerve (cum a fost cazul ochelarilor Google), Meta a strecurat tehnologia de ultimă oră sub un design cu care oamenii sunt obişnuiţi. Recent, compania americană a început să adauge funcţii de inteligenţă artificială ochelarilor inteligenţi, ceea ce poate creşte şi mai mult interesul oamenilor.
Preţurile petrolului au crescut cu peste un dolar pe baril
Preţurile petrolului au crescut marţi cu peste un dolar pe baril, din cauza perturbărilor de aprovizionare, în timp ce traderii anticipează că cererea va creşte dacă Rezerva Federală a SUA va reduce dobânzile în această săptămână, aşa cum este aşteptat, transmite Reuters. Contractele futures pentru ţiţeiul din SUA au câştigat 1,50 USD, sau 2,1%, până la 71,59 USD pe baril. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 1,25 dolar, sau cu 1,7%, la 74 dolari pe baril. Peste 12% din producţia de ţiţei din Golful Mexic al SUA a fost oprită după uraganul Francine de săptămâna trecută, urcând preţurile petrolului în trei din ultimele patru sesiuni, o revenire după ce petrolul Brent a atins marţea trecută cel mai redus nivel din aproape trei ani.
