MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Apetitul românilor pentru credite revine
Specialiștii estimează scăderea dobânzilor și scumpirea locuințelor
Volumul creditelor ipotecare în lei acordate de bănci s-a dublat în ultimele trei luni din 2023
Volumul creditelor ipotecare în lei acordate de bănci s-a dublat în ultimele trei luni din 2023, raportat la situația înregistrată în perioada similară din 2022, și a depășit 10 miliarde de lei, potrivit celor mai noi date publicate de Banca Națională a României, citate într-un comunicat al unei companii imobiliare. "Piața de creditare revine în forță, după o perioadă extrem de grea marcată de incertitudini și costuri de finanțare ridicate. Tot mai mulți români caută acum să ia un împrumut și sunt din ce în ce mai interesați să colaboreze cu un broker de credite pentru a obține cele mai avantajoase condiții de finanțare. O revenire spectaculoasă a tranzacțiilor realizate prin credit a putut fi observată în 2023, pe fondul ofertelor de dobândă fixă tot mai bune venite din partea băncilor în special în a doua jumătate a anului, de care mulți români au decis să profite, fie pentru a-și cumpăra o locuință, fie pentru a refinanța un credit ipotecar existent. Astfel, volumul creditelor ipotecare în lei acordate de bănci s-a dublat în ultimele trei luni din 2023, dacă ne raportăm la situația înregistrată în perioada similară din 2022, și a depășit 10 miliarde de lei, potrivit celor mai noi date publicate de Banca Națională a României", conform Imobiliare.ro Finance. În același timp, 187.500 de imobile au fost tranzacționate la nivel național, în creștere cu 3% față de 2022, arată datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, citate în același comunicat. Din total, 49.700 au fost apartamente, segment unde se poate observa un avans cu circa 9% față de sfârșitul anului precedent. Pe ansamblul anului trecut, a fost consemnat un avans de 31% al volumului creditelor ipotecare în lei, până la 31 miliarde de lei. În cazul creditelor de consum, avansul a fost de 13% în această perioadă, până la circa 28,7 miliarde de lei. "Estimăm că din totalul creditelor ipotecare acordate aproximativ 35% au fost intermediate de brokeri. Ponderea împrumuturilor intermediate de acești specialiști crește de la un an la altul, dar continuă să se situeze sub media înregistrată la nivel european, care depășește 50%", menționează sursa citată. Specialiștii diviziei de brokeraj de credite a companiei imobiliare estimează reduceri ale dobânzilor variabile începând de la jumătatea acestui an, în condițiile în care scăderea prognozată a inflației va reduce și mai mult presiunea existentă asupra dobânzilor. Această tendință poate fi observată deja în oferta de dobânzi fixe prezentă, la ora actuală, pe piață, subliniază compania de profil. Pe de altă parte, aceștia prognozează o scumpire a locuințelor în 2024, pe fondul majorării cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru locuințele de până la 120.000 euro, declinului alarmant al ofertei de proprietăți disponibile la nivelul pieței rezidențiale, dar și al unei potențiale creștere a cererii pe fondul reducerii dobânzilor. "Nu recomandăm cumpărătorilor să încerce să ghicească direcția în care merge piața, bazându-se pe zvonuri sau așteptări nerealiste. A lua o decizie de achiziție bazată pe acest gen de informație se poate dovedi a fi foarte păguboasă, am văzut destule cazuri. Dacă cineva are o nevoie de locuire acum, cel mai bine este să facă achiziția cât mai curând", a declarat Dan Niculae, managing director Imobiliare.ro Finance.
Sandor Bende: România are o economie bazată pe comerț
u plusvaloare se face cel mai bine prin reindustrializare, consideră președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților
România are o economie bazată pe comerț, acest segment având rolul lui, dar trebuie să facem în așa fel încât să avem plusvaloare, care poate fi făcută cel mai bine prin reindustrializare, a declarat, marți, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Sandor Bende, la un eveniment de specialitate "Dacă ne uităm la balanța comercială a României, nu stăm prea bine când vorbim despre aceste lucruri. Asta înseamnă că importăm, importăm, avem o economie bazată pe comerț, având și acest segment rolul lui, dar trebuie făcut în așa fel încât să avem plusvaloare. Plusvaloare putem face cel mai bine prin reindustrializarea României. Pentru acest lucru, banii europeni sunt excepționali, sunt o sursă de finanțare de care nu trebuie să uităm. Nu trebuie ca România să vină cu industrializare neapărat din capital național. Trebuie să creăm terenul fertil, să creăm cadrul propice ca întreprinzătorii privați să facă investiții în această zonă. De ce nu este? Probabil din cauză că lucrurile nu erau propice, terenul nu era fertil", a menționat Sandor Bende, la conferința "România producătoare în noua paradigmă economică: probleme, finanțarea dezvoltării, intrarea în viitor", organizată de publicația Curs de Guvernare. În opinia sa, România "trebuie să aibă grijă să are pământul, să-l ude, să creeze condițiile necesare ca industria, sectorul privat să poată răsări". "Acesta este un lucru simplu: diminuată birocrația, dacă se poate, atât cât se poate. În cazul fondurilor europene, există problema următoare: România are nevoie de foarte mulți bani, dar dacă ne uităm ce fel de proiecte au fost scoase pe piață în ultima vreme era vorba de foarte mulți bani - și nu știu dacă societățile din România, sectorul privat este pregătit pentru a absoarbe dintr-o dată mulți bani. Cum aș spune eu: de obicei, mie-mi place portocala, dar o mănânc feliată. Dacă cineva mi-o împinge pe gât întreagă, s-ar putea să mă înec. Nu este sigur că fiecare societate mică, întreprindere mică, să fie pregătită să absoarbă dintr-o dată 500.000 euro sau 1 milion de euro sau 5 milioane de euro. Avem nevoie de proiecte mici, rapide, pe care să le absoarbă repede și să le finalizeze repede, de 20.000 de euro, 30.000 euro, 40.000 euro, 50.000 euro, 100.000 euro și mai multe, una după alta. Asta s-ar putea să ne ducă la o creștere normală a societăților private din România, la o creștere economică mult mai normală. Astea pot fi niște posibilități. Suntem la începutul unui nou ciclu financiar din bani europeni, încă nu este întârziat nimic", a mai spus Sandor Bende.
Riscurile cibernetice sunt prioritizate doar de un sfert dintre companiile locale
Doar 27% dintre companiile din ECE prioritizează riscurile digitale și tehnologice, față de 51% la nivel global, iar 37% acordă o importanță ridicată riscurilor cibernetice, față de 43%, arată un studiu PwC. ”Companiile din Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv din România, prioritizează riscurile “tradiționale”, adică instabilitatea economică, situația geopolitică și volatilitatea macroeconomică, în detrimentul celor digitale, tehnologice sau cibernetice (cum ar fi ransomware, piraterie și urmărire)”, conform studiului PwC 2024 Digital Trust Insights Survey. Doar 27% dintre companiile din ECE prioritizează riscurile digitale și tehnologice, față de 51% la nivel global, iar 37% acordă o importanță ridicată riscurilor cibernetice, față de 43%. În schimb 47% dintre respondenți consideră volatilitatea macroeconomică o prioritate (vs 41% la nivel global). “Deși le consideră îngrijorătoare și cu impact puternic asupra operațiunilor, companiile din regiunea noastră, inclusiv cele românești, încă nu prioritizează riscurile digitale, tehnologice și cibernetice. Totuși, în ultimii ani, au făcut pași importanți în creșterea securității cibernetice și a investițiilor alocate în acest scop. Bugetele însă vor trebui să crească, atat în contextul creșterii numărului și complexității atacurilor cibernetice cat și în contextul normelor Uniunii Europene pentru consolidarea rezilienței infrastructurilor critice la o serie de amenințări, care cresc exigența sistemelor de securitate ale companiilor”, a declarat Mircea Bozga, partener de auditul riscului, PwC România. În evaluarea amenințărilor cibernetice care provoacă îngrijorare în următoarele 12 luni, cele mai multe companii din ECE (44%) menționează operațiunile de hack-and-leak, comparativ cu media globală de 37%, evidențiind accentul regional pe protecția datelor. Consecințele unui atac cibernetic care îi îngrijorează pe cei mai mulți respondenți din ECE (54%) se referă la pierderea datelor despre clienți, angajați sau tranzacții, aproape de media globală de 52%. Preocupările legate de daunele aduse brandului companiei, inclusiv pierderea încrederii clienților, sunt aproape identice, cu 49% în ECE și 50% în media globală.
CFR Călători anunță că numărul trenurilor Regio-Expres a crescut cu peste 20%
Numărul trenurilor Regio-Expres aflate în circulație a crescut cu peste 20%, în anul 2024 față de anul 2021, compunerea acestor trenuri fiind asigurată cu aproximativ 75 de vagoane și 50 de automotoare, anunță CFR Călători. ”CFR Călători adaptează permanent oferta de servicii pentru a răspunde cât mai bine cerințelor pasagerilor. Astfel, pentru a oferi accesibilitate unei categorii cât mai mari de pasageri la călătoria cu trenul, compania a introdus în urmă cu 4 ani serviciul Regio-Expres (R-E). Acesta reprezintă o alternativă viabilă între trenurile InterRegio (IR) și Regio (R), atât în privința duratei și condițiilor de călătorie, cât și a tarifelor de transport, oferind condiții apropiate cu cele ale trenurilor InterRegio (IR) dar la un tarif mai mic. În anul 2024 față de anul 2021, numărul trenurilor R-E aflate în circulație, a crescut cu peste 20%. Compunerea acestor trenuri este asigurată cu aproximativ 75 de vagoane și 50 de automotoare”, anunță compania. În prezent, trenurile R-E circulă pe următoarele rute: București Nord – Brașov; București Nord – Craiova; București Nord – Pitești; București Nord – Ploiești; București Nord – Mărășești; Târgu Mureș – Deda; Cluj Napoca – Baia Mare; Sibiu – Craiova; Târgu Jiu – Craiova; Craiova – Pitești; Târgoviște – Titu; Bistrița Nord – Sărățel; Sibiu – Caracal; Păușa – Caracal. Un bilanț efectuat la 4 ani de la introducerea în circulație a trenurilor Regio-Expres (R-E) demonstrează că decizia oferirii acestui serviciu este factor de atragere a pasagerilor la călătoria cu această categorie de trenuri, ce a generat totodată și creșterea gradului de mobilitate, precizează compania. Biletele în trafic intern pot fi achiziționate cu anticipație: online de pe site-ul companiei; din aplicația mobilă “CFR Călători bilete online” (disponibilă în Google Play, App Store și Huawei AppGallery); de la automatele de vânzare bilete din gări; de la casele de bilete din gări.
Despăgubiri de peste 119,2 milioane lei în baza asigurărilor pentru locuințe
Companiile de asigurări au achitat despăgubiri de peste 119,2 milioane lei în baza asigurărilor pentru locuințe, în primele 9 luni ale anului trecut, în creștere cu 61% față de valoarea achitată în aceeași perioadă a anului 2022, se arată într-un comunicat al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). Peste 83% din valoarea acestor despăgubiri (99,2 milioane lei) au fost plătite în baza asigurărilor facultative pentru locuințe, în creștere cu circa 38% față de cele efectuate în primele 9 luni ale anului 2022. "La împlinirea unui an de la cutremurele care au afectat mai multe zone din țara noastră și nu numai, vedem încă o dată importanța existenței unei asigurări facultative pentru locuință. În acest context, este cu atât mai important ca fiecare român să ia toate măsurile necesare pentru a fi sigur acasă alături de cei dragi", a declarat Alexandru Ciuncan, președinte & director general al UNSAR. Potrivit organizației de profil, important este ca fiecare locuință să fie protejată la întreaga ei valoare, indiferent că este vorba despre producerea unui dezastru natural (cutremur, inundație sau alunecare de teren) sau a unui incendiu, furt, a unei explozii sau spargeri de conducte. Totodată, UNSAR amintește că se pot asigura și bunurile din locuință dar și prejudiciile care pot fi produse vecinilor. "Cu doar 20% din fondul locativ asigurat în cazul dezastrelor naturale și cu doar 1 din 10 români pregătit financiar în cazul unui dezastru, accesarea unei asigurări facultative ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare proprietar de locuință", a declarat Alina Bărbulescu, specialist Asigurări Bunuri & Proprietăți în cadrul UNSAR.
Toyota Motor investește 1,3 miliarde de dolari într-o fabrică din Kentucky
Toyota Motor investește 1,3 miliarde de dolari într-o fabrică din Kentucky, pentru a produce un nou SUV, complet electric, cu trei rânduri de scaune, pentru piața din SUA, a anunțat marți compania, citată de CNBC. Producătorul auto japonez așteaptă ca vehiculul să intre în producție între sfârșitul lui 2025 și începutul lui 2026, potrivit unui purtător de cuvânt al acestuia. Proiectul face parte din planurile anunțate anterior de producătorul auto japonez de a investi 35 de miliarde de dolari în vehicule electrice cu baterie sau BEV, până în 2030. Un purtător de cuvânt al companiei a refuzat să ofere detalii suplimentare pentru vehiculul viitor, care va concura probabil cu vehiculele actuale, cum ar fi Rivian R1S și Kia EV9. Anunțul vine în timp ce adoptarea de către consumatori a vehiculelor electrice a fost mai lentă decât se așteptau mulți, ceea ce i-a determinat pe unii producători de automobile să întârzie sau să reducă planurile de investiții pentru vehiculele integral electrice.
Spotify continuă să piardă bani, în ciuda scumpirii abonamentelor
Platforma socială de streaming Spotify și-a crescut veniturile în ultimul trimestru, însă, continuă să piardă bani. Spotify a obținut în ultimul trimestru al anului trecut venituri de 3,7 miliarde de euro, în creștere față de aceeași perioadă a lui 2022 cu 16%. Însă compania a pierdut, în aceeași perioadă, 75 de milioane de euro. Pe întreg anul 2023, Spotify a pierdut 532 de milioane de euro. Pierderile vin în ciuda eforturilor companiei de a-și reduce cheltuielile, într-un an în care Spotify a crescut prețul abonamentelor în multe țări și a dat oameni afară. Platforma de streaming are acum 602 milioane de utilizatori, după ce numărul acestora a crescut cu 5%, fiind pentru prima oară când se depășește acesta prag. După o creștere cu 4%, numărul utilizatorilor care plătesc abonamente a ajuns la 236 de milioane. Pe întreg anul trecut, Spotify a atras 113 milioane de utilizatori, 31 de milioane dintre aceștia plătind pentru unul dintre abonamente.
Baykar a început să construiască o fabrică de drone lângă de Kiev
Compania turcă de apărare Baykar a început să construiască o fabrică în apropiere de Kiev, care va angaja aproximativ 500 de oameni și unde va produce fie drone TB2, fie TB3, a declarat directorul general al companiei, pentru Reuters. Dronele Bayraktar fabricate în Turcia au câștigat importanță la nivel global după ce au fost folosite de armata ucraineană pentru a contracara forțele ruse prin distrugerea vehiculelor blindate și a sistemelor de artilerie. Baykar a declarat că a semnat acorduri de export pentru drona sa TB2 cu 30 de țări. Aceste țări includ Ucraina, Etiopia, Libia și Azerbaidjan din 2018, potrivit institutului de cercetări SIPRI. ”Fabrica noastră este în curs de construcție... avem nevoie de aproximativ 12 luni pentru a finaliza construcția și apoi vom trece la mașinile interne, echipamentele și structura organizatorică”, a declarat directorul general al Baykar, Haluk Bayraktar, în marginea World Defense Show de la Riad. ”Fabrica din Ucraina este una mare, plănuim să angajăm în jur de 500 de oameni”, a spus el.