MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Apetitul pentru construcția de locuințe s-a redus considerabil în pandemie
INS: În primele opt luni s-au eliberat 26.323 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 7,1%
În primele opt luni s-au eliberat 26.323 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 7,1% față de aceeași perioadă de anul trecut, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna august 2020, s-au eliberat 4.331 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 5,3% față de luna iulie 2020 și cu 15% față de luna august 2019. În perioada 1 ianuarie – 31 august 2020, s-au eliberat 26.323 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 7,1% față de perioada corespunzătoare a anului precedent”, arată datele INS. În luna august, s-au eliberat 4.331 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, din care 65% sunt pentru zona rurală. În luna august 2020 se evidențiază o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (plus 217 autorizații), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această creștere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (plus 106 autorizații), București-Ilfov (plus 77), Vest (plus 37), Sud-Muntenia (plus 31), Sud-Est (plus 18) și Centru (plus 4). Scăderi au fost în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (-40 autorizații) și Nord-Vest (-16). În luna august 2020, față de luna corespunzătoare a anului precedent, se remarcă o creșterea numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (plus 565 autorizații), creștere reflectată în toate regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (plus 185 autorizații), Sud-Muntenia (plus 169), Nord-Est (plus 77), Centru (plus 44), Nord-Vest (plus 37), Vest (plus 26), Sud-Est (plus 20) și Sud-Vest Oltenia (plus 7). În primele opt luni s-au eliberat 26.323 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 7,1% față de perioada similară din 2019. Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-528 autorizații), București-Ilfov (-474), Centru (-322), Nord-Est (-232), Sud-Vest Oltenia (-195), Sud-Muntenia (-176) și Vest (-168). Creștere a fost în regiunea de dezvoltare Nord-Vest (plus 82 autorizații). Autorizația de construire constituie actul de autoritate al administrației locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor.
Compania de securitate cibernetică Safetech Innovations se va lista la Bursă
u societatea este acreditată ca partener NATO
Compania românească de securitate cibernetică Safetech Innovations și-a anunțat intenția de listare pe piața AeRO a Bursei de Valori București până la sfârșitul anului și estimează pentru acest an o creștere de 60% a profitului net, față de 2019 și a veniturilor cu aproximativ 15%. ”Safetech Innovations SA, companie românească de securitate cibernetică, anunță intenția de listare pe piața AeRO a Bursei de Valori București până la sfârșitul anului. Înainte de listare, Safetech Innovations va realiza un plasament privat pentru acțiuni noi cu intenția de a atrage 2,5 milioane de lei de la investitorii BVB”, a anunțat compania. Plasamentul pentru noile acțiuni ordinare ale Safetech Innovations va avea loc în toamna anului 2020 și va fi intermediat de casa de brokeraj Tradeville, în timp ce Cornerstone Communications va fi consultantul autorizat al companiei după listare. ”În ultimii doi ani ne-am concentrat atenția în vederea pregătirii Safetech Innovations pentru investitorii Bursei de Valori București. Ne-am revizuit modelul de business, am îmbunătățit oferta de servicii, am restructurat compania pe plan intern și am atras clienți de renume din România și din străinătate. Ca urmare, rezultatele noastre financiare s-au îmbunătățit semnificativ. Pentru anul 2020, în ciuda pandemiei, intenționăm să creștem veniturile cu aproximativ 15%, iar profitul net cu aproximativ 60% față de rezultatele înregistrate în anul precedent. Ne bucurăm să anunțăm că suntem pregătiți pentru plasamentul privat și listarea ulterioară pe piața AeRO. Recunoaștem oportunitățile pe care le oferă piața de capital și dorim să ne continuăm planurile de a transforma Safetech Innovations într-un jucător de referință pe piața de securitate cibernetică din România cu ajutorul investitorilor locali”, a declarat Victor Gânsac, director general, Safetech Innovations. Capitalul atras în cadrul plasamentului privat va fi direcționat către investiții. Prin listarea la bursă și acces la capital, compania identifică o oportunitate în dezvoltarea de soluții și produse inovatoare în domeniul securității cibernetice, dar și în creșterea capacității tehnice prin dezvoltarea laboratorului de testare a securității. Investițiile în aceste noi proiecte vor putea genera venituri semnificative, fiind bazate pe tehnologie brevetată. Conducerea intenționează să finalizeze procesul de listare a companiei pe piața AeRO până la sfârșitul anului 2020, sub rezerva finalizării proceselor și primirii aprobărilor de la toate instituțiile relevante implicate în listare, sau, cel mai târziu în primul trimestru din 2021. Safetech Innovations a fost înființată în 2011 și este unica companie dedicată exclusiv securității informației de pe piața de profil din România, care oferă atât servicii în domeniul securității, cât și pentru implementarea soluțiilor de securitate cibernetică. Safetech Innovations oferă monitorizare și răspuns la securitatea cibernetică, audituri de securitate, teste de penetrare, gestionarea riscurilor de securitate și servicii de guvernanță a securității. Compania deține și operează STI CERT – Safetech Computer Emergency Response Team, unul dintre primele CSIRT-uri private înființate în România, acreditat la nivel internațional, care asigură companiilor din sectoarele privat și public monitorizarea continuă a amenințărilor cibernetice și intervenția în caz de incidente de securitate. STI CERT oferă un sistem de monitorizare non-stop, alertare, managementul incidentelor și investigații și acoperă toate tipurile de incidente de securitate cibernetică prin metode centralizate, asigurate de o echipă de experți și ethical hackeri. Safetech Innovations este singura companie din România acreditată ca partener în NATO Industry Cyber Partnership (NICP).
Zahărul s-a scumpit cu 14% în luna septembrie
Zahărul este alimentul care s-a scumpit cel mai mult în luna septembrie, față de luna august, respectiv cu 14%, potrivit datelor furnizate pentru AGERPRES de Consiliul Concurenței, pe baza datelor din Monitorul Prețurilor pentru alimente, o aplicație lansată anul trecut de autoritatea de concurență. Astfel, un kilogram de zahăr a costat, în medie, 3,60 de lei în perioada 1-14 septembrie, față de 3,15 lei pe kilogram, cât a fost în august. De altfel, nouă din cele zece poziții din Top 10 căutări în aplicația Monitorul Prețurilor pentru Alimente, în perioada 1 august - 22 septembrie, sunt sortimente și branduri de zahăr. Interesul pentru acest aliment se explică prin faptul că, în această perioadă, zahărul este la mare căutare pentru gemuri, dulcețuri și alte conserve dulci pentru iarnă. Pe locul doi în topul scumpirilor se află roșiile, de asemenea folosite pentru conservele de iarnă. Un kilogram de roșii a costat, în medie, în septembrie 5,86 de lei, cu 2,58% mai mult decât în august. Lămâile, de asemenea, s-au scumpit cu 2,58%, de la 8,25 lei pe kilogram, la 8,46 lei. Scumpiri ușoare au cunoscut și merele (1,72%) și salamul (1,69%). Pe de altă parte, cartofii au avut cea mai mare scădere de preț, cu 6,64%. S-au mai ieftinit ceapa (cu 5,74%), făina (cu 4,74%), mălaiul (2,23%) uleiul (0,24%), laptele de vacă (0,30%) și untul (0,07%). Monitorul Prețurilor produselor alimentare, lansat în luna octombrie 2019 de Consiliul Concurenței, permite consumatorilor să identifice magazinele din zona în care se află, magazinele în care sunt disponibile produsele pe care doresc să le achiziționeze, precum și prețurile practicate de acestea. Principalul scop al aplicației este creșterea concurenței pe piața alimentelor și ieftinirea produselor.
BNR: Fluxul investițiilor străine directe a scăzut cu 1,76% anul trecut
Fluxul net al Investițiilor Străine Directe (ISD) a fost anul trecut de 5,173 miliarde de euro, cu 1,76% mai puțin decât în 2018, când valoarea indicatorului a fost de 5,266 miliarde de euro, potrivit unui comunicat al Băncii Naționale a României (BNR). "Fluxul net de ISD în anul 2019 a înregistrat valoarea de 5.173 milioane euro, din care: 5.021 milioane euro participații la capitalurile proprii (nivel rezultat prin însumarea aportului la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD,în valoare de 2.238 milioane euro, cu profitul reinvestit în întreprinderile ISD în valoare de 2.783 milioane euro); 152 milioane euro instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și cu societățile din cadrul grupului acestora (datorii minus creanțe)", se arată în comunicat. Soldul ISD la 31 decembrie 2019 a atins nivelul de 88,304 miliarde euro, din care 61,352 miliarde euro capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit (69,5%), iar 26,952 miliarde euro instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și cu societățile din cadrul grupului acestora (datorii minus creanțe) (30,5%). Veniturile din ISD în România realizate de nerezidenți în anul 2019 au înregistrat valoarea de 7,040 miliarde euro, din care: veniturile nete din participații la capital au înregistrat valoarea de 6,346 miliarde euro și au fost calculate ca diferență între profiturile după impozitare obținute de întreprinderile ISD care au înregistrat profit, în valoare de 9,232 miliarde euro și pierderile întreprinderilor ISD care au înregistrat pierderi, în valoare de 2,887 miliarde euro. Veniturile nete din dobânzi au înregistrat un nivel de 694 milioane euro și au fost calculate ca diferență între dobânzile primite de către investitorii străini direcți pentru creditele acordate întreprinderilor deținute în România și dobânzile plătite de către aceștia pentru creditele primite de la întreprinderile lor din România, atât direct, cât și prin alte companii nerezidente din cadrul grupului.
Plățile la ANAF amânate de firme au ajuns la 14,4 miliarde de lei
Totalul obligațiilor fiscale amânate la plată de către firme, fără dobânzi și penalități, în baza facilităților acordate de Guvern în luna martie, a urcat la 14,4 miliarde de lei, potrivit celor mai recente date disponibile, conform Profit.ro. Începând din martie, soldul sumelor declarate la ANAF dar neachitate a scăzut într-o singură lună, în iunie, când Guvernul a decis chiar pe data de 25 iunie, când facilitatea fiscală expira, să o extindă. Unele firme au decis să nu își asume riscuri și să nu aștepte până în ultima zi, astfel că au plătit, iar soldul amânărilor a coborât cu 1,5 miliarde lei, de la 11,7 miliarde lei în luna mai, la 10,2 miliarde lei. În iulie, soldul amânărilor la plată a urcat cu 2,3 miliarde lei, iar în august s-au adăugat 1,9 miliarde lei, conform Profit.ro. Cel mai recent mesaj al Ministerului Finanțelor este că derulează simulări legat de termenul de 25 octombrie. Guvernul a decis în martie, în contextul crizei economice cauzate de pandemia de COVID-19, ca firmele să poată amâna plata obligațiilor fiscale scadenteîncepând cu data de 21 martie 2020 fără riscul de executări/popriri din partea ANAF și fără să acumuleze dobânzi și penalități. Termenul inițial a fost 25 iunie, dar a fost extins de Guvern până la 25 octombrie.
Disney va concedia 28.000 de angajați din parcurile tematice
Compania Disney va concedia 28.000 de angajați din parcurile tematice din Statele Unite, afectate de pandemie, iar 67% dintre aceștia vor fi lucrători cu jumătate de normă, informează CNN. Divizia de parcuri a Disney are peste 100.000 de angajați. Parcurile de distracții ale Disney au fost închise peste tot în lume în primăvară, iar profitul companiei a scăzut cu 91% în primele trei luni ale anului 2020. Josh D'Amaro, președintele Disney Parks, a spus că reducerea numărului de angajați este necesară din cauza „impactului prelungit” al coronavirusului asupra afacerii. Parcurile care au fost redeschise de curând funcționează la capacitate limitată, în conformitate cu măsurile luate pentru prevenirea contaminării cu SRAS-CoV-2. „Pe cât de dificilă este această decizie azi, credem că pașii pe care îi facem ne vor permite să avem o operare mai eficientă când vom reveni la normal”, a transmis D'Amaro. El a adăugat că angajații Disney au fost „mereu cheia succesului nostru” și compania este dispusă ca, în măsura în care va fi posibil, să le ofere oportunități pentru a reveni. D'Amaro a învinuit și statul California pentru „refuzul de a ridica restricțiile care ar fi permis Disneyland să fie redeschis”.
Cîțu: Va mai exista o rectificare bugetară până la sfârșitul anului
Ministrul Finanțelor Florin cîțu a anunțat miercuri că va mai exista o rectificare bugetară până la sfârșitul anului. el a mai afirmat că fără criza din sănătate, deficitul bugetar ar fi fost de 1,93%, în prezent fiind de 5,18% din PIB. ”Mă uit în fiecare lună la execuția bugetară și, așa cum arată lucrurile acum, va mai fi nevoie de o rectificare bugetară până la finalul anului”, a declarat miercuri ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, într-o conferință de presă. În ceea ce privește bugetul pentru 2021, oficialul a spus că va fi aprobat de guvernul următor, care va veni după alegerile din 6 decembrie. ”Am făcut față unui șoc negativ puternic, neprevăzut, nu se aștepta nimeni, și am performat foarte bine, așa că am încredere că orice ar veni în direcția noastră vom face față și suntem pegătiți în acest moment. Nu văd un scenariu în care să revenim la situația din martie, aprilie”, a precizat Cîțu. De asemenea, ministrul Florin Cîțu a spus că este posibil ca în a doua parte a anului să fie emise titluri de stat pe bursă pentru populație. Mai mult, oficialul a dat asigurări că nu vor crește taxele și nici dobânzile, pentru a menține un echilibru al bugetului.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,11%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut miercuri de la 2,09% la 2,11%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a urcat la rândul său de la 2,10% la 2,11%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
