MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Anul a debutat cu scumpiri la carburanți, țigări, bere, electricitate
Creșterile de prețuri sunt determinate de majorarea accizelor
Accizele pentru acest an cresc peste nivelul prevăzut în actualul Cod Fiscal, prin actualizare cu inflația, noile niveluri fiind agreate anul trecut la nivel guvernamental, ceea ce va genera scumpiri la benzină, țigări, alcool, conform calculelor Profit.ro. De la 1 ianuarie, acciza este majorată la benzină de la 1.976 lei/1000 litri, la 2.038 lei/1000 de litri, cu 3,15% mai mare decât până în prezent. Similar, acciza la motorină este majorată de la 1.838 lei/1.000 l la 1.896 lei/1.000 l. Impactul asupra prețului benzinei și motorinei va fi de aproximativ 7 bani pe litru, relatează Profit.ro. Acciza aplicată la mia de țigarete crește începând cu 1 ianuarie de la 448,74 lei la 483,74 lei. Majorarea a fost necesară pentru a alinia nivelul acesteia cu cerințele Uniunii Europene (UE), dar inițial Guvernul stabilise un prag mai mic. Impactul asupra prețului unui pachet de țigări va fi de 0,7 lei. Accizele la bere cresc de la 3,3 la 3,4 lei pe hl (1 grad), iar cele pentru vinurile spumoase - de la 47,35 la 48,89 lei/hectolitru de produs. Acciza la vinurile liniștite și la produsele intermediare se majorează de asemenea, de la 396,84 lei/hectolitru de produs la 409,34 lei. Alcoolul etilic va “beneficia” de o majorare de acciză de la 3.300 lei la 3.411 lei/hectolitri de alcool pur, iar cel produs în micile distilerii, de o majorare de acciză de la 1.653 lei la 1.705 lei/hectolitru de produs. Accizele la produsele energetice cresc și ele. Acciza la electricitatea utilizată în scop comercial urcă de la 2,37 lei la 2,44 lei/MWh, iar cea utilizată în scop necomercial - de la 4,74 lei la 4,89 lei/MWh. Și gazul petrol lichefiat utilizat pentru încălzire va trebui accizat mai mult de la 1 ianuarie, de la 537 lei/tonă la 555 lei/tonă.
ROBOR și-a respectat statutul de vedetă în 2018 - creșteri de peste 50%
u majoritatea creditelor bancare au dobânda stabilită în funcție de ROBOR
Unul dintre cei mai banali indici de pe piața bancară, ROBOR, folosit pentru a calcula ratele la credite și depozite, de ani de zile, s-a aflat în lumina reflectoarelor pe tot parcursul anului 2018. Dintr-un motiv întemeiat: a crescut accelerat. Deci, a dat mari emoții și a iscat numeroase discuții. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei. Indicele se stabilește zilnic ca medie aritmetică a cotațiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Națională a României (BNR), astfel că este rată de dobânda la care o banca împrumută lichiditate altor bănci. În funcție de nivelul acestuia și în funcție de contract, periodic, ratele creditelor sunt majorate, astfel că nu este de mirare că orice evoluție în sus este urmărită cu îngrijorare.
La 3 luni
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a încheiat anul 2018 la 3,02%, cu aproape un punct procentual peste finele anului anterior, când, în ultima zi lucrătoare, a fost 2,05%, consemnând astfel o creștere de 47,3% în cursul anului trecut. Cel mai ridicat nivel, de 3,47%, a fost consemnat timp de cinci zile lucrătoare, între 30 iulie și 3 august, iar cel mai redus nivel, de 1,97%, a fost la datele de 17 ianuarie, 23 ianuarie, precum și între 26 ianuarie și 6 februarie. Media trimestrială a acestuia a arătat astfel: 2,03% în primul trimestru, o creștere de 144,6% față de aceeași perioadă a anului anterior; 2,63% în trimestrul al doilea, o triplare față de aceeași perioadă a anului anterior; 3,28% în trimestrul al treilea, o creștere de 3,5 ori, comparativ cu anul anterior; 3,17% în trimestrul al treilea, o majorare cu 60%, de la an la an.
La 6 luni
Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a încheiat anul trecut la 3,30%, o creștere de 45,4% față de finele anului anterior, când a fost de 2,27%. Cel mai ridicat nivel al anului 2018, de 3,58%, a fost consemnat timp de două zile lucrătoare, la data de 25 octombrie și 26 octombrie - perioada când se fac cele mai multe plăți de taxe și impozite la bugetul de stat -, iar cel mai redus nivel, de 2,21%, a fost la 23 ianuarie. Media semestrială a acestuia a fost de 2,56% în primul semestru al anului trecut, de 2,4 ori peste aceeași perioadă a anului anterior, și de 3,43% în cel de-al doilea, o majorare cu 35%, de la an la an.
La 9 luni
Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a închis anul trecut la 3,42%, o creștere cu 48,7%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. Cel mai ridicat nivel al anului trecut, de 3,63%, a fost consemnat, la fel ca la cel la 6 luni, la 25 și 26 octombrie, iar cel mai redus nivel, de 2,29%, a fost înregistrat la datele de 4, 5 și 8 ianuarie. În primele trei trimestre ale anului trecut, media ROBOR la 9 luni a urcat de aproape 2,5 ori față aceeași perioadă a anului anterior, până la 2,92%, iar în ultimele trei trimestre a fost de 3,29%, o creștere de 2,2 ori, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
La 12 luni
Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a fost de 3,51%, la 31 decembrie 2018, o creștere cu 51,3% față de aceeași dată a anului anterior. Media acestuia a fost pentru 2018 de 3,12%, o creștere de 2,1 ori față de cea a anului precedent. Cel mai ridicat nivel al anului 2018, de 3,68%, a fost consemnat, la fel ca la cel la 6 luni și la cel la 9 luni, la 25 și 26 octombrie, iar cel mai redus nivel, de 2,31%, a fost înregistrat la datele de 4 și 5 ianuarie.
Condamnatul penal Vâlcov anunță un deficit în limite, dar Cîțu arată că cifrele sunt măsluite
Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, și senatorul PNL Florin Cîțu se află în mijlocul unei dispute privind nivelul deficitului bugetar al României din 2018.
„Deficit (cash) 2018 â 2,92% (n.red. - din PIB). Felicitări valoroasei echipe de la Ministerul Finanțelor Publice! #indraznestesacrezi”, a scris Darius Vâlcov, pe pagina sa de Facebook. Vâlcov este condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare. În schimb, senatorul liberal Florin Cîțu susține, într-o postare pe pagina sa de Facebook, publicată marți, în jurul orei 10, că datele prezentate de Vâlcov sunt false. „Darius Valcov confirmă criză! Cifrele prezentate de Darius Valcov sunt măsluite. #fakenews Datele OFICIALE despre execuția bugetului în 2018 apar după 25 ianuarie 2019. Doar atunci MFP are situația EXACTĂ și FINALĂ a execuției bugetare. Aseară târziu am fost sunat din MFP și mi s-a spus că aceste cifre nu sunt reale. Mai mult, și asta este foarte grav, Darius Valcov le cere angajaților de la finanțe să măsluiască datele în așa fel încât execuția finală să arate exact așa cum a anunțat el. Adică sub 3%”, a precizat Cîțu. În plus, senatorul PNL a menționat că va informa organismele europene cu privirea la situație creată și că este nevoie de anchete ale unor instituții interne. „Pentru a-i opri și a-i pedepsi pe cei responsabili este nevoie de trei lucruri: - Alo instituțiile statului, se aude? (Curtea de Conturi, Procuratura, CSAT…); - Îi cer public lui Teodorovici să permită ca o echipă de experți ai opoziției să verifice corectitudinea execuției bugetare. Suntem pregătiți.; - voi informa EUROSTAT de manipularea indicatorilor economici în România, în scopul manipulării piețelor de capital, financiare și bancare. În cazul în care nu vom reuși, vom transmite colegilor domnului Teodorovici, la ECOFIN, ce se întâmplă în grădina celui care pentru 6 luni de zile va prezida ședințele ECOFIN. #RomaniaFaraPSDsiALDE #RomaniiTrebuieSaStie”, a scris Cîțu. Tema deficitului bugetar este des pusă în discuție, în condițiile în care România s-a angajat, prin Tratatul de la Maastricht, să mențină un deficit bugetar 3% din PIB, în anii de criză, și de 1% în anii de creștere economică. Totuși, procedura de deficit excesiv se aplică doar în cazul în care deficitul bugetar trece de 3%. În plus, datoria publică trebuie să fie de 60% din PIB, iar România este la aproximativ 35%. Conform datelor operative, execuția bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 26 de miliarde de lei, respectiv 2,7% din PIB, arată datele MFP. Spre comparație, execuția bugetului general consolidat la finele lunii noiembrie ale anului trecut s-a încheiat cu un deficit de 10,2 miliarde lei, respectiv 1,21% din PIB. Astfel, deficitul bugetar era, la 11 luni, de 2,25 de ori mai mare ca pondere în PIB și de 2,6 ori mai ridicat ca valoare nominală, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Execuția bugetului general consolidat pentru 2017 s-a încheiat cu un deficit cash de 24,29 miliarde lei, respectiv 2,83% din PIB, sub ținta stabilită, respectiv un deficit anual prevăzut de 24,97 miliarde lei, potrivit datelor afișate de MFP. „Comparativ cu anul anterior deficitul bugetului general consolidat în anul 2017, în bază cash, a crescut, ca procent în PIB, cu 0,43 puncte procentuale de la 2,40% în 2016 la 2,83%”, scrie în execuția bugetară pentru 2017. Deficitul bugetar pe cash a fost de 18,3 miliarde lei în 2016, respectiv 2,4% din PIB, față de un deficit anual prevăzut de 20,9 miliarde lei. „Comparativ cu anul anterior, deficitul bugetului general consolidat în anul 2016, în bază cash, a crescut ca procent în PIB cu 1,05 puncte procentuale, de la 1,35% în 2015 (n.red. - 9,6 miliarde de lei) la 2,4%”, arată datele MFP.
Zilele libere de care vor beneficia românii în 2019
Potrivit Codului Muncii, românii vor avea, în 2019, 15 zile libere- sărbători legale în care nu se lucrează. Câteva dintre ele sunt însă în weekend, cum ar fi ziua de 30 noiembrie-Sfântul Apostol Andrei și Ziua Națională a Româniai-1 decembrie, pe care o vom sărbători duminica.
Zilele libere 2019:
1 ianuarie, 2 ianuarie- zilele libere de Anul Nou
24 ianuarie- Ziua Unirii Principatelor
26 aprilie (Vinerea Mare) și 28, 29 aprilie -Paștele ortodox
1 mai -Ziua Muncii
1 iunie - Ziua Copilului (sâmbăta)
16 iunie (duminica)-Rusalii, 17 iunie (luni)-Rusalii
15 august -Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie- Sfântul Apostol Andrei (sâmbăta)
1 decembrie-Ziua Națională a României (duminica)
25 decembrie, 26 decembrie-Crăciunul
Un număr de 38 de parlamentari au înregistrat, în Senat, o propunere legislativă care completează Codul Muncii astfel încât până la data de 15 ianuarie, a fiecărui an, Guvernul să stabilească toate minivacanțele de care vor beneficia bugetarii în decursul anului respectiv.
Gradul de îndatorare pentru credite este limitat de la începutul acestui an
Pentru creditele de consum și ipotecare, gradul de îndatorare este stabilit, de marți, 1 ianuarie 2019, la cel mult 40% din venitul net pentru cele în lei și 20% pentru cele în valută, atât pentru cele accesate de la bănci, cât și pentru cele de la IFN-uri. Excepție face achiziționarea primei locuințe, care va avea o rată maximă de îndatorare cu 5 puncte procentuale mai ridicată, respectiv 45% și 25%. Anterior, gradul de îndatorare nu era limitat. Media pieței era de 55-60%, dar putea ajunge și la 80%. „Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligațiilor lunare totale de plată decurgând din credite sau alte finanțări rambursabile în veniturile nete lunare luate în considerare, respectiv veniturile din care s-au dedus obligațiile fiscale”, se precizează în Regulamentul Băncii Naționale a României (BNR) nr. 6 din 31 octombrie 2018, care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 950, din data de 9 noiembrie 2018. Noul regulament al BNR a modificat și a completat Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare, după cum a decis instituția la data de 17 octombrie 2018. Altă excepție de la noile limite de îndatorare vor fi aplicate pentru: creditele de consum și imobiliare nou-acordate în fiecare trimestru în limita a maximum 15% din volumul creditelor de consum, respectiv imobiliare acordate de bănci și IFN-uri, în trimestrul anterior. Această excepție nu se aplică în cazul creditelor a căror valoare depășește echivalentul în lei al sumei de 250.000 de euro. Băncile și IFN-urile pot utiliza excepția menționată numai pentru „debitori pentru care pot face dovada, pe baza datelor istorice din portofoliul de creditare propriu, că nivelul suficient al veniturilor de care aceștia dispun asigură premisele pentru administrarea adecvată a riscului de nerambursare la nivelul portofoliului de credite de consum, respectiv al celui de credite pentru investiții imobiliare”, iar un nivel suficient al veniturilor nu poate fi mai mic decât salariul mediu net pe economie. Altă excepție sunt refinanțările ce presupun acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e). Mai exact, pentru determinarea gradului total de îndatorare, „în cazul obligațiilor de plată decurgând dintr-o facilitate de creditare de tip revolving, suma luată în considerare de împrumutător nu poate fi mai mică de 3% din plafonul facilității de creditare acordate și se stabilește de împrumutător în reglementările proprii”, se arată în actul normativ citat.
Finanțele vor să împrumute 3,26 miliarde lei
Suma totală pe care Ministerul Finanțelor Publice (MFP) intenționează să o împrumute în ianuarie este 3,26 miliarde de lei, cu aproape 24% mai puțin decât suma vizată luna precedentă și cu 7,5% mai puțin decât s-a împrumutat în decembrie, reiese dintr-un anunț al instituției. Spre comparație, Finanțele au anunțat că plănuiesc să atragă de pe piețe în decembrie 4,28 miliarde de lei, cu 10,7% mai mult decât în luna precedentă, dar au împrumutat cu 17,6% mai puțin, respectiv peste 3,52 miliarde de lei. Pentru a obține suma vizată, MFP a anunțat că va vinde, în ianuarie 2019, titluri de stat în valoare de 500 de milioane de lei, cu 100 de milioane de lei mai puțin decât în luna precedentă, printr-o singură licitație, care va fi organizată la data de 17 ianuarie și care va avea o maturitate de un an. În plus, MFP plănuiește șase sesiuni în care să vândă obligațiuni guvernamentale, cu una mai puțin față de luna precedentă, iar suma totală dorită este de 2,76 miliarde de lei, cu 25% mai mică decât în luna precedentă.
Prețurile petrolului scad, în România carburantții se scumpesc
Prețurile petrolului au început prima zi de tranzacționare din 2019 în scădere cu circa 1%, din cauza creșterii producției în Statele Unite și a îngrijorării legate de o încetinire a creșterii economiei mondiale, în urma contractării activităților fabricilor din China, care este cel mai mare importator de petrol din lume, transmite Reuters. În România, prețurile carburantților a crescut de la începutul anului. Prețul petrolului Brent cu livrare în martie era în scădere, miercuri, cu circa 1%, la 53,27 dolari pe baril, la ora 04:21 GMT (06:21 ora României), față de ultima închidere a tranzacțiilor din 2018. Cotația petrolului West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 0,9%, la 45,01 dolari pe baril. Pe piața fizică, prețul mediu al petrolului din Dubai a fost în decembrie de 57,318 dolari pe baril, fiind la cel mai scăzut nivel după octombrie 2017, au declarat miercuri doi traderi participanți la tranzacții. Compania Petronas din Malaezia a stabilit prețul oficial al petrolului din această țară la 62,79 dolari pe baril, cel mai scăzut din octombrie 2017, a anunțat miercuri compania. Potrivit traderilor, contractele futures au scăzut din cauza anșteptărilor ca oferta să depășească cererea, pe fondul creșterii producției în Statele Unite și a îngrijorării legate de încetinirea creșterii economiei mondiale.
Industria prelucrătoare din zona euro aproape a stagnat
Activitățile industriei prelucrătoare din zona euro aproape au stagnat la sfârșitul anului 2018, potrivit unui sondaj care sugerează puține motive de optimism pentru 2019, relatează Reuters. Rezultatul dezamăgitor al sondajului realizat lunar de IHS Markit în rândul managerilor de companii vine după ce Banca Centrală Europeană (BCE) tocmai a încheiat programul de achizișii de active în valoare de 2.600 de miliarde de euro. Indicele referitor la intențiile de achiziții ale managerilor (PMI), calculat de IHS Markit, a scăzut pentru a cincea lună consecutiv, la 51,4 puncte, de la 51,8 puncte în noiembrie, fiind cu puțin peste nivelul de 50 de puncte care separă creșterea de contracție. Nivelul de 51,4 puncte al indicelui este cel mai scăzut după februarie 2016. Totuși, un indice referitor la producție, care intră în compoziția indicelui compozit PMI și este un indicator bun pentru soliditatea economiei, a urcat la 51 de puncte, de la 50,7 puncte. ”Evoluția dezamăgitoare din decembrie încheie un an în care creșterea industriei a încetinit aproape de stagnare”, a declarat Chris Williamson, director pentru economie la IHS Markit.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
