MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Angajații firmelor de IT vor reveni la birouri în termen de circa 18 luni
Cele mai mari neplăceri în timpul activităților desfășurate de acasă au fost cauzate de sincopele în comunicare între echipe
Aproximativ 82% dintre persoanele de decizie în domeniul IT ar urma să se întoarcă la birou în 12-18 luni, arată un studiu Xerox, potrivit căruia 58% intenționează să își schimbe politica de lucru de acasă în anul următor, subliniind nevoia companiilor de a sprijini un regim de lucru hibrid. Xerox Holdings Corporation a realizat un studiu global cu participarea a 600 de respondenți, persoane de decizie în domeniul IT, din cinci țări, care dezvăluie prioritățile post-COVID-19, pentru a susține în sprijinul unui mediu de lucru flexibil. "Studiul arată că aproximativ 82% dintre aceștia ar urma să se întoarcă la birou în 12-18 luni. Companiile investesc în noi resurse pentru a sprijini un regim de muncă hibrid, o combinație între lucrul de la distanță și cel de la birou, cu bugete cu 56% mai mari alocate tehnologiei. 34% dintre respondenți planifică să accelereze transformarea digitală ca urmare a pandemiei Covid-19", relevă studiul. Studiul Xerox “Viitorul Muncii” realizat de firma independentă de cercetare Vanson Bourne, a sondat 600 respondenți din domeniul IT, inclusiv profesioniști C-level, din SUA, Canada, Marea Britanie, Germania și Franța, ale căror organizații au cel puțin 500 de angajați. Respondenții au întâmpinat provocări cauzate de trecerea bruscă la munca de la distanță, 72% afirmând că nu au fost complet pregătiți din perspectiva tehnologiei. În plus față de aspectele legate de mijloacele tehnologice (29%), cele mai mari neplăceri în timpul activităților desfășurate de acasă au fost cauzate de sincopele în comunicare între echipe/ angajați (26%) și de menținerea concentrării (25%). „Deși nu există nicio îndoială că pandemia COVID-19 a schimbat modul în care lucrăm, cercetările noastre au relevat că, în timp, multe companii intenționează să-și readucă mare parte din angajați înapoi la birou. Acest lucru ar putea fi stabilit dintr-o varietate de motive, inclusiv comunicarea, viteza de decizie și perfecționarea profesională. În același timp, oprirea bruscă a activităților la birou și mediul de lucru hibrid adoptat au expus lacune tehnologice care necesită investiții noi sau suplimentare în lunile următoare", a declarat Steve Bandrowczak, președinte și COO Xerox. Unul dintre rezultatele cheie ale sondajului și concluziile subliniate de Xerox arată că soceitățile intenționează să-și aducă înapoi la birou majoritatea angajaților, deși politicile extinse de muncă de la distanță se vor menține și ele în continuare. Înainte de impunerea regimului de lucru de la domiciliu, 33% dintre respondenți au declarat că securitatea datelor și confidențialitatea au fost cele mai mari preocupări pentru colegii care lucrau de la distanță; 24% au evidențiat productivitatea angajaților, iar 16% evocau preocupările legate de infrastructura tehnologică. Aceste aspecte, însoțite de opinia a 95% dintre respondenți despre importanța comunicării față în față pentru dezvoltarea personală și pentru evaluarea talentului, indică faptul că regimul de muncă de la distanță nu va înlocui spațiile tradiționale de lucru la birou. "Cu toate acestea, acum când business-urile s-au acomodat mai mult cu munca de la distanță, atitudinile și politicile top managementului din domeniul IT s-au schimbat. Printre țările chestionate, în SUA va crește, probabil, cel mai mult, încrederea în ceea ce privește munca de la distanță (86%), urmată de Marea Britanie (80%), Germania (80%), Canada (77%) și Franța (75%). Mai mult, 58% au menționat că intenționează să își schimbe politica de lucru de acasă în anul următor, subliniind nevoia companiilor de a sprijini un regim de lucru hibrid", spun autorii studiului.
Piața hotelieră își va reveni spre finalul anului
u "industria hotelieră continuă să fie atractivă pentru dezvoltatorii și investitorii imobiliari, în ciuda incertitudinilor din perioada următoare”, arată un studiu Colliers International
Piața hotelieră ar putea reveni la un grad de ocupare de 50-60% pentru hotelurile operate de branduri recunoscute, spre finalul acestui an, dacă situația epidemiologică rămâne stabilă sau chiar începe să se îmbunătățească, arată o analiză a Colliers International. "Industria hotelieră continuă să fie atractivă pentru dezvoltatorii și investitorii imobiliari, în ciuda incertitudinilor din perioada următoare. Puternic afectați de criza generată de coronavirus, mulți operatori hotelieri mizează pe redeschiderea în lunile de vacanță pentru a debloca activitatea și a începe să recupereze teren. Piața ar putea reveni la un grad de ocupare de 50-60% pentru hotelurile operate de branduri recunoscute spre finalul acestui an, în scenariul în care situația epidemiologică rămâne stabilă sau chiar începe să se îmbunătățească", apreciază consultanții Colliers International. În luna martie, prima luna oficială de pandemie, hotelurile din România s-au confruntat cu o scădere de 68% a numărului de turiști, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). În București, gradul de ocupare a fost de doar 15% în martie și aprilie, iar majoritatea hotelurilor și-au închis porțile pentru a face față economic scăderii semnificative a cifrelor de afaceri. Declinul a fost mai mare decât în alte colțuri ale lumii, ținând cont că în Europa numărul de turiști s-a redus, în martie, cu doar 19%, iar la nivel mondial scăderea a fost de 57%, potrivit World Tourism Organization. „Vestea bună este că, în România, peste 50% din industria ospitalității este asigurată de turismul intern, care are toate premisele să se relanseze mai repede decât turismul internațional. În ceea ce privește turismul din București, o pondere importantă, de peste 60% din cerere, este creată de turismul de afaceri. Deși este posibil ca turistul corporate să își schimbe comportamentul, alegând, în unele cazuri, întâlnirile online în detrimentul deplasărilor, totuși, ne așteptăm ca acest segment al pieței să fie primul care deblochează cererea venită din partea turiștilor străini, chiar în viitorul foarte apropiat”, explică Raluca Buciuc, partner & head of valuation services and hospitality advisory services în cadrul Colliers International. Astfel, media gradului de ocupare în București ar putea ajunge la 40-45% la finalul acestui an, iar venitul pe cameră disponibilă al hotelurilor din Capitală ar putea înregistra același nivel ca cel de dinainte de pandemie, de aproximativ 87 euro, într-un an sau chiar un an și jumătate de la momentul declarării pandemiei. Turiștii vor migra dinspre hotelurile mici locale către hotelurile operate de branduri cu renume, spun analiștii. Aproape 50% din numărul total de camere din Capitală sunt operate de către branduri internaționale sau branduri locale bine reprezentate și se bucură de un grad de încredere mult mai mare decât hotelurile operate local, cu un nivel de recunoaștere mic. Prin urmare, este posibil să aibă loc, ca primă tendință, mutarea din structuri de cazare locale către hotelurile operate de branduri cu renume, chiar dacă prețul plătit va fi mai mare.
Aplicarea unor facilități fiscale va fi prelungită până în 25 octombrie
Aplicarea unor măsuri precum cele referitoare la suspendarea executării silite sau neplata dobânzilor și penalităților de întârziere pentru obligațiile fiscale care au devenit scadente după 21 martie 2020 va fi prelungită cu patru luni, respectiv până la 25 octombrie 2020, potrivit unui proiect de ordonanță publicat de Ministerul Finanțelor. Alte măsuri care urmează să fie aplicate până la 25 octombrie sunt cele potrivit cărora nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități, conform Codului de procedură fiscală, pentru plata cu întârziere a ratelor din graficele de eșalonare, reglementată de art. XII din OUG nr. 48/2020. Rămân, de asemenea, în vigoare, reducerea semnificativă a perioadei de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, suspendarea termenului de prescriere sau suspendarea condițiilor de menținerea eșalonărilor la plată. Aceste măsuri fiscale, adoptate prin art. VII din OUG nr. 29/2020 și prin art. XI și XII din OUG nr. 48/2020 își încetau aplicabilitatea la data de 25 iunie 2020, conform OUG nr. 90/2020. "În ceea ce privește prelungirea aplicării unor măsuri fiscale, subliniem că în contextul în care pandemia SARS-CoV-2 a generat dificultăți de natură financiară pentru majoritatea întreprinderilor, confruntându-se în această perioadă cu o lipsă severă de lichiditate, acestea au devenit mai puțin solvabile. De altfel, reluarea activității de către mediul de afaceri presupune existența unor disponibilități bănești. În condițiile în care mediul economic se relansează etapizat, este necesar să fie menținute lichiditățile financiare. În acest sens este important ca statul să nu le afecteze iremediabil activitatea prin demararea măsurilor de executare silită, pierderea înlesnirilor la plată acordate, considerarea obligațiilor fiscale pe care aceștia le înregistrează ca fiind restante ori prin întârzierea la plată a sumelor pe care statul le datorează, respectiv TVA-ul solicitat la rambursare. Aceste măsuri sunt importante pentru contribuabili, fie că ne referim la persoane juridice sau fizice, fapt pentru care este necesar să se prelungească termenul de aplicare a măsurilor fiscale adoptate pe perioada stării de urgență. Acest lucru este valabil, fără a fi limitativ, pentru IMM-uri care reprezintă un sector semnificativ pentru economia națională, ceea ce pe termen scurt și mediu poate afecta grav situația financiară a multor întreprinderi viabile pe piață, precum și situația angajaților acestora, cu posibile consecințe chiar și pe termen lung, periclitând menținerea activității acestora", se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ. Proiectul de act normativ prevede și măsuri privind extinderea aplicării bonificațiilor pentru achitarea impozitului pe profit datorat/plății anticipate. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2020, pentru plata impozitului pe profit și a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului I al anului 2020, până la data de 25 aprilie 2020, s-a instituit un sistem de bonificații.
Volumul lucrărilor de construcții a crescut în aprilie cu 2,5% față de martie
Volumul lucrărilor de construcții a crescut în aprilie, față de luna precedentă, ca serie brută, cu 2,5%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitatea scăzut cu 0,9%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). "În luna aprilie 2020, volumul lucrărilor de construcții a crescut față de luna precedentă, ca serie brută, cu 2,5%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate a scăzut cu 0,9%. Față de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcții a crescut, atât ca serie brută, cât și caserie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 12,1%, respectiv cu 10%", arată datele INS. În perioada ianuarie-aprilie 2020, față de perioada similară din 2019, volumul lucrărilor de construcții a crescut, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 26,5% fiecare. Volumul total al lucrărilor de construcții a crescut în aprilie, ca serie brută, cu 2,5%, creștere evidențiată la lucrările de reparații capitale (plus 12,9%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (plus 8,6%), față de martie. Lucrările de construcții noi au scăzut cu 1,3%. Pe obiecte de construcții, seria brută indică o creștere a volumului construcțiilor inginerești și a clădirilor nerezidențiale cu 3,8%, respectiv cu 2,6%. Volumul clădirilor rezidențiale a scăzut cu 0,4%. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul total al lucrărilor de construcții a scăzut cu 0,9%, scădere evidențiată la lucrările de întreținere și reparații curente (-8,3%) și la lucrările de construcții noi (-1,6%). Volumul lucrărilor de reparații capitale a crescut cu 14%. Pe obiecte de construcții, seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate indică o creștere a volumului clădirilor nerezidențiale cu 3,2%, dar și reduceri ale volumului lucrărilor de construcții inginerești și clădirilor rezidențiale cu 2,5%, respectiv cu 1,4%. În luna aprilie a acestui an, comparativ cu aprilie 2019, volumul total al lucrărilor de construcții, ca serie brută, a crescut cu 12,1%. Pe elemente de structură au fost înregistrate creșteri la volumul lucrărilor de reparații capitale (plus 62,1%) și al celor de întreținere și reparații curente (plus 46,2%). Lucrările de construcții noi au scăzut cu 2,4%. Pe obiecte de construcții, seria brută evidențiază creșteri ale volumului lucrărilor de construcții inginerești (plus 29,2%) și clădirilor rezidențiale (plus 18,3%).
Doi din trei români utilizează cel puțin un serviciu digital
Doi din trei consumatori români utilizează în prezent cel puțin un serviciu digital, iar 62% folosesc telefonul mobil ca principal dispozitiv pentru a accesa acest tip de serviciu, relevă datele sondajului "Digital Sentiment in Romania", publicat marți de McKinsey & Company.
Rezultatele cercetării arată că, în perioada carantinei COVID-19, s-a dublat numărul serviciilor accesate digital. În ceea ce privește tipurile de servicii digitale la care consumatorii români au recurs, cele bancare și de telecomunicații au fost cele mai folosite. Astfel, 38% dintre români au declarat că au utilizat cel puțin un serviciu digital din aceste două sectoare în timpul perioadei de carantină, în timp ce 19% dintre consumatori au început să le folosească de la începutul restricțiilor impuse de pandemie. Pe de altă parte, doar 14% dintre români au accesat digital servicii din sectorul asigurărilor, respectiv aferente sectorului public. Potrivit sursei citate, în prezent, creșterea utilizării serviciilor digitale este semnificativă pentru toate categoriile de vârstă și pentru toate regiunile geografice, iar rata de adopție a crescut la 76% față de perioada de început a carantinei. În plus, în această perioadă, rata de adopție digitală a crescut semnificativ pentru consumatorii între 45 și 64 de ani. Mai mult, 65% dintre românii care locuiesc în orașe mici și în zone rurale au utilizat cel puțin un serviciu digital în ultimele șase luni, se arată în studiul de specialitate. În privința dispozitivelor utilizate pentru accesarea serviciilor digitale, telefoanele mobile sunt cele mai populare, 62% dintre români utilizându-le ca terminal principal. Comparativ cu utilizarea serviciilor digitale la nivelul Europei Centrale și de Est, există un potențial semnificativ de dezvoltare pentru majoritatea industriilor din România, cea bancară, a asigurărilor și sectorul public fiind cu cel mai mare potențial de creștere, între 1,7 și 2,6 ori, estimează realizatorii cercetării. De asemenea, în domeniul utilităților și al produselor de băcănie, accesarea digitală a serviciilor mai poate crește de până la 1,2 ori.
Cozi lungi la magazinele din Anglia
Cozi lungi s-au format luni în jurul magazinelor din Anglia, cel mai mare interes fiind atras de retailerul cu discount Primark, comercianții deschizându-și ușile pentru clienți după o pauză de 83 de zile impusă de autorități din cauza pandemiei de coronavirus, transmite Reuters. Cozile s-au format încă de la primele ore ale dimineții de luni în fața mai multor magazine Primark, care nu realizează vânzări online, așa că nu a cîștigat nimic în Marea Britanie de luni de zile. Rețeaua de magazine a deschis devreme unele unități, inclusiv cea mai mare, din Birmingham, pentru a evita supraaglomerarea, dar sute de oameni s-au așezat la cozi. La magazinul din Leeds, perioada de așteptare pentru a intra în magazin a fost în timpul după-amiezii de o oră. O coadă mare s-a format și în fața magazinului Nike Town de pe Oxford Street din Londra, care este cea mai aglomerată stradă comercială din capitala britanică, iar mulți cumpărători au ignorat regulile de distanțare socială. Magazinele universale, comercianții de haine, magazinele de electronice, librăriile și alte magazine neesențiale erau închise din 23 martie, câmd premierul Boris Johnson a impus restricții pentru a limita răspândirea noului coronavirus.
Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 2,15%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut marți la 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Acesta este cel mai redus nivel consemnat de ROBOR la 3 luni după data de 20 aprilie 2018, când a fost de 2,13%. Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut la nivelul de 2,25%, cel mai redus nivel din 5 februarie 2018. Consiliul de administrație al BNR a decis vineri, 29 mai, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
Apple extinde finanțarea fără dobândă prin Apple Card
Apple va vinde în rate și fără dobândă mai multe produse, prin Apple Card. Alături de iPhone, pot fi achiziționate astfel iPad, Mac, AirPods și altele. Lansat în decembrie 2019 pentru iPhone, Apple Card poate fi acum folosit și pentru achiziționarea altor produse Apple, dupe ce compania a extins valabilitatea și la alte produse proprii. Noile opțiuni Apple Card variază în funcție de produs, cu rate de 6 sau 12 luni, însă au în comun același lucru: nu este percepută dobândă. Produsele mai scumpe, precum laptopurile și tabletele vor putea fi achiziționate în 12 rate. Cele mai ieftine, cum sunt căștile, vor fi cumpărate în 6 rate. Astfel, o pereche de AirPods Pro cumpărată în 6 rate va avea o rată lunară de 41,5 dolari pe lună. Un MacBook Pro, luat în 12 rate, va avea o rată de 199,91 dolari. Dincolo de rate și lipsa dobânzii, Apple Card include și un 3% cash back. Utilizatorii vor primi înapoi 3% din banii cu care achiziționează produsele Apple în acest fel. Deocamdată, Apple Card este disponibil doar în Statele Unite.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
