MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Amnistia fiscală: Cât a încasat statul
Peste 200.000 de firme şi persoane au cerut amnistie. 100.000 de cereri - respinse, obligaţii de peste 4 miliarde lei - şterse
Ministerul Finanţelor a încasat, potrivit datelor obţinute de Profit.ro, 5,6 miliarde de lei din amnistia fiscală, în contextul în care ţinta acestui demers a fost revizuită în noiembrie la 5,6-6 miliarde de lei. Astfel, până la termenul limită (25 noiembrie), 202.479 de firme şi persoane fizice au cerut să beneficieze de amnistie, din care 99.758 cereri au fost respinse. În urma celor 50.390 cereri aprobate, statul a încasat 5,61 miliarde lei din datoriile anterioare datei de 31 august (data până la care se aplică amnistia) şi a iertat obligaţii fiscale (dobânzi şi accesorii la firme, iar la populaţie suplimentar şi ştergeri din principal) în valoare de 4,59 miliarde lei, potrivit informaţiilor Profit.ro. ANAF mai are în curs de soluţionare 52.331 cereri, în contextul în care termenul pentru soluţionarea solicitărilor a fost extins până pe 19 decembrie. Termenul limită pentru solicitarea amnistiei a fost 25 noiembrie. Guvernul a adoptat în a doua jumătate a lunii noiembrie o serie de modificări la amnistia fiscală. Modificările fiscale vizează anumite situaţii în care ANAF emite decizii de anulare a unor obligaţii fiscale, inclusiv din oficiu. Termenul pentru aplicarea amnistiei fiscale, în ceea ce priveşte plata efectivă a restanţelor, a fost prelungit până la 19 decembrie 2024, în condiţiile în care un număr foarte mare de contribuabili şi-au prezentat deja intenţia să beneficieze de această măsură.
Elon Musk pierde apelul privind pachetul salarial de 56 de miliarde de dolari
l acest pachet a fost cel mai mare acord salarial din istoria corporaţiilor publice din SUA
Directorul general al Tesla, Elon Musk, a suferit luni o înfrângere juridică importantă, după ce o judecătoare din Delaware a respins cererea sa de reinstaurare a pachetului său de compensaţii din 2018, evaluat la aproximativ 56 de miliarde de dolari, transmite CNBC. Acest pachet a fost cel mai mare acord salarial din istoria corporaţiilor publice din SUA. Tesla a anunţat pe platforma X, deţinută de Musk, că va face apel la decizie. Musk a calificat hotărârea drept ”corupţie absolută”. În ianuarie, judecătoarea Kathaleen McCormick a invalidat pachetul, afirmând că Musk ”a controlat individual Tesla” şi a impus condiţiile compensaţiilor sale unui consiliu de administraţie care nu a negociat corect. Ea a criticat procesul de aprobare a acestui pachet ca fiind ”profund defectuos”. În opinia emisă luni, McCormick a respins încercările de a schimba verdictul iniţial pe baza unui vot al acţionarilor desfăşurat în iunie, argumentând că astfel de practici ar putea transforma procesele juridice în evenimente interminabile. De asemenea, a aprobat o plată de 345 de milioane de dolari pentru avocaţii care au reprezentat acţionarii Tesla în acest caz. În ciuda acestui eşec juridic, Musk şi-a mărit semnificativ averea în ultimele săptămâni, acţiunile Tesla înregistrând o creştere de 42% pe fondul optimismului legat de posibile politici favorabile în urma victoriei electorale a fostului preşedinte Donald Trump.
Traficul global de date în reţelele mobile ar urma să crească cu aproape 200%
Cu toate că rata de creştere a traficului de date în reţelele mobile este în scădere, totuşi, potrivit unui raport Ericsson, traficul global de date în reţelele mobile ar urma să crească cu aproape 200% până în 2030. De asemenea, până la finalul anului 2030, vor fi 6,3 miliarde de abonamente 5G la nivel global, iar 60% dintre ele ar urma să includă servicii 5G StandAlone. ”Până în anul 2030, furnizorii de servicii de comunicaţii (CSPs) vor pune accent pe 5G Standalone (5G SA) şi 5G Advanced, pe măsură ce vor implementa noi capabilităţi pentru a crea oferte care să aducă valoare adăugată, nu doar un volum de date mai mare”, arată analiza Ericsson Mobility Report, care cuprinde estimări valabile până la final de 2030. Cu toate că rata de creştere a traficului de date în reţelele mobile este în scădere – estimările indicând 21% de la an la an pentru 2024 – se aşteaptă, totuşi, să urce de aproape trei ori (faţă de cifrele actuale) până la sfârşitul anului 2030. Raportul evidenţiază şi modul în care primii furnizori oferă deja abonamente care includ servicii de conectivitate diferenţiată – conectivitate neîntreruptă garantată atunci când este nevoie de ea –pentru a crea noi oportunităţi de monetizare şi a genera creştere. Ediţia curentă include şi studii de caz de la T-Mobile (SUA) şi Eliza (Finlanda). „Diferenţierea serviciilor şi oportunităţile bazate pe performanţă devin tot mai importante pe măsură ce industria noastră evoluează. Acest lucru este evidenţiat în raportul curent, care include analize detaliate, perspective statistice şi exemple din scenariile de utilizare implementate de clienţi. Tranziţia la reţelele programabile de înaltă performanţă, facilitată de reţelele deschise şi cloud, le va permite furnizorilor de servicii să ofere şi să taxeze serviciile în funcţie de valoarea adăugată livrată, nu doar de volumul de date inclus. De asemenea, acest raport oferă şi informaţii valoroase cu privire la ceea ce poate să realizeze industria noastră şi la paşii necesari pentru a ajunge acolo”, a declarat Fredrik Jejdling, executive vice president & head of Business Area Networks, Ericsson. De asemenea, în ediţia curentă a raportului, se subliniază potenţialul global de dezvoltare care poate fi generat prin conectivitate diferenţiată, evidenţiind faptul că, în afara Chinei, serviciile 5G în mid-band există, în prezent, doar în aproximativ 30% din site-urile (locaţiile) din lume. Mai puţin de 20% din cei aproximativ 320 de furnizori de comunicaţii de pe piaţă (care oferă în prezent servicii comerciale 5G) au în portofolii şi servicii 5G SA. Creşterea numărului site-urilor (locaţiilor) cu mid-band şi 5G SA este considerată un factor-cheie pentru valorificarea întregului potenţial al tehnologiei 5G, inclusiv a capacităţilor de reţea programabile şi inteligente.
Ţările sărace au plătit o sumă-record în 2023 pentru a-şi rambursa datoria
Ţările în curs de dezvoltare au cheltuit o sumă record de 1,4 trilioane de dolari în 2023 pentru a-şi achita datoriile externe, pe fondul creşterii costurilor dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, conform celui mai recent raport al Băncii Mondiale privind datoria internaţională.Plăţile totale de dobânzi ale ţărilor în curs de dezvoltare au atins 406 miliarde de dolari, cele mai afectate fiind statele cele mai sărace. Acestea, eligibile pentru împrumuturi de la Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA), au plătit un record de 96,2 miliarde de dolari. Deşi rambursările de capital au scăzut cu aproape 8%, la 61,6 miliarde de dolari, costurile dobânzilor au urcat la 34,6 miliarde de dolari – de patru ori mai mult decât în urmă cu un deceniu. În medie, ţările IDA alocă acum 6% din veniturile din export pentru plata datoriilor externe, cel mai ridicat nivel din 1999. În unele cazuri, acest procent ajunge până la 38%. Separat, Institutul pentru Finanţe Internaţionale a raportat că stocul global al datoriei a crescut cu 12 trilioane de dolari în primele trei trimestre ale anului 2024, atingând un record de aproape 323 trilioane de dolari. Acesta avertizează că datoria suverană ar putea creşte cu o treime până la 130 de trilioane de dolari până în 2028, dacă deficitele bugetare guvernamentale nu sunt controlate. Banca Mondială a subliniat că la sfârşitul anului 2023, datoria externă a ţărilor cu venituri mici şi medii a atins un record de 8,8 trilioane de dolari, în creştere cu 8% faţă de 2020. În contextul acestor presiuni, ţările sărace au apelat tot mai mult la instituţiile multilaterale, care au injectat 51 de miliarde de dolari mai mult decât au încasat în plăţi de datorii în perioada 2022-2023.
BNR: Peste 22,42 milioane de carduri, active în România
Numărul total de carduri active era, la finele lunii iunie 2024, de 22.420.841 de unităţi, în creştere cu 669.038 carduri, comparativ cu finele anului 2023, arată datele centralizate de Banca Naţională a României (BNR). Dintre acestea, 22.133.849 aveau funcţie de numerar, cu 584.162 mai multe în comparaţie cu decembrie 2023. Pe de altă parte, la 30 iunie 2024, numărul de ATM-uri existente în România era de 10.229 (la fel ca în 31 decembrie 2023), cel al POS-urilor se situa la 490.134 (Â33.237), în timp ce punctele EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) ajunsese la 489.076 (Â42.368).
China interzice exportul de minerale critice în SUA
China a interzis marţi exporturile de galliu, germaniu şi antimoniu către Statele Unite, intensificând disputele comerciale după ce Washingtonul a impus noi restricţii asupra sectorului chinez de semiconductori, transmite Reuters. Decizia vine în contextul unor tensiuni crescânde între cele mai mari economii ale lumii, cu doar câteva săptămâni înainte ca Donald Trump să preia funcţia de preşedinte. Ministerul Comerţului din China a justificat această mişcare invocând preocupări legate de securitatea naţională. Directiva impune şi o supraveghere mai strictă a utilizării grafitului în produsele exportate către SUA. Galliumul şi germaniul sunt vitale pentru producţia de semiconductori şi tehnologii cu aplicaţii militare, precum tehnologia cu infraroşu şi bateriile pentru vehicule electrice.
Preţurile petrolului au crescut cu peste 1,5%
Preţurile petrolului au crescut marţi cu peste 1,5%, investitorii aşteptând decizia OPECÂ privind prelungirea reducerilor de producţie. În acelaşi timp, un armistiţiu fragil între Israel şi Hezbollah din Liban oferă un sprijin suplimentar pieţei, transmite Reuters. Contractele futures Brent au crescut cu 1,16 dolari, sau cu 1,6%, ajungând la 72,99 dolari pe baril, în timp ce contractele West Texas Intermediate (WTI) din SUA a crescut cu 1,16 dolari, sau cu 1,7%, la 69,26 dolari pe baril. Surse din cadrul OPECÂ au indicat că alianţa este pregătită să extindă reducerile actuale ale producţiei până la sfârşitul primului trimestru din 2024, în cadrul reuniunii de joi. Grupul, care reprezintă aproximativ jumătate din producţia mondială de petrol, intenţionează să reducă treptat aceste restricţii până în 2025.
Centrele de date Meta vor folosi energie nucleară
Meta a confirmat planurile de a susţine necesarul energetic al centrelor sale de date cu ajutorul energiei nucleare. Gigantul american spune că aşteaptă acum oferte pentru alimentarea cu energie nucleară a centrelor de date pe care le are pe teritoriul Statelor Unite. Scopul companiei este acela de a adăuga capacitate nucleară cuprinsă între unul şi patru gigawaţi de la începutul următoarei decade. Meta are în vedere nu doar reactoare modulare mici, ci şi reactoare nucleare de dimensiuni mai mari, indiferent de zona geografică unde sunt localizate acestea. Meta nu este primul gigant american care vrea să folosească energia nucleară pentru a susţine necesarul energetic foarte mare al dezvoltării AI-ului. Din contră, Meta calcă pe urmele unor companii precum Google, Microsoft, şi Amazon.
