MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Alro a investit în primul semestru peste 16 milioane de dolari
Alro, cel mai mare producător de aluminiu din Europa continentală (excluzând Rusia și Peninsula Scandinavă), a finalizat în primul semestru investitii de peste 16 milioane de dolari, atât în segmentul de aluminiu primar, cât și în cel de aluminiu procesat. De asemenea, la începutul acestui an, compania a demarat peste 20 de proiecte de investiții,
în valoare totală de aproape 41 de milioane de dolari, pentru creșterea eficienței operaționale și a gamei de produse cu un grad mare și foarte mare de procesare. „La Alro, avem un program de dezvoltare pe termen lung pe care îl urmăm cu rezultate foarte bune, atât la nivelul gamei și al calității produselor, cât și la nivel operațional, iar investițiile demarate ne ajută să ne consolidăm poziția la nivel global”, a declarat Gheorghe Dobra, director general al Alro. El spune că în plan operațional, noile echipamente vor susține programul de extindere a gamei de produse cu valoare adăugată mare și foarte mare, specifice industriilor auto și aeronautică, ”dar vor avea și un efect direct asupra consumurilor specifice, ducând la creșterea eficienței energetice a companiei”.
120.000 de români au fost afectați în ultimii trei ani de zborurile întârziate
Aproximativ 120.000 de pasageri din România au fost afectați în ultimii trei ani de zborurile întârziate sau anulate, dar mai puțin de 1% au cerut despăgubiri, potrivit datelor colectate de AirHelp, lider mondial în obținerea de compensații pentru persoanele aflate într-o astfel de situație, care a intrat din luna septembrie pe piața din România. Dacă toți aceștia ar fi despăbugiți de companiile aeriene, ar însemna ca aceste compensații să se ridice la 34 milioane euro, arată datele AirHelp. ”Potrivit datelor noastre, la nivel global, numai 2% aplică pentru despăgubiri. În România, procentul este și mai mic, de sub 1%. Cei mai mulți nici nu știu că pot cere despăgubiri”, a declarat ieri Ștefan Radu, directorul general în România al AirHelp. Potrivit normelor europene, pasagerii români pot cere despăgubiri pentru zboruri cu întârzieri de peste trei ore sau anulate, din anii 2015, 2016 sau 2017. În ceea ce privește aeroporturile românești, cele mai mari întârzieri au loc pe Aeroportul Henri Coandă din Otopeni și Aeroportul Avram Iancu din Cluj, de altfel cele mai mari din țară, spune oficialul. Pasagerii păgubiți se pot adresa companiei AirHelp, care percepe un comision de până la 25% din compensațiile odată primite de persoanele afectate. ”În general, valoarea compensației depinde de factori cum ar fi durata întârzierii la destinație, distanța de zbor și motivul întârzierii. Valoarea medie a despăgubirii la nivel internațional este de 400 de euro/pasager, însă poate ajunge la maximum 600 de euro în diferite circumstanțe”, mai spune Ștefan Radu. Acesta subliniază că în curând va lansa aplicația Mytravel, pentru ca cei interesați să afle când este optim să călătorească sau, de exemplu, când să cumpere bilete de avion mai ieftine. Aplicația le va spune totodată care sunt cele mai aglomerate zile ale săptămânii. Din totalul numărului de zboruri programate în ultimii trei ani, peste 1.500 nu și-au respectat programul de zbor, cele mai multe astfel de întâmplări având loc la nivelul anului 2016, când 566 de zboruri au fost întârziate sau anulate, precizează oficialul AirHelp. ”La nivelul anului 2017, până în luna august inclusiv, 356 de curse au creat probleme unui număr de aproape 31.000 de pasageri români. Dacă toți aceștia ar aplica pentru despăgubire, așa cum sunt îndreptățiți, conform Directivei Europene nr.261/2004, suma ce ar trebui achitată de către operatorii aerieni s-ar ridica la aproape nouă milioane de euro”, adaugă reprezentanții AirHelp. La nivelul acestui an, cea mai aglomerată zi pe aeroporturile din România a fost 18 august, data la care erau programate 285 de zboruri cu plecare din România. Dintre acestea, 29 au avut întarzieri între 15 și 180 de minute, două au avut întârzieri mai mari de trei ore, respectiv alte două au fost anulate. Din aproximativ 34.000 de pasageri din acea zi, 450 sunt eligibili pentru compensații, sumele totale fiind de aproape 138.000 de euro pentru cele patru zboruri. ”Mulți pasageri nu-și cunosc drepturile și, deși sunt eligibili pentru compensație, nu știu cum să o obțină sau de unde să înceapă. Dacă ne gândim că simpla scanarea a boarding pass-ului îi ajută să-și verifice eligibilitatea, iar noi le facilităm accesul la compensații - reprezentându-i inclusiv în instanță dacă se ajunge acolo-, procesul ar trebui să fie foarte ușor”, spune Ștefan Radu. El menționează că nu are cifre despre numărul global de persoane care solicită despăgubiri. Spre comparație, o țară ca Polonia are aproximativ 330.000 pasageri afectați, cu o valoare eligibilă a compensaților de aproape 91 milioane de euro, în timp ce Cehia are mai mult de 135.000 de pasageri afectați, iar Bulgaria mai puțin de 50.000.
Managerii se așteaptă la creșterea afacerilor în industrie, comerț și servicii
Directorii firmelor din România se așteaptă la o creștere a activității în industrie, comerțul cu amănuntul și servicii în perioada septembrie-noiembrie și la o creștere a prețurilor în aproape toate domeniile, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Datele arată unele modificări față de raportul anterior privind tendințele economice, publicat la finalul lunii august, când managerii estimau o creștere mai mare a afacerilor. Pentru intervalul septembrie-noiembrie, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în construcții, -3%, în scădere față de cel din raportul anterior (plus 9%). "Potrivit estimărilor din luna septembrie 2017, în activitatea de construcții se va înregistra pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producției (sold conjunctural -3%)", se arată în raportul INS. Soldul conjunctural reflectă diferența dintre așteptările pozitive și cele negative exprimate de către managerii chestionați. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au așteptări de creștere a activității sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă așteptări de scădere a activității în sectorul analizat. Managerii au așteptări ceva mai optimiste în privința industriei prelucrătoare, cu un sold conjunctural de plus 9% (plus 6% în raportul precedent). Activitatea din servicii este așteptată să crească, dar estimările sunt mai reduse, soldul conjunctural pentru perioada septembrie-noiembrie fiind de plus 12% (plus 11% în raportul anterior). În comerț, activitatea economică este așteptată să înregistreze o creștere accelerată, soldul fiind plus 15% (plus 18% în raportul anterior). Managerii prevăd o creștere moderată a numărului de angajați doar în comerț și o relativă stabilitate în restul sectoarelor. Astfel, în comerț se așteaptă o creștere ușoară a numărului de salariați, cu un sold conjunctural de plus 17 (plus 12% în raportul anterior). Ancheta Institutului Național de Statistică mai arată că managerii se așteaptă la o creștere a prețurilor în aproape toate sectoarele până în octombrie. Cele mai mari creșteri de prețuri sunt așteptate în comerț, cu un sold conjunctural plus 25%, și în construcții (plus 11%).
Wizz Air vrea să angajeze 1.300 de persoane până la finalul anului viitor
Compania aeriană ungară Wizz Air a anunțat joi lansarea, la nivel european, a unei ample campanii de recrutare, prin care vrea să angajeze 1.300 de persoane până la finalul anului viitor. 400 de noi sesiuni de recrutări, atât pentru piloți, cât și pentru echipaje de zbor, vor fi organizate începând de acum și până la finalul anului viitor, în mai mult de 25 de țări de-a lungul Europei, potrivit companiei. ”După 13 ani de consolidare a poziției de lider pe piața din Europa Centrală și de Est, Wizz va crea aproape 1.300 de locuri de muncă noi, directe, în anul ce urmează, cu 21 de aeronave de generație nouă Airbus A320 și Airbus A321 ce se vor alătura flotei până la finalul anului 2018 și se vor adăuga celor 11 aeronave livrate deja în 2017”, se arată în comunicat. Astfel, echipa liniei aeriene ar putea număra mai mult de 4.500 de angajați până la finalul anului 2018. Wizz Air are în plan dublarea flotei, la mai mult de 160 de aeronave, până la sfârșitul anului 2024. Alături de pachete de compensații și beneficii, copiloții și piloții au opțiunea unor pachete personalizate de lucru, putând călători spre casă folosind rețeaua companiei formată din peste 550 de rute. În plus, aceștia se pot stabili în oricare dintre cele 28 de baze, din 15 țări, de-a lungul Europei, potrivit companiei. Wizz Air este cea mai importantă linie aeriană din România din punct de vedere al numărului de pasageri transportați. Principalii competitori sunt Blue Air, Ryanair și Tarom.
Bloomberg: Creșterile salariale din Europa de Est nu sunt o amenințare
Creșterea salariilor de la Praga și până la Budapesta ar putea să nu fie o amenințare la adresa modelul economic al Europei de Est bazat pe mâna de lucru ieftină așa cum avertizează unii analiști, susțin jurnaliștii de la Bloomberg. Motivul principal al acestei viziuni optimiste este productivitatea. Dacă în prezent majorările salariale sunt superioare creșterilor de productivitate, situația a fost exact inversă în perioada tranziției de după căderea comunismului, când creșterile salariale au fost inferioare creșterilor de productivitate. Potrivit calculelor Bloomberg pe baza datelor Eurostat, la finele lui 2016, costurile cu mâna de lucru în cele zece noi state membre ale UE erau la un sfert comparativ cu cele din Germania. Pe de altă parte, productivitatea în Europa de Est este la două treimi față de cea din Germania. "Există o "rezervă" de productivitate în Europa de Est care justifică majorările salariale", a declarat Bela Galgoczy economist la European Trade Union Institute din Bruxelles. Aceasta ar explica de ce investitorii sunt mai puțin îngrijorați de majorările salariale în sine decât de motivul care stă la baza acestor majorări, respectiv deficitul de mână de lucru provocat de plecarea în Occident a muncitorilor în căutarea unor salarii mai mari. În Ungaria, un raport publicat în luna aprilie a arătat că investitorii german sunt nemulțumiți de numărul mic de muncitori calificați disponibili. În aceste condiții unele companii au reacționat. Astfel lanțul german de distribuție Lidl a majorat cu o treime salariul angajaților din Ungaria, iar McDonald's oferă cazare gratuită pentru unii angajați.
Creșterea acțiunilor a dus numărul milionarilor
Atât numărul persoanelor cu active investibile, în valoare de cel puțin un milion de dolari, cât și avuția totală a milionarilor au crescut la nivel global, potrivit raportului World Wealth Report 2017 publicat joi de firma de consultanță Capgemini, transmite Bloomberg. Conform acestui raport, la nivel mondial în 2016 existau 16,5 milioane de persoane cu active investibile de cel puțin un milion de dolari, iar împreună aceste persoane aveau o avuție combinată de 63.500 de miliarde de dolari, în creștere semnificativă față de 10,9 milioane de milionari în 2010 cu active combinate de 42.700 miliarde de dolari. Capgemini prognozează că în anul 2025 activele deținute de investitorii înstăriți vor trece de 100.000 de miliarde de dolari, comparativ cu 63.500 miliarde de dolari în 2016. "După criza financiară, acțiunile au înregistrat creșteri solide, piața imobiliară s-a îmbunătățit, iar economia crește constant", a declarat Bill Sullivan, director la Capgemini. Raportul firmei de consultanță a identificat creșteri semnificative ale milionarilor în America de Nord și Europa, unde populațiile înstărite au crescut cu 7,8%, respectiv 7,7%, o accelerare semnificativă față de creșterile de 2%, respectiv 5% înregistrate în 2015. În schimb, ritmul de creștere a populației de milionari a încetinit ușor în regiunea Asia-Pacific (exceptând Japonia), până la 7,4% de la 9%.
Mai puține erori în cheltuielile Uniunii Europene din 2016
Curtea Europeană de Conturi a salutat joi scăderea erorilor în conturile Uniunii Europene, cheltuielile nejustificate fiind de aproximativ 4,2 miliarde de euro în 2016, dar s-a declarat îngrijorată de nivelul arieratelor acumulate de mai mulți ani, informează AFP. "Pentru prima dată începând din 1994, Curtea emite o opinie cu rezerve (și nu o opinie contrară) cu privire la regularitatea operațiunilor subiacente conturilor pentru 2016. Acest lucru reflectă o îmbunătățire importantă în gestiunea finanțelor UE", a afirmat președintele Curții Europene de Conturi, Klaus-Heiner Lehne. Potrivit raportului anual prezentat joi, o parte considerabilă din cheltuielile auditate aferente exercițiului 2016 nu a fost afectată de un nivel semnificativ de eroare și s-a observat o îmbunătățire susținută în ceea ce privește nivelul de eroare estimat pentru plățile efectuate din bugetul UE în ultimii trei ani: de la 4,4 % în 2014, la 3,8 % în 2015, și la 3,1 % în 2016. În total, cheltuielile UE în 2016 s-au ridicat la un total de 136,4 miliarde de euro (aproximativ 267 de euro pe cetățean), iar neregularitățile s-au ridicat la 4,2 miliarde de euro, în scădere față de 5,5 miliarde de euro în 2015. Curtea Europeană de Conturi a salutat în special faptul că pentru plățile bazate pe drepturi la plată nivelul de eroare estimat a coborât sub pragul de 2 %. Plățile bazate pe drepturi la plată reprezintă aproximativ jumătate din cheltuielile auditate în 2016 și includ ajutoarele directe către fermieri și bursele Erasmus pentru studenți.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
