Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE Aghiotantul lui Tăriceanu îi cere socoteală guvernatorului BNR

Ziarul de Vrancea
2 mar 2019 387 vizualizări

Norica Nicolai către Isărescu: Vreau informații despre plasarea externă a aurului României

Europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai, a declarant că modificările la legea BNR au fost create de lipsa de transperență a BNR și i-a cerut lui Mugur Isărescu să ofere informații despre plasarea externă a aurului României. Norica Nicolai a declarat, într-o conferință de presă, că modificările la legea BNR au fost create de lipsa de transperență a BNR. „Eu știu foarte clar că noi avem o preocupare, pentru că noi am pierdut aurul României o dată în istoria noastră. Noi știm foarte bine ce s-a întâmplat cu rezervele de aur din România. Nu vreau să se înțeleagă că aurul nostru, fiind la Bursa de la Londra, ar însemna o lipsă de respect față de Marea Britanie. Nu, piața de la Londra este o piață onorabilă și decentă. Eu am o altă problemă cu această chestiune, care este problemă tipic românească. Domnul Isărescu ne spune că doar Banca Centrală Europeană va zice ceva în această situație. Nu! Este o chestie de politică monetară. (...) Eu îi cer Domnului Isărescu să îmi spună, pentru că niciodată nu știm de când aurul este plecat, știm luări de poziție că a fost o perioadă în Elveția, apoi am aflat că este în Marea Britanie. Este foarte bine să se ne spună public: <l-am plasat în cantitatea x în Elveția>. Pe această perioadă aceasta este dobânda pe care această țară a obținut-o, pentru că este al ei, este aurul României, nu al Băncii Naționale. Lipsa de transparență în această decizie de politică monetară a creat această discuție și eu vreau să discutăm această lege, să vedem cât este bine să lăsăm în țară, dacă am câștigat ceva plasându-l în afară, dar nimeni nu știe, de fapt, de când este plasat, ce bani s-au obținut din acest aur. Vreau să știu clar care sunt condițiile acestui plasament”, a spus europarlamentarul ALDE. În opinia Noricăi Nicolai, lipsa de transperență vulnerabilizează țara și nu ar fi existat legea de modificare a statului BNR dacă în rapoartele băncii s-ar fi regăsit aceste informații. „Nu ar fi fost această lege, vă spun foarte sincer, dacă BNR venea și spunea în rapoartele ei că <am plasat la Londra și am obținut atât>. Este o informație publică, în alte țări unii plasează, dar nu tot, pe celebra tradiție <nu pui totul în loc>, că s-ar putea să pățim cum am pățit noi, am pus tezaurul la Moscova și am rămas fără el. Anglia este o formulă onorabilă, nimeni nu a pierdut vreodată din Anglia, dar noi nu știm practic nici valoare, nici cantitate și nici cât s-a obținut în acești zece ani. Îmi pare rău, dar eu nu las aurul într-o piață fără să câștig nimic și cred că ar fi și un dezastru să mai aflăm că am și plătit ca să ni-l țină, că atunci mai bine îl țineam aici. Toate lucrurile acestea trebuie clarificate și după aceea, sigur, proiectul de lege va fi în Parlament și îl discutăm”, a adăugat europarlamentarul. Norica Nicolai a spus că nu își permite să aibă un punct de vedere până nu cunoaște realitatea și nici să reacționeze populist, doar vrea o decizie echilibrată: „Domnul Isărescu ne spune la ceas de seară că pe el nu îl schimbă decât Banca Europeană, ei na, ce să îți spun... și că tot ce a făcut este în contextul legii. Nu, politicile tale monetare, îți place sau nu îți place Guvernul, le discuți cu el că plasarea unor fonduri sau unor bani în afara țării nu este o decizie pe care o ia președintele Băncii Centrale Europene, o iei tu acasă și îi cer domnului Isărescu să îmi răspundă la această întrebare”. Vasilescu, despre OUG nr. 114/2018: La Camera Deputaților va trebui avizul Băncii Naționale Pe de altă parte, Adrian Vasilescu, consultant de strategie al Băncii Naționale a României (BNR), a precizat că pentru a fi transformată de către Parlament în lege, OUG nr. 114/2018 trebuie să fie avizată de BNR în ceea ce privește taxa pe activele băncilor. „Este important să facem un sumar. OUG 114 a trecut tacit de Senat. Cuvântul tacit poate să te ducă în derută - asta înseamnă că Senatul s-a abținut de la vot. Practic tot aranjamentul a trecut în seama Camerei Deputaților. La Camera Deputaților va trebui să fie făcut și un aviz de legalitate, o analiză de legalitate și va trebui să fie respectată legea și cu avizul Băncii Naționale. Acum se discută, sunt preocupări consistente pentru a se găsit o soluție, dar soluția cu ROBOR-ul nu poate să stea în picioare”, a afirmat Adrian Vasilescu, sâmbătă, într-o intervenție telefonică la Antena 3.

Standard & Poor's a păstrat rating-ul României

u România a făcut recurs pentru a schimba perspectivele

Agenția de rating Standard & Poor's și-a menținut la „BBB- / A-3” ratingul pentru datoria suverană a României în monedă străină și locală, pe termen lung, respectiv pe termen scurt, conform unui anunț făcut la sfârșitul săptămânii. Perspectiva este atacată de către Guvernul României, iar un răspuns la apel va fi dat peste două săptămâni. „Ratingurile pentru România continuă să fie susținute de nivelurile moderate ale datoriei externe private și publice, precum și de perspectivele de creștere sănătoase”, subliniază analiștii S&P Ratings. În opinia acestora, eficacitatea instituțională a României „rămâne slabă, ceea ce limitează ratingurile”. „În timp ce România continuă să beneficieze de poziții solide fiscale și externe, credem că, în special, lărgirea deficitelor fiscale și externe ar putea să mănânce în timp aceste tampoane și să facă economia românească din ce în ce mai vulnerabilă la încetinirea ritmului de creștere”, au subliniat analiștii celei mai mari agenții de rating. Reprezentanții Guvernului de la București s-au arătat nemulțumiți de deciziile agenției, astfel încât au făcut un apel. „România a făcut recursul la decizia S&P Global Ratings privind perspectivele. S&P Global Ratings a stabilit că condițiile pentru formularea unui astfel de apel au fost îndeplinite în conformitate cu politicile și procedurile sale. În consecință, ne vom abate de la calendarul nostru pentru 2019 din EMEA în ceea ce privește datele pentru anunțarea ratingul datoriilor suverane, regionale, guvernamentale și locale, pentru a soluționa apelul. Planificăm să soluționăm apelul în două săptămâni”, au explicat reprezentanții S&P Global Ratings. Agenția nu a detaliat conținutul apelului făcut de România, dar a explicat care sunt regulile de formare a comitetului. „În conformitate cu politicile și procedurile noastre relevante, Comitetul de evaluare a fost compus din analiști calificați să voteze în comitet, cu suficientă experiență pentru a reda nivelul adecvat de cunoștințe și înțelegere a metodologiei aplicabile. La debutul comisiei, președintele a confirmat că informațiile furnizate Comitetului de evaluare de către analistul primar au fost distribuite în timp util și că acestea erau suficiente pentru ca membrii comitetului să ia o decizie în cunoștință de cauză”, au subliniat reprezentanții S&P Global Ratings. După ce analistul primar a făcut observații de deschidere și a explicat recomandarea, Comitetul a discutat factorii cheie de rating și problemele critice în conformitate cu criteriile relevante. Factorii de risc calitativi și cantitativi au fost luați în considerare și discutați, analizând istoricul și prognozele. „Președintele a dat asigurări că fiecare membru cu drept de vot și-a putut exprima opinia. Președintele sau reprezentantul a revizuit proiectul de raport pentru a asigura coerența cu decizia Comitetului. Punctele de vedere și decizia comitetului de rating sunt rezumate în raționamentul și perspectivele de mai sus. Ponderea tuturor factorilor de rating este descrisă în metodologia utilizată în această acțiune de rating”, au precizat reprezentanții S&P.

Condamnatul penal Vâlcov își dă iar cu părerea despre activitatea băncilor

Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a susținut, sâmbătă, că OUG nr. 114/2018 nu va fi modificată în ceea ce privește plafonarea prețurilor la energie, creditarea și condițiile de licitație pentru licențele 5G. Darius Vâlcov a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru fapte de corupție. „Nu este vorba despre ce am fi noi dispuși să renunțăm. Este vorba că, din momentul în care această ordonanță s-a spus am ținut și ținem clar la unele puncte: plafonarea pentru consumatorii casnici a prețurilor la gaze și la energie electrică care au crescut cu peste 60%, în doar trei ani”, a declarat Darius Vâlcov, într-o intervenție telefonică la Antena 3. OUG nr. 114/2018 prevede plafonarea acestor prețuri din 68 lei/Mwh, de la începutul lunii aprilie 2019. „Doi la mână, implicarea băncilor în creditarea românilor, fie că vorbim de firme românești, fie că vorbim de persoane fizice, la un nivel apropiat de media Uniunii Europene, în special de media din zona est-europeană este un punct extrem de important. Acest lucru noi ni-l dorim și acolo va trebui să ajungem. (...) Aici este suficient să ne înțelegem. Nu ne trebuie semnături”, a mai afirmat Vâlcov. Ordonanța de la finele anului trecut a introdus taxa pe activele băncilor, care este de 0,1-0,5%, la un ROBOR mediu trimestrial de peste 2%, crescând cu câte un pas de 0,5 puncte procentuale. Atât consilierul premierului, cât și ministrul Finanțelor Publice au susținut că această taxă a fost introdusă pentru a descuraja băncile să aplice un nivel al ROBOR prea ridicat la creditele populației. „Trei la mână, nu putem să renunțăm la condițiile de licitație pentru 3G, 5G și așa mai departe, în condițiile în care în altă țară, Italia, care este de trei ori mai mare decât România, licențele 5G au fost valorificate contra a 5,6 miliarde de euro. Noi am spus măcar un miliarde de euro să fie obținut pe licențele 5G din România. Adică de șase ori mai puțin, de-acolo plecăm, dar nu sub 500 de milioane, așa cum s-au gândit, la un moment dat, acești operatori de pe piață. Aici trebuie să vedem interesul țărilor și al românilor. Acea suprataxare (a firmelor din energie) a fost deja reglementată de ANRE și n-am văzut reacții extraordinar de puternice. Ea nu afectează offshore-ul, nu se aplică decât onshore-ului și nu se aplică cifrei de afaceri în totalitate, ci doar celei care este dedicată acelei activități. A fost un pic cam mare reacția - mai mult din presă decât din interiorul companiilor. Am participat la foarte multe discuții și n-am văzut niciodată o astfel de reacție, pentru a scoate total această taxă (pentru firmele din energie - n.red.)”, a completat Vâlcov.

MFP anunță primele companii care pot fi incluse în Fondul Suveran

Loteria Română și Imprimeria sunt primele două companii pe care statul propune să fie include în Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare (FSID), reiese dintr-un proiect de act normativ publicat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). „Pentru a se crea cadrul legal astfel încât CN Loteria Română S.A. și C.N. Imprimeria S.A. să poată intra în proprietatea privată a unui fond la data înregistrării acestuia la Registrul Comerțului, prin aportarea acțiunilor statului la cele două companii la capitalul social al fondului, este necesară o intervenție legislativă la nivel primar. Intrarea celor două companii în proprietatea privată a unui fond presupune o serie de demersuri premergătoare a căror durată este influențată în mod direct de crearea unui cadru legislativ adecvat. Modificarea actualului cadru legislativ este necesar a fi făcută anterior înființării unui asemenea fond, ținând cont de perioada necesară pentru asigurarea condițiilor ca fondul să devină funcțional și să-și îndeplinească scopul de dezvoltare și finanțare de proiecte de investiții rentabile și sustenabile, în diverse sectoare economice, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private, în vederea obținerii de profit, estimată la circa 18 luni”, prevede un proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG), publicat de MFP. Odată cu adoptarea acestui document, cele două companii pe acțiuni vor fi deținute ca și până în prezent de stat, dar statul va putea să fie acționar sub diverse forme, iar actele constitutive ale celor două companii urmează să fie abrogate. „Ținând cont de faptul că nu se mai justifică reglementarea la nivel de lege a participației statului la aceste societăți (întrucât calitatea de acționar este prevăzută în Hotărârea de Guvern nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice), se propune abrogarea prevederilor corespunzătoare din OUG nr. 159/1999 privind înființarea Companiei Naționale «Loteria Română» – S.A. și OUG nr. 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale «Imprimeria Națională» – S.A., precum și a actelor constitutive ale celor 2 societăți, prevăzute în anexa la cele două acte normative, întrucât nu mai sunt aplicabile, fiind modificate prin hotărârile adunării generale a acționarilor, conform dispozițiilor legale”, precizează Nota de fundamentare a actului normativ citat. Totodată, se propune modificarea și completarea OUG nr. 100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare și investiții. Astfel, dacă Institutul Național de Statistică (INS) reclasifică în sectorul administrației publice o companie ale cărei pachete de acțiuni au fost aduse ca aport în natură de către statul român la capitalul social al unui fond și care poate conduce la reclasificarea acestuia în sectorul administrației publice, toate acțiunile acelei companii pot fi transferate cu titlu gratuit din proprietatea privată a fondului în proprietatea privată a statului prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acționarilor, capitalul social al fondului diminuându-se în mod corespunzător.

Peste 58% dintre fermierii vizați au depus la APIA cererile de plată pentru 2019

În prima zi de depunere a Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019, vineri, la Centrele județene/locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și al Centrul Municipiului București s-au prezentat 3.246 de fermieri din 5.588 de fermieri programați, respectiv 58,08%. „Atragem atenția fermierilor că este necesar să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite pentru a se putea utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2019. Completarea declarației de suprafață se realizează electronic, folosind aplicația IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea și închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezența funcționarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate și corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic”, au atenționat reprezentanții APIA. Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic. Cererile se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafață mai mare de 50 hectare teren agricol și la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafață mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol. Depunerea Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019 se va încheia la data de 15 mai 2019, în conformitate cu prevederile Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 69/2019, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat de APIA.

Lia Olguța Vasilescu a fost luată sub aripa premierului Dăncilă

Lia Olguța Vasilescu, fost ministru al Muncii și propusă pentru ministerul Transporturilor, a solicitat să fie consilierul onorific al premierului pe probleme de infrastructură, a anunțat Liviu Dragnea, la Gorj. "Vineri am plecat de la București spre Reșița și am făcută 8 ore. Am văzut cât de aglomerat e acest drum Craiova-Pitești. E absolut obligatoriu ca acest drum expres să se realizeze. Din câte știu s-au semnat deja contracte pentru două tronsoane. Olguța Vasilescu i-a cerut premierului să fie consilier onorific pe infrastructură pentru a urmări această lucrare. Gorj nu are doar potențial de minerit, turistic, ci și se dezvoltare economică. Un drum expres face ca multe oportunități nefolosite să devină viabile. Ieri am venit ep DN67, prin Motru. Cu toate că poate părea un drum neimportant și acolo am văzut multe mașini, mașini de marfă. Eu sper ca ministrul să se uite și cu privire la acest drum", a declafrata Liviu Dragnea. Lia Olguța Vasilescu a fost ministru al Muncii în guvernarea PSD și ulterior a fost propusă la ministerul Dezvoltării. După ce a fost respinsă de președintele Klaus Iohannis, Vasilescu a devenit propunerea pentru portofoliul de la Transporturi. A fost însă refuzată în mod repetat de șeful statului.

Producătorii auto germani vor să investească 60 miliarde euro în mașini electrice

Producătorii germani de automobile vor să investească aproape 60 de miliarde de euro (68 de miliarde de dolari), în următorii trei ani, în mașini electrice și automate, susține președintele Asociației Industriei auto din Germania (VDA), Bernhard Mattes, citat de site-ul agenției de știri Reuters. „Vom investi peste 40 de miliarde de euro în mobilitate electrică, în următorii trei ani, și alte 18 miliarde de euro în digitalizare și în automobile conectate și autonome”, a declarat Bernhard Mattes, sâmbătă, înaintea Salonului Auto Internațional de la Geneva, care va avea loc între 7 martie și 17 martie. Gama de modele de automobile electrice produse în Germania se va tripla în următorii trei ani, ajungând la aproximativ 100 de modele, conform președintelui VDA. „Rampa de lansare a mobilității electrice vine în Europa. Fără aceasta, obiectivele Uniunii Europene în materie de reducere a emisiilor de CO2 nu vor putea fi atinse până în 2030, a adăugat Mattes, care a făcut un apel pentru stabilirea unor condiții adecvate de reglementare în Europa.

Amazon intenționează să deschidă zeci de magazine alimentare în SUA

Amazon.com intenționează să deschidă zeci de magazine alimentare în Statele Unite, pentru a se extinde în sectorul afacerilor cu alimente, potrivit unor persoane apropiate situației, citate de Reuters. Compania analizează și o strategie de achiziții care să îi întărească noul brand de supermarketuri, prin preluarea unor lanțuri de magazine alimentare regionale, care au în proprietate cel puțin 12 unități. Amazon a cumpărat în 2017 lanțul de magazine premium Whole Foods, pentru 13,7 miliarde de dolari, iar în prezent discută deschiderea unor magazine alimentare în centre comerciale din San Francisco, Seattle, Chicago, Washington, D.C., și Philadelphia, potrivit WSJ. Grupul de comerț online intenționează să deschidă primul magazin în Los Angeles, cel mai devreme la sfârșitul acestui an, și a semnat deja contracte de închieriere pentru două sedii de magazine, care ar urma să fie inaugurate la începutul anului viitor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.