Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile în domeniul HoReCa ar putea să scadă cu peste 50% în acest an

Ziarul de Vrancea
3 mai 2020 391 vizualizări

Multe companii din domeniu și-a redus achizițiile de bunuri și servicii, precum și costurile cu forța de muncă, prin disponibilizări și concedii impuse

Sectorul HoReCa este unul dintre cele mai afectate de această criză, cifrele de afaceri în acest domeniu fiind așteptate să scadă cu peste 50% în acest an, iar executarea contractelor va fi controversată, potrivit reprezentanților companiei de consultanță și audit PricewaterhouseCoopers(PwC). În acest context, firmele din domeniu se vor confrunta cu siguranță atât cu cereri de despăgubiri, cât și de solicitări de daune. "Pentru o mai bună înțelegere, prezentăm cazul unei companii care operează un hotel și un restaurant de lux, care vizează în principal clienți străini. Pe lângă oaspeții hotelului, restaurantul hotelului a fost deschis și altor clienți, care reprezentau aproximativ 50% în vânzări. Compania a suferit pierderi financiare semnificative, ca urmare a măsurilor extraordinare impuse după declanșarea COVID-19: hotelul a fost închis și toate rezervările au fost anulate, restaurantul a trebuit închis pentru public, rezultând o scădere a vânzărilor și, în plus, restaurantul a trebuit să arunce sau să doneze o parte din stocul pe care nu-l putea folosi. Pentru a atenua scăderea vânzărilor, restaurantul a început să ofere clienților săi posibilitatea de a comanda mâncare cu livrare la domiciliu, însă acestea generează doar aproximativ 30% din veniturile de dinainte de criză", se menționează într-un articol al consultanților PwC. Astfel, din cauza restrângerii activităților comerciale, compania și-a redus achizițiile de bunuri și servicii, precum și costurile cu forța de muncă, prin disponibilizări și concedii impuse. "Revenind la relațiile contractuale, compania are un contract cu furnizorul principal de produse alimentare, iar în acesta este prevăzută o valoare minimă de produse ce trebuie achiziționate lunar, iar în caz contrar, furnizorul are dreptul să solicite plata unei penalități", mai susțin reprezentanții PwC. Potrivit consultanților PwC, după aproape două luni de 'lockdown', majoritatea statelor au anunțat relaxarea restricțiilor și reluarea treptată a activităților sociale și economice. Totodată, criza generată de pandemia de coronavirus a generat și va continua să genereze pierderi imense organizațiilor care au trebuit să-și restrângă sau să-și sisteze activitatea. "Printre cele mai afectate companii sunt cele din domeniile HoReCa, transporturi de persoane, construcții și imobiliare, comerț tradițional nealimentar, fashion. Reducerea cererii și a încasărilor, sincopele la nivelul lanțului logistic, anulările și întârzierile de comenzi, prelungirea duratelor de execuție și a termenelor de plată, costurile suplimentare sunt doar câteva din motivele care vor sta la baza cererilor de despăgubiri și daune", mai susțin reprezentanții PwC. În aceste condiții, aceștia consideră că toate companiile afectate pot avea în vedere mecanisme de recuperare a pierderilor suferite iar, în același timp, trebuie să considere potențiale solicitări de pierderi care li se vor adresa, rezultând în presiuni mari pe finanțele firmelor, asigurătorilor, dar și ale statului. "Mai exact, solicitările pot fi făcute de la parteneri de afaceri, în cadrul polițelor de asigurare, de la guverne ca urmare a decretelor și/sau măsurilor luate sau în cadrul tratatelor bilaterale de investiții. Din punct de vedere al mecanismelor care vizează recuperarea pierderilor, fie ele pierderi efective (damnum emergens) sau beneficii nerealizate (lucrum cessans), există în general obligația părții vătămate de a demonstra pierderile suferite - mai exact, apariția/existența și cuantumul pierderilor, precum și legătura de cauzalitate dintre pierdere și evenimentul care a generat pierderea sau încălcarea de obligații (de exemplu, ce pierderi au fost cauzate ca urmare a măsurilor guvernamentale, în cazul solicitărilor de despăgubiri de la guvern)", susțin consultanții PwC.


Numărul contractelor de muncă încetate a depășit 303.000

dintre acestea, 55.395 de contracte de muncă încetate erau din Comerțul cu ridicata și amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor

Un număr de 303.945 de contracte de muncă au fost încetate de la instituirea stării de urgență (16 martie) până luni, potrivit cifrelor Inspecției Muncii transmise luni de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Dintre acestea, 55.395 de contracte de muncă încetate erau din Comerțul cu ridicata și amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor, 53.238 de contracte din Industria prelucrătoare, iar 42.175 din Construcții. La informarea anterioară celei de luni, transmisă de Ministerul Muncii joi, 30 aprilie, Inspecția Muncii raporta un număr de 276.459 de contracte de muncă încetate de la instituirea stării de urgență. Numărul contractelor de muncă încetate a înregistrat o creștere continuă pe tot parcursul informărilor de profil realizate până în prezent de Ministerul Muncii cu privire la evoluția contractelor de muncă pe parcursul stării de urgență. Persoanele cu contracte de muncă încetate nu beneficiază de șomaj tehnic.

Rezervele valutare ale BNR au coborât cu un miliard de euro

Rezervele valutare la Banca Națională a României au scăzut cu aproape un miliard de euro, respectiv 2,83%, la 30 aprilie 2020, totalizând 33,156 miliarde de euro, conform unui comunicat al băncii centrale remis, luni, AGERPRES. La 31 martie 2020, rezervele valutare erau de 34,123 miliarde de euro. În cursul lunii aprilie au avut loc intrări de 4,075 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele. De asemenea, au avut loc ieșiri de 5,042 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 5,261 miliarde de euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 30 aprilie 2020 au fost de 38,417 miliarde de euro, față de 39,006 miliarde de euro la 31 martie 2020. Plățile scadente în luna mai 2020 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 147 milioane euro.

Bâncile au primit de la Fondul de Garantare 20.139 de solicitâri de la IMM-uri

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat luni că a prelucrat toate cererile de înscriere în programul IMM Invest România, înregistrate până la data de 4 mai, iar un număr de 20.139 de solicitări au fost transmise către cele 22 de bănci partenere, pentru a fi analizate în vederea obținerii acordului de finanțare. "În mini-vacanța de 1 mai, echipa FNGCIMM a procesat toate cererile înscrise în programul IMM Invest până la data de 3 mai 2020. În urma unei mobilizări fără precedent, în care au fost implicați toți angajații FNGCIMM, au fost analizate 47.896 cereri formulate de un nr. de 37.089 IMM-uri înregistrate în aplicația www.imminvest.ro, iar un număr de 20.139 de solicitări au fost transmise către cele 22 de bănci partenere, pentru a fi analizate în vederea obținerii acordului de finanțare", arată fondul într-un comunicat. Reprezentanții FNGCIMM spun că au fost primite mii de mesaje de la IMM–uri care au solicitat suportul echipei de consiliere pentru a afla modalitatea de accesare a programului și s-au cerut clarificări sau sprijin în depășirea unor dificultăți apărute în procesul de înscriere."Ne-am străduit să răspundem în timpul cel mai scurt și să oferim servicii de consiliere și asistență permanentă. Activitatea extrem de intensă și susținută din ultimele șase zile ne-a permis să respectăm promisiunea făcută fiecărui IMM, ca în termen de maxim 72 de ore, să realizăm analiza de eligibilitate a oricărei solicitări", spun aceștia. Din cele 53.190 de cereri introduse în aplicație de la demararea programului IMM Invest România, au fost analizate un număr de 47.896 cereri (reprezentând 90% din total cereri), formulate de un nr. de 37.089 IMM-uri înregistrate în aplicație, un număr de 20.139 de solicitări au fost transmise la bancă (43,56%), pentru un număr de aproximativ 26.000 de cereri au fost necesare clarificări, iar un număr de 49 de solicitări au fost respinse, motivul fiind că nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate ale programului. Un număr de 4.519 de cereri (8,7%) urmează să fie luate în analiză. "Proiectele finanțate prin cea mai amplă și complexă schemă de creditare, garantare și ajutor de stat destinată IMM-urilor implementată vreodată în România, fie din fonduri guvernamentale sau europene, va genera un efect semnificativ în economie prin infuzia imediată de lichiditate în ecosistemul de afaceri și foarte important, va consolida relația de parteneriat între antreprenori - FNGCIMM și finanțatori, iar creditarea garantată va devini, sperăm, o modalitate firească de dezvoltare a companiilor în mediul de afaceri românesc”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM. Aplicația programului IMM Invest România va rămâne deschisă până 31 decembrie, având un plafon alocat de 15 miliarde de lei.

CEC Bank lansează un credit ipotecar pentru salariații din spitalele COVID-19

CEC Bank a anunțat luni că va completa oferta de credite destinată salariaților instituțiilor medicale care luptă împotriva CovidD-19 "cu credite pentru locuințe mai avantajoase decât cele prin Prima Casă”, la o dobândă la lei de 4,19% anual (IRCCÂ marjă anuală de doar 1,75pp) și comision de administrare de 0,15% anual. "CEC Bank completează oferta de credite destinată salariaților instituțiilor medicale care luptă împotriva Covid-19 cu credite pentru locuințe mai avantajoase decât cele prin Prima Casă: dobândă la lei de 4,19% anual (IRCCÂ marjă anuală de doar 1,75pp) și comision de administrare de 0,15% anual. Oferta se adresează salariaților din spitalele care luptă împotriva Covid-19 (spitale de asistență pentru cei bolnavi și spitale suport), conform Ordinului Ministrului Sănătății 623/2020 cu modificările ulterioare", precizează banca într-un comunicat. Anterior, CEC Bank a lansat o ofertă pentru refinanțarea împrumuturilor de nevoi personale în lei, în condiții foarte avantajoase: dobândă fixă de 5,5% pe an, cea mai mică de pe piață în acest moment, fără alte comisioane, față de o dobândă medie la nivelul sistemului bancar de 10,5% pentru creditele de consum din portofoliu. În cazul ofertei de credite ipotecare destinate salariaților din spitale, la un împrumut de 200.000 lei pe 25 de ani, rata lunară ajunge la 1.102 lei.  "Dobânda anuală efectivă (DAE) este de 4,43%, față de 5,75% media pieței la creditele noi pentru locuințe. Astfel, pe întreaga durata de rambursare a creditului, costurile cu dobânzile și comisioanele sunt cu peste 50.000 de lei mai mici decât în cazul unui credit în condițiile medii de pe piață", precizează banca. Valoarea maximă a creditului poate fi de 2,8 milioane de lei, avansul este de minimum 15%, iar durata de rambursare de până la 35 de ani. Dobânda este în prezent de 4,44% (IRCC Â marjă de 2pp) și se percepe un comision anual de administrare de 0,15%, plătibil lunar.  De asemenea, în cadrul perioadei de rambursare, clienții pot opta pentru o perioadă de grație de până la 360 de zile la rambursarea principalului, timp în care vor fi achitate doar dobânzile. La cerere dobânda pentru primele 6 luni va putea fi achitata trimestrial.

Intel va cumpăra Moovit

Gigantul american Intel este pe punctul de a cumpăra Moovit, serviciul de ghidare pentru transportul în comun, într-o mutare menită să dezvolte capacitățile diviziei de tehnologie pentru mașini autonome. Conform mai multor surse din cadrul companiei, Intel se află în ultimele faze ale negocierii cu Moovit, pentru a cărei achiziție este dispusă să plătească în jurul a 1 miliard de dolari. Moovit este un serviciu de ghidare pentru cei care folosesc transportul în comun, folosind în acest fel big data și inteligența artificială. Aproximativ 800 milioane de oameni folosesc Moovit la nivel global. Intel investise deja în Moovit, prin Intel Capital, în cadrul unei serii de finanțare de 50 milioane de dolari din 2018. Oficialii celor două companii au refuzat să comenteze informația, evitând să o confirme sau să o nege. Tehnologia Moovit va fi folosită de Intel pentru a-și dezvolta propria divizie de tehnologii autonome. Moovit deține date de trafic în timp real și face ghidări inteligente pentru transport - două aspecte importante pentru mașinile autonome. În urmă cu doi ani, la ultima evaluare, Moovit era cotată la 500 milioane de dolari, însă a crescut semnificativ în ultimii doi ani.

Șoferii și pasagerii Uber vor fi obligați să poarte măști

Uber a decis, în contextul pandemiei de COVID-19, să impună purtarea măștilor de protecție în mașinile înscrise în cadrul serviciului și va folosi tehnologia pentru a se asigura că noile reguli sunt respectate. Purtarea măștilor de protecție va fi obligatorie pentru cursele Uber, atât pentru șoferi, cât și pentru pasageri, a confirmat Uber pentru CNN Business. Nu este clar când și exact în ce țări va fi impusă această obligație, însă, ca și alte schimbări, Uber va începe să impună noua regulă în Statele Unite. Cel mai probabil, compania va lua o decizie după ce va evalua situația din fiecare țară. Pentru a verifica dacă noua regulă este respectată, iar șoferii și clienții poartă într-adevăr mască de protecție, Uber va dezvolta o tehnologie care va verifica acest lucru. Și aici sunt semne de întrebare, deoarece oficialii Uber nu au dat detalii despre felul în care va funcționa această tehnologie și ce implicații va avea asupra intimității persoanelor. Cert este că, recunoașterea facială, care a dovedit până acum că nu este pregătită pentru a fi folosită fără supraveghere, creând multe confuzii, are o problemă în plus din cauza măștilor de protecție, care reduce numărul elementelor fiziologice pe baza cărora se face identificarea.

Indicele ROBOR la 6 luni a coborât la 2,56%

Indicele ROBOR la șase luni a coborât luni la 2,56%, cel mai redus nivel atins din 25 aprilie 2018, când s-a aflat la 2,54%, în timp ce indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas la 2,50%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Joi, indicele ROBOR la 6 luni se afla la 2,57%, cel mai redus nivel atins după 26 aprilie 2018. Un nivel mai redus al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 3 mai 2018, de 2,49%. BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută începând cu data de 23 martie, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești. Măsura a dus la scăderea indicelui ROBOR la 3 luni de la un maxim de 3,24%, atins pe 20 martie. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.