Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile companiilor au scăzut anul trecut cu 1,7%, dar profitabilitatea a crescut la 6,57%

Ziarul de Vrancea
20 iun 2021 408 vizualizări

Cifra de afaceri înregistrată în 2020 a fost de 1.492 miliarde lei față de 1.518 miliarde în 2019

Cifra de afaceri obținută la nivelul mediului de business a înregistrat în pandemie o scădere de aproximativ 1,7%, de la peste 1.518 miliarde de lei în anul 2019, la 1.492 de miliarde de lei în anul 2020, potrivit unui studiu realizat de Termene.ro. ”Cifra de afaceri obținută la nivelul mediului de business a înregistrat în pandemie o scădere de aproximativ 1,7%, de la peste 1.518 miliarde de lei în anul 2019, la 1.492 de miliarde de lei în anul 2020”, potrivit unui studiu realizat de Termene.ro, analiză care ia în calcul toate companiile care au depus situațiile financiare în perioada 2018-2020. Declinul vine după o perioadă de 10 ani de creștere continuă a acestui indicator, ultimul an de scădere fiind 2009, când economia s-a contractat din cauza crizei financiare. În anul 2018, valoarea generată a fost de aproximativ 1.375 miliarde lei, inferioară atât anului 2019 cât și anului 2020. În analiza realizată au fost luate în calcul doar societățile care au depus situațiile financiare aferente perioadei 2018-2020, astfel încât datele și concluziile să fie reprezentative. Creșterea anuală a veniturilor înregistrate de o companie ia în calcul inclusiv efectele inflației. Pe scurt, o inflație de 5% înseamnă că ce se putea cumpăra cu 100 lei în anul 2019 costă 105 lei în anul 2020. Astfel, la același produs vândut, o companie înregistrează un venit mai mare în anul 2020 comparativ cu anul 2019, lucru care poate da o falsă impresie de creștere. Astfel, în cazul de față, dacă se iau în calcul valori constante (excluzând, așadar, efectele inflației) scăderea înregistrată în anul 2020 comparativ cu anul 2019 este una chiar mai ridicată. Totuși, chiar dacă veniturile cumulate ale companiilor românești au înregistrat o scădere în perioada analizată, nu același lucru este valabil despre profiturile obținute și despre profitabilitatea acestora. Profitul este valoarea absolută pe care o societate o înregistrează la finalul unui an, iar, în perioada analizată, acesta a crescut de la 88 miliarde lei în anul 2019, la peste 98 miliarde lei în anul 2020. Profitabilitatea a crescut de la 5,85% în anul 2019 la 6,57% în anul 2020, analizând companiile care au depus situațiile financiare în perioada 2018-2020. “Afacerile devin mai profitabile atunci când sunt mai predictibile. Este evident faptul că anul 2020 a eficientizat activitatea mediului privat. Criza din anul 2008-2009 a creat mediului de afaceri românesc anticorpii necesari unei reacții mult mai bune când acesta s-a lovit de situația anului 2020”, remarcă Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro și Business Innovation Consultant. Astfel, dacă înainte de pandemie, la fiecare 100 de lei încasați, o societate rămânea cu 5,85 lei, după începerea acesteia, eficientizarea activității coroborată cu măsurile luate a făcut ca firma să rămână cu 6,57 lei la aceeași sumă încasată. Anul 2018 este inferior anului 2019 din punctul de vedere al valorii absolute a profitului, dar superior din cel al profitabilității. Creșterea profitabilității activității societăților românești a venit, totuși, cu niște costuri, detaliate în paragrafele următoare. Doi dintre indicatorii cei mai relevanți ai unei companii sunt durata de încasare a creanțelor, respectiv durata de plată a datoriilor. Primul indicator arată cât de repede își încasează o societate banii de la clienții săi, pe când cel de-al doilea exprimă cât de repede își onorează datoriile către furnizori. Dacă în anul 2019 durata medie de recuperare a creanțelor a fost de aproximativ 72 de zile, anul 2020 a generat o creștere a acesteia cu peste o săptămână, ajungând la 81 de zile. Ca efect direct, și durata de plată a datoriilor a crescut cu peste 15 zile, de la 195 de zile în anul 2019 la peste 210 zile în anul 2020. În anul 2018, atât creanțele, cât și datoriile se recuperau, respectiv se plăteau în același interval ca în anul 2019. “Unul din motivele eficienței crescute a companiilor poate fi negocierea unor termene mult mai bune de plată a datoriilor, care a generat, pe întregul lanț de furnizori, o încasare greoaie a creanțelor. De altfel, anul 2020 a fost caracterizat de multe contracte renegociate, cele mai bune exemple fiind cele de închiriere spații”, afirmă antreprenorul Adrian Dragomir.

Dăianu: Cripto nu sunt monede. Ele pot să însemne și demolarea unor oameni

u “Oricum, vor fi foarte sever reglementate. Eu nici nu le numesc monede. Le numesc active financiare speculative”, susține președintele Consiliului Fiscal

Cripto nu sunt monede, ci active financiare speculative și pot să însemne și demolarea unor oameni, este de părere președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a precizat că acestea vor fi foarte sever reglementate. "Cripto nu este monedă, nu are cum să fie monedă, nu îndeplinește funcții de bază. Poate să fie un mijloc de plată, dar și-l asumă ca risc cel care folosește ca mijloc de plată așa ceva. Oricum, vor fi foarte sever reglementate. Eu nici nu le numesc monede. Le numesc active financiare speculative. Ați văzut și dumneavoastră că bockchain-ul devine mult mai valoros decât...De ce? Pentru că blockchain-ul are utilitate și aș spune utilitate perenă, în timp ce acest activ financiar - nici pseudo-monedă nu i-aș spune - este foarte periculos, de la faptul că se creează piețe paralele care trebuie să fie strict reglementate până la impactul asupra stabilității financiare", a afirmat Dăianu, la cea de-a XVII-a ediție a evenimentului ''Întâlnire cu presa economică'', organizat de Piața Financiară. În opinia acestuia, criptomonedele au apărut și din insatisfacția față de ce s-a întâmplat la criza financiară din 2008 - 2009. Însă, el a atras atenția asupra faptului că aceste cripto nu reprezintă sursa bogăției, ci pot te facă să îți pierzi și bruma de bani pe care o ai, chiar dacă "unii cu 5 dolari au ajuns să aibă averi". "Dacă vrem toți să trăim numai cu active speculative, adică să plătim cu active speculative, se poate. Teoretic poți să gândești și așa, pentru că aceste cripto au apărut și din insatisfacția față de ceea ce s-a întâmplat la criza financiară. Unii au spus: 'Nu avem încredere în băncile centrale, nu vrem să mai trăim sub pălăria structurilor ierarhice, vrem ca totul să se democratizeze', pentru că, într-adevăr, aceste rețele par să democratizeze sistemele. Dar ce înseamnă democrație? Prin democrație înțeleg numai accesul că poți? Poți dacă poți, dacă ai resurse la așa ceva. Faptul că unii cu 5 dolari au ajuns să aibă averi...au prins un tren, dar asta nu înseamnă că asta este sursa îmbogățirii pe viitor. Aceste cripto pot să însemne și demolarea unor oameni, așa cum jocurile la bursă, chiar dacă s-au democratizat să spunem anul trecut - se vor democratiza, pentru că ai acces foarte ușor la aceste...îți poți pierde toată bruma de bani pe care o ai. Totuși, cei mai mari sunt cei care dictează pe piețe, chiar dacă va fi mai greu acum, cu participarea largă. Deci, cripto este un activ financiar, un activ speculativ", a explicat Daniel Dăianu. El a subliniat că, în momentul în care criptomonedele au fost criticate, jucătorii au recurs totuși la stablecoins. Stablecoin reprezintă o criptomonedă care este dependentă de o rezervă monetară din lumea reală și care are o volatilitate scăzută, ceea ce o face preferabilă în tranzacții pentru amatorii de câștiguri pe termen mediu. Stablecoins pot fi emise fie de o autoritate centrală, fie de o instituție autonomă descentralizată. "Nu vedem noi, de pildă, că atunci când au fost criticate au recurs la stablecoins? Ce sunt stablecoins? Sunt niște cripto care se bizuie pe monede autentice, pe monede stabile, iar monedele stabile autentice pe cine se bizuie? Pe băncile centrale. Iar băncile centrale pe cine se bizuie? Că noi vorbim de independența băncilor centrale, dar ea nu e dată de la Dumnezeu, ea este dintr-o practică, este operațională. Băncile centrale fac parte totuși dintr-un sistem public de administrare a economiilor. Banca centrală nu are funcția de a face profit. O bancă centrală are funcția de a asigura stabilitatea monetară, de a asigura stabilitatea financiară. Acum văd că unii vor să îmbogățească mandatul băncilor centrale, să se ocupe și de schimbarea de climă, e o discuție întreagă", a arătat președintele Consiliului Fiscal.

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 7,6% în aprilie 2021

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 7,6% în aprilie 2021, la 278,94 milioane de lei, de la 259,21 milioane de lei în martie, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF).

 Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 11,6%, de la 84,9 milioane de lei la 94,8 milioane de lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 5,33%, de la 91,8 milioane de lei în martie la 96,7 milioane de lei în aprilie, iar cele peste 360 de zile s-au majorat cu 6,06%, ajungând la 87,5 milioane lei, de la 82,5 milioane lei. La bugetele locale, arieratele au crescut cu 7,4%, de la 236,74 milioane de lei în martie la 254,39 milioane de lei în aprilie 2021. Datoriile de peste 90 de zile s-au majorat 8,2%, la 88,3 milioane lei, cele peste 120 de zile cu 6,4%, la 90,3 milioane lei, iar cele peste 360 de zile au crescut cu 7,5%, la 75,7 milioane lei. La capitolul ''buget de stat și autonome'' arieratele au crescut de la 22,47 milioane de lei în martie la 24,55 milioane de lei în aprilie (plus 9,2%). Cele de peste 90 de zile s-au majorat cu 93,9%, la 6,4 milioane de lei, arieratele de peste 120 de zile au scăzut cu 8,57%, la 6,4 milioane lei, iar cele peste 360 de zile au înregistrat un regres de 2,48%, ajungând la 11,8 milioane lei.

Lanțul de librării Diverta, cel mai mare retailer în domeniu, își cere insolvența

Lanțul de librării Diverta, cel mai mare retailer integrat în domeniul cărții, papetăriei și jucăriilor, și-a cerut intrarea în insolvență, după ce anul trecut, pe fondul pandemiei care a închis inclusiv toate librăriile din țară, a intrat puternic pe pierderi, relevă date analizate de Profit.ro. Datele Profit.ro indică faptul că firma prin care a fost înaintată cererea de insolvență și care operează lanțul de librării a trecut anul trecut de la afaceri de 64,3 milioane lei și un profit net de 63.474 lei, cu 214 angajați, la afaceri de 38,9 milioane lei și pierderi de 10,7 milioane lei, cu 156 de angajați. În cazul acestei firme, datoriile totale au urcat de la 33,2 milioane lei la 33,9 milioane lei. Cererea de insolvență a fost depusă după ce împotriva firmei au fost înaintate mai multe solicitări de încuviințare de executare silită și ordonanțe de plată de către diferiți furnizori, mai indică datele Profit.ro. Dacă va fi aprobată de instanță, aceasta va fi a doua intrare în insolvență a lanțului, după cea din 2010, declanșată atunci pe fondul crizei financiare globale.

 Retailerul Diverta a fost înființat în 1999 de Radu Octavian. Diverta are astăzi o rețea de 25 de magazine la nivel național.

Landul german Bavaria discută cu Intel construirea unei megafabrici de cipuri

Landul german Bavaria discută cu Intel construirea unei megafabrici de cipuri, pentru a reduce deficitul de semiconductori existent la nivel mondial, care afectează puternic industria automobilelor, transmite Reuters. În ultimele luni, producătorul american de semiconductori a căutat subvenții în valoare de 8 miliarde de euro pentru a construi centrul de producție a cipurilor în Europa. ”Susțin cu tărie acest lucru. Posibila stabilire în Bavaria a unui producător internațional mare de semiconductori este o oportunitate extraordinară”, a declarat ministrul Economiei din Bavaria, Hubert Aiwanger, în al cărui stat își are baza producătorul de automobile de lux BMW. Bavaria a sugerat folosirea unei baze aeriene dezafectate din Penzing-Landsberg, la vest de Munchem, ca posibilă stabilire a fabricii, a spus Aiwanger. Deficitul de semiconductori la nibelglobal provoacă probleme producătorilor europeni de automobile și riscă să deturneze redresarea economiei germane din pandemia de coronavirus. Uniunea Europeană analizează crearea unei alianțe a semiconductorilor, care să includă companiile STMicroelectronics, NXP, Infineon și ASML, pentru a reduce dependența de producătorii străini de semiconductori.

Acord între Renault și sindicatele franceze privind munca de acasă

Producătorul auto Renault a încheiat vineri un acord cu sindicatele din Franța care va permite ca mii de angajați să lucreze de acasă timp de până la trei zile pe săptămână, transmite Reuters. Noile decizii referitoare la muncă vor fi aplicate în mai multe etape, începând din septembrie 2021, a anunțat Renault, care a adăugat că va oferi sprijin și training în privința muncii de la distanță. Sistemul hibrid va fi voluntar și va consta în munca de acasă timp de două zile pe săptămână, a treia zi fiind a latitudinea managerului, a adăugat Renault. Compania anticipează că 20.000 de angajați din Franța vor avea dreptul să beneficieze de această ofertă de a muncă de la distanță, cu excepția celor care lucrează direct în producție. Grupul concurent Stellantis, producătorul automobilelor Peugeot și Citroen, a stabilit aranjamente similare cu angajații francezi. Viitorul sistemului de muncă este discutat în mod activ, după ce pandemia de coronavirus a obligat companiile să închidă multe birouri și a arătat modul în care multe sarcini pot fi realizate de către angajați de la domiciliul lor.

Amazon Web Services a devenit furnizorul Ferrari pentru servicii cloud

Ferrari și Amazon Web Services (AWS) au încheiat un acord prin care divizia de cloud computing a grupului Amazon devine furnizor de servicii cloud, învățare automată și inteligență artificială pentru producătorul de automobile de lux, transmite Reuters. Acordul va permite Ferrari să își reorganizeze proiectarea și testarea automobilelor, iar echipei Scuderia Ferrari Formula One să lanseze o platformă digitală destinată fanilor, a anunțat AWS într-un comunicat. ”Împreună, companiile vor accelera ritmul de inovație în întreaga organizație Ferrari”, inclusiv departamentul lor pentru mașinile de stradă, competițiile GT, Ferrari Challenge și echipa de Formula 1, a adăugat AWS. Ferrari se va baza pe capabilitățile avansate ale AWS, învățare automată, computing, stocare de date și capacitățile bazei de date ”pentru a obține rapid informații despre proiectarea și performanța mașinilor de stradă și de curse”, a arătat AWS. Ferrari a afirmat într-un comunicat separat că platforma de angajament pe care o va construi cu AWS are drept scop conectarea tot mai mare a fanilor Formulei 1 cu viața de zi cu zi a echipei sale de curse și a piloților săi, ”prin instrumente de personalizare, conținut exclusiv și aplicații interactive”.

Porsche se aliază cu Customcells pentru a produce baterii auto performante

Porsche, divizia de automobile sport a grupului Volkswagen, înființează o companie mixtă cu Customcells, pentru a produce baterii de înaltă performanță, care vor reduce semnificativ timpul de încărcare pentru vehiculele electrice, transmite Reuter. Parteneriatul cu Customcells, o companie din sudul Germaniei, specializată în celule de baterii litiu-ion, va viza producerea de baterii auto cu densitate de energie mai mare decât prototipurile utilizate în mașinile electrice actuale ale Porsche, a declarat compania într-un comunicat. Producătorii auto europeni fac eforturi pentru a reduce dependența lor de furnizorii de baterii din Asia, pe măsură ce lansează modele imtegral electrice pentru a îndeplini obiectivele de emisii mai stricte din Uniunea Europeană. Pe lângă reducerea timpului de încărcare, îmbunătățirea densității energetice va însemna reducerea cantității de materie primă necesară în baterii pentru a atinge aceeași autonomie. De asemenea, va reduce costurile de producție a bateriei, făcând mașinile electrice mai accesibile. Porsche a declarat că va investi o sumă de peste 10 milioane de euro în asocierea la care va deține o participație de 80%. Unitatea de producție își propune să aibă o capacitate de 100 kilowatti oră, echivalentă cu baterii pentru 1.000 de mașini pe an.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.