Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Adoptarea facturării electronice în România ar permite economisirea a 100 de mld. de euro

Ziarul de Vrancea
9 iun 2021 755 vizualizări

"Este o miză esențială pentru mediul economic și fiscal al României să digitalizeze modul în care sunt urmărite tranzacțiile comerciale”, arată reprezentanții Asociației pentru Facturare Electronică

Adoptarea facturării electronice în România ar permite economisirea la bugetul statului a circa 100 de miliarde de euro în 10 ani, prin reducerea fraudei cu TVA și îmbunătățirea colectării fiscale, dar și ieșirea din riscul de infringement în care România se află deoarece nu a implementat Directiva Europeană 55/2014 privind facturarea electronică în achizițiile publice, care avea termenul de 19 aprilie 2019, susțin reprezentanții Asociației pentru Facturare Electronică (AFE). "Este o miză esențială pentru mediul economic și fiscal al României să digitalizeze modul în care sunt urmărite tranzacțiile comerciale printr-o raportare în timp real către ANAF a facturilor emise și validarea lor de către cumpărător. Acest proces se poate face prin introducerea facturării electronice pe scară largă în economia românească, fără a crea efort și costuri suplimentare pentru contribuabil", a declarat Daniel Homorodean, președintele Asociației, într-un comunicat remis joi AGERPRES. Un raport din 2020 al Comisiei Europene arată că țările UE au pierdut aproximativ 140 de miliarde de euro din veniturile pe taxa de valoare adăugată (TVA) în urma fraudei și evaziunii fiscale, a falimentelor, a insolvențelor financiare, precum și a calculelor greșite. "România, care înregistrează pierderi anuale de peste 10 miliarde de euro, circa 1% din PIB, prin mecanisme de fraudare bazate pe tranzacții comerciale inexistente, documentate în facturi care nu vor fi niciodată plătite, se află pe ultimul loc în Europa în privința eficienței colectării taxei pe valoare adăugată, cu o pierdere de 33,8%", se arată în comunicatul asociației care citează rapoarte ale CE. În acest context, specialiștii din cadrul Asociației pentru Facturare Electronică recomandă statului român urgentarea implementării unui sistem pentru raportarea și verificarea tranzacțiilor comerciale și sunt gata să asigure tot sprijinul pentru definirea arhitecturii și specificațiilor acestui sistem, în acord cu modelele practicate deja de mai multe țări ale lumii, cele mai cunoscute fiind Italia - în Europa - sau Chile - în afara continentului nostru. "Implementarea unui astfel de sistem este un proiect complicat, de durată, dacă statul și-l asumă singur prin echipele sale tehnice, iar pregătirea unei licitații publice ar dura mult timp, de aceea abordarea optimă ar fi ca statul, prin ANAF, să își asume componenta de raportare și analiză a tranzacțiilor bazate pe facturi, lăsând furnizorilor de soluții din mediul privat rolul de a transmite și de a primi facturi, deoarece există deja aplicații care implementează aceste funcții și nu ar trebui să implice costuri suplimentare pentru contribuabili", consideră membrii fondatori ai AFE. În opinia acestora, circa 800.000 de companii din România vor putea scăpa de riscul și costul legat de trimiterea și primirea facturilor pe hârtie sau prin e-mail. Rambursarea TVA se va putea face mult mai rapid, automat sau la un click distanță, iar cele 20.000 de instituții publice își vor reduce dramatic riscurile de neconcordanță dintre documentele fiscale, ceea ce va duce la o echilibrare a sistemului fiscal românesc. Facturarea electronică, așa cum este definită de către Comisia Europeană, înseamnă transmiterea datelor facturilor emise, între sistemele informatice, într-o formă care poate fi validată și procesată automat. În acest context, la inițiativa companiilor din domeniul IT din România, s-a înființat Asociația pentru Facturare Electronică. Scopul organizației este acela de a promova și susține implementarea facturării electronice în România, prin activități de educare și suport direct acordat statului, instituțiilor și mediului privat.

Investițiile nete realizate în economia națională au urcat cu aproape 10%

u conform INS, investițiile au ajuns, în primul trimestru, la 20,356 miliarde lei

Investițiile nete realizate în economia națională au însumat, în primul trimestru al acestui an, 20,356 miliarde lei, în creștere cu 9,9%, comparativ cu trimestrul I 2020, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). ”În trimestrul I 2021, comparativ cu trimestrul I 2020, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 9,9%, creștere înregistrată la toate elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 18,1%, lucrări de construcții noi cu 6,5% și la alte cheltuieli cu 1%”, arată datele INS. Investițiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente și al terenurilor preluate cu plată de la alte unități sau de la populație (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc). Premierul Florin Cîțu a precizat că, potrivit datelor INS, creșterea investițiilor nete cu aproximativ 10% în trimestrul I al acestui an reprezintă un indicator care arată încrederea antreprenorilor, a investitorilor și a multinaționalelor în Guvern. „Vești extraordinare din economie! Investițiile NETE în economie cresc cu aproximativ 10%. Foarte important pentru români. Aceste investiții reprezintă un indicator care arată ÎNCREDEREA antreprenorilor, a investitorilor și a multinaționalelor în guvernul pe care îl conduc.  Investițiile nete reprezintă, printre altele, cheltuielile destinate creării de NOI mijloace fixe, precum și DEZVOLTĂRII, MODERNIZĂRII și RECONSTRUCȚIEI celor existente.  Mai simplu, se creează o capacitate mai mare de producție pentru că se estimează o economie mai mare cu o cerere mai mare și o PUTERE de CUMPĂRARE mai mare. Creștere economică de care vor beneficia TOȚI românii. Continuăm în acest ritm și depășim cele mai optimiste estimări de creștere economică”, a scris Florin Cîțu joi pe pagina sa de Facebook.

Jianu: Măsurile pentru mediul de afaceri sunt limitate

Președintele Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a declarat joi că măsurile pentru mediul de afaceri sunt limitate, iar mediul de afaceri este extrem de afectat. “Trăim paradoxul faptului că deși mai avem jumătate din banii europeni alocați pentru 2014-2020, deși ne pregătim de o perioadă cu 40 de miliarde de euro, se discută activ de PNRR, din păcate măsurile pentru mediul de afaceri sunt limitate. (…) Mediul de afaceri este extrem de afectat, suntem în competiții cu alte economii din UE. La noi, în afară de ce s-a întâmplat cu IMM Invest și programe rezultate din acest program, am mai avut acel șomaj tehnic și cam atât”, a declarat Florin Jianu, joi, la videoconferința News.ro - 
IMM-urile, oxigen pentru România El a precizat că statul ar fi trebuit să sprijine firmele care merg la târguri sau la misiuni economice internaționale.  “Unde statul ar trebui să intervină, mă refer la târgurile mari unde micul antreprenor nu are niciun fel de acces, un stand costă de ordinul zecilor de mii de euro. Nu putem aștepta de la IMM să aibă această capacitate și să atragă atenția asupra lui”, a explicat Florin Jianu. El a precizat că reforma mediului de afaceri legată de acest domeniu ar fi arătat astfel, urmând să fie desfășurată pe trei paliere. “Un palier e acela la firmelor care merg individual la târguri, misiuni economice. Ori o facilitate fiscală sau un grant, multe țări dezvoltate merg pe astfel de granturi, în Norvegia e în valoare de 2.500 de euro. Austria are programe naționale dar și locale, municipale. Pentru companii de tip start up nu prea merge cu deduceri fiscale”, a precizat Florin Jianu. Jianu a menționat că al doilea palier ar fi cel al organizațiilor din mediul de afaceri, menționând că acestea și-au dezvoltat capacitatea și ar putea coagula 10-20 de firme pentru a putea merge la asemenea târguri și misiuni economice, iar ultimul palier este cel al pavilonului național, acolo unde firmele nu pot funcționa individual din cauza costurilor ridicate de închiriere a unui spațiu la un asemenea târg internațional.

“Valoarea totală a plăților cu cardul a crescut chiar și în perioada pandemiei cu 18%”

În România sunt peste 18 milioane de carduri, iar zona digitalizării plăților este în continuă creștere, a declarat joi Cătălin Crețu, director general Visa pentru România, Croația, Malta și Slovenia, în cadrul videoconferinței "IMM-urile, oxigen pentru România" - ediția a II-a, organizată de News.ro. ”Zona firmelor mici și mijlocii încă are foarte mult loc de creștere. Perspectiva din care vorbesc este a creșterii digitalizării plăților, în această industrie practic vorbim de peste 70 miliarde euro, vorbesc de tranzacții cu aceste carduri din România, sunt peste 18 milioane de carduri în România. Valoarea totală a plăților a crescut în continuare chiar și în perioada pandemiei cu 18%, mă refer la carduri Visa, Mastercard, o cifră extraordinară pentru vremurile pe care le-am trăit. Zona digitalizării plăților este în continuă creșere, o zonă în care există foarte multă cerere, în care trebuie să mergem cu educație, trebuie să mergem cu informare”, a declarat joi Cătălin Crețu, director general Visa pentru România, Croația, Malta și Slovenia, în cadrul videoconferinței "IMM-urile, oxigen pentru România" - ediția a II-a, organizată de News.ro. Potrivit acestuia, 8 din 10 afaceri mici și mijlocii pe plan internațional s-au adaptat noului context, accesând piața de comerț digital, vânzare de produse și servicii online, iar 43% s-au orientat deja către vânzarea produselor lor online, acceptarea plăților. ”România este campioană la plățile contactless, românii au acceptat cu entuziasm acest mod de a face plăți rapid și au început să acceseze și servicii de publicitate. Ceea ce pentru mulți a fost o încercare disperată de supraviețuire, sperăm și vedem din aceste cifre preliminare că a devenit o modalitate de a-și crește vânzările”, a precizat el. El afirmă că ANAF mai are mult de lucrat pentru a da posibilitatea persoanelor juridice de a face plăți de taxe și impozite locale și central ”Dacă vorbim de digitalizare, a fost foarte clar, cu toții am văzut ce s-a întâmplat în 2020. Practic, foarte multe au sistat activitatea în mediu fizic și destul de multe au optat pentru a accesa mediul online ca o măsură de supraviețuire. Noi sperm că, odată aflate în acest mediu, și-au dat seama că de fapt acesta este un canal de vânzare alternativ, complementar pentru activitatea fizică și sperăm că foarte mulți și-au dat seama de posibilitățile imense ale canalului online și vor continua să îl folosească. Deja există indicii foarte bune în acest sens”, a declarat joi Cătălin Crețu.

Poziția dominantă pe piață a Siri, Alexa și Google Assistant, motiv de îngrijorare în UE

Poziția dominantă deținută pe piață de sistemele de asistență vocală Alexa (Amazon), Siri (Apple) și Google Assistant (Alphabet) reprezintă un motiv de îngrijorare pentru posibile practici anticoncurențiale, a afirmat miercuri Comisia Europeană, transmite Reuters. Comentariile Comisiei Europene vin după o anchetă de un an privind asistenții vocali și alte dispozitive conectate la internet și răspunsurile primite de la mai mult de 200 de companii. Anchete similare din trecut, efectuate în sectoare precum comerțul electronic, produsele farmaceutice, serviciile financiare și energie, au condus la declanșarea unor cazuri împotriva companiilor și la aplicarea unor amenzi semnificative. Alexa, Siri și Google Assistant sunt cele mai populare sisteme de asistență vocală din Europa, piața globală urmând să se dubleze la 8,4 miliarde de dispozitive de la 4,2 miliarde între 2020 și 2024, potrivit Statista. "Am văzut indicii că unele practici pe care le cunoaștem prea bine pot duce la dezechilibre și la apariția unor gardieni. Și din rezultatele preliminare publicate astăzi, se pare că preocupările noastre sunt împărtășite de mulți jucători”, a declarat comisarul european pentru concurență Margrethe Vestager. Aceasta a afirmat că este prea devreme pentru a spune dacă ancheta va duce la cazuri împotriva companiilor, hotărâte după o consultare publică de 12 săptămâni care se va încheia pe 1 septembrie și un raport final care va avea loc în prima jumătate a anului 2022. Organul de supraveghere antitrust al UE a declarat că respondenții au menționat îngrijorările legate de anumite practici de exclusivitate și legate de asistenții vocali, cum ar fi producătorii de dispozitive inteligente, care nu pot instala un al doilea asistent vocal pe un dispozitiv. O a doua preocupare a fost legată de furnizorii de asistenți vocali care își promovează propriile servicii sau ale unor terți prin setări implicite pe dispozitive, restricționând astfel rivalii. O a treia preocupare s-a concentrat pe informațiile disponibile pentru furnizorii de asistenți vocali și dispozitive inteligente, în timp ce a patra îngrijorare a fost legată de lipsa de interoperabilitate între dispozitive. Amazon a declarat că există o concurență intensă pe piața caselor inteligente. "

Numărul locuințelor date în folosință, mai mic cu 617 în primul trimestru

Numărul locuințelor date în folosință în primul trimestru al anului în curs s-a ridicat la 14.302, cu 617 mai puține față de perioada corespunzătoare din 2020, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe medii de rezidență, în trimestrul I 2021, cele mai multe locuințe au fost construite în mediul urban (60,7%). Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în trimestrul I 2021, față de trimestrul I 2020, numărul locuințelor terminate a scăzut din fondurile private cu 707 locuințe, dar a crescut din fondurile publice cu 90 locuințe. Distribuția în profil regional în trimestrul I 2021, față de trimestrul I 2020, evidențiază o scădere a numărului locuințelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-604 locuințe), Sud-Est (-596), Nord-Vest (-470) și București-Ilfov (-17). Creșteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (plus 622 locuințe), Nord-Est (plus 258), Sud-Muntenia (plus 157) și Sud-Vest Oltenia (plus 33). INS precizează că locuințele terminate sunt locuințele ridicate în cursul perioadei de referință, ale căror elemente, inclusiv fundația, s-au construit pentru prima dată și la care s-au finalizat toate lucrările prevăzute în documentația tehnică și au fost recepționate de beneficiar.

Viitorul smartwatch Facebook va avea ecran detașabil

Primele informații despre viitorul ceas Facebook vin să figureze un produs deosebit de tot ceea ce există pe piață în acest moment, cu funcții care-l fac pe acesta să se diferențieze cu ușurință. Se știe încă din urmă cu mai multe luni că Facebook are în lucru un smartwatch, însă, până acum, informațiile concrete despre produs au lipsit. Surse din cadrul companiei, citate de The Verge, scot acum la iveală faptul că Facebook va avea o abordarea foarte îndrăzneață, cu idei originale. În primul rând, viitorul smartwatch Facebook va avea un ecran detașabil cu două camere. Ecranul, cu tot cu camerele din dotare, va putea fi desprins de la mână și folosit pentru a face poze și a filma. Bineînțeles, conținut capturat astfel, va putea fi postat cu ușurință pe Facebook sau Instagram. Va exista o cameră foto frontală 1080, care va putea fi folosită exclusiv pentru comunicare video. Pentru fotografii și filmări, va fi disponibilă cea de-a doua cameră, de pe spatele ceasului. Facebook mai are o idee interesantă - negociază cu diverși producători crearea unor accesorii care să facă posibilă atașarea cadranului cu cele două camere foto pe diverse obiecte, precum rucsacuri sau biciclete.

Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 1,49%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut joi la 1,49%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la 1,62%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 12 mai 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.