MOZAIC STIRI ECONOMICE: Adevăratele efecte ale scandalului Volkswagen ies la iveală
Emisiile vehiculelor diesel modificate pentru a păcăli testele, responsabile pentru 5.000 de morți anual în Europa.
Emisiile vehiculelor diesel cu software-ul modificat pentru a păcăli testele ar putea fi responsabile pentru 5.000 de morți anual în Europa, din cauza poluării aerului, arată un studiu publicat luni și citat de AFP. Numărul este confirm cu evaluările precedente ale număului de decese provocate de scandalul „dieselgate”, care a izbucnit când Volkswagen a recunoscut, în 2015, că a trișat la testele de emisii pentru mașinile sale. Numeroși alți constructori au fost suspectați după aceea că au făcut același lucru. Un studiu apărut în mai în revista Nature a estimat că, în 2015, 38.000 de decese “premature” au fost provocate în lume de emisiile de oxid de azot “generate în exces” în raport cu cele prevăzute de testele efectuate în laborator. Studiul, publicat luni de revista Environmental Research Letters, se concentrează pe situația din Europa (cei 28 de membri UE, Norvegia și Elveția). Cercetători din Norvegia, Austria, Suedia și Olanda au calculat că aproximativ 10.000 de decese anual din Europa pot fi imputate poluării cu particule fine emise de vehiculele ușoare ca funcționează cu motorină. Aproape jumătate dintre ele (aproximativ 4.750) ar fi putut fi evitate, dacă emisiile de oxizi de azot ale mașinilor de pe drumuri ar fi fost egale cu cele înregistrate în timpul testelor de laborator. Mai mult, dacă mașinile diesel ar fi avut emisii la fel de mici ca cele pe benzină, încă 4.000 de decese ar fi fost evitate. Țările unde s-au înregistrat cele mai multe decese sunt Italia, Germania și Franța, “din cauza populației mari și a proporției sporite de mașini diesel”, adaugă autorii raportului. Numărul vehiculelor diesel a crescut rapid în Europa începând din anii ’90, în raport cu cele pe benzină, astfel că în prezent reprezintă aproape jumătate din flota totală. Astfel, peste 100 de milioane de automobile pe motorină circulă în Europa – de două ori mai mult decât în restul lumii.
AFI nu mai vinde cele cinci clădiri de birouri din Cotroceni
Dezvoltatorul AFI Europe nu mai vinde cele cinci clădiri de birouri din cadrul AFI Business Park și le reclasifică din active deținute pentru vânzare în investiții imobiliare. Conform Profit.ro AFI a decis că nu va mai pune în vânzare clădirile 1-5 în viitorul apropiat și le reclasifică din active deținute pentru vânzare în investiții imobiliare. La începutul lunii iunie, Dedeman a anunțat că a semnat cu dezvoltatorul AFI Europe un antecontract de vânzare a trei clădiri de birouri din cadrul proiectului AFI Business Park, aflat chiar lângă mall-ul AFI Cotroceni. Acordul includea și opțiunea de vânzare a celorlalte două clădiri din cadrul aceluiași proiect, valoarea totală a tranzacției fiind estimată la 164 milioane euro. La începutul lunii august, cele două companii și-au făcut publică decizia de a anula tranzacția de vânzare a trei clădiri de birouri din cadrul proiectului AFI Business Park. În iunie dezvoltatorul a aunțat că încheierea tranzacției ar marca prima vânzare a AFI Europe pe piața din România. ”Acesta este un pas important din punctul nostru de vedere ca dezvoltator internațional care a investit mai mult de 500 mil. euro în România și care dezvoltă, în prezent, trei noi proiecte importante: proiectul mixt AFI Brașov, care include un centru comercial de 45.000 mp și birouri clasa A de 25.000 mp, birourile AFI Tech Park – 56.000 mp și proiectul rezidențial AFI City în Bucureștii Noi”, a declarat, în iunie, directorul general al AFI Europe Romania, David Hay. Finalizarea întregului ciclu de dezvoltare a celor cinci clădiri de birouri clasa A a avut loc în cinci ani și are drept chiriași unele dintre cele mai importante companii multinaționale, în timp ce rata de ocupare este de 100%. Cele cinci clădiri de birouri din cadrul complexului AFI Park au o suprafață închiriabilă totală de 70.000 mp și sunt ocupate de corporații multinaționale. Principalii chiriași sunt Microchip Technology, Electronic Arts, Endava Romania, Cameron US, SII Romania, ORTEC Central & Eastern Europe, FotoNation, Telus International, Veeam Software, SecureWorks și alții.
Google vrea să blocheze clipurile video care pornesc singure în browser-ul Chrome
Google a anunțat că browser-ul Chrome va bloca în mod implicit clipurile video care pornesc de la sine, cu unele excepții. Două dintre cele mai agresive tactici adoptate de multe site-uri la ora actuală, clipurile video și sunetele care pornesc singure, vor fi limitate de Google pe parcursul următoarelor versiuni ale browser-ului Chrome. În primul rând, redarea automată a clipurilor video va fi blocată în mod implicit. Și aici există două reguli importante pentru publisheri. Autoplay-ul va fi permis atunci când utilizatorul și-a exprimat expres interesul pentru un anumit site, dar doar dacă clipul respectiv nu are sunet. Cu alte cuvinte, niciun clip cu sunet nu va mai putea porni automat în viitoarele versiuni de Chrome. Chrome va analiza însă comportamentul utilizatorului pentru a înțelege când acesta chiar dorește ca un clip să fie redat automat. Spre exemplu, autoplay-ul va fi permis dacă utilizatorul vizionează în mod frecvent conținut video pe un anumit site ori dacă site-ul respectiv a fost adăugat în lista de bookmark-uri. De asemenea, Google Chrome va include o opțiune prin care utilizatorul va putea bloca un site să redea sunete. În prezent, există posibilitatea opririi temporar a sunetul unui tab, însă opțiunea pregătită de Google va fi permanentă. Un site blocat, nu va mai reda sunete până când nu va fi deblocat de utilizator. Opțiunea de blocare permanentă a sunetului va fi lansată în luna octombrie, iar limitarea clipurilor video care pornesc automat va intra în vigoare din ianuarie 2018, când va fi lansată versiunea 64 de Google Chrome. Întâlnire de lucru între reprezentanții ANCOM, ISU, STS și operatorii de telefonie mobilă pentru implementarea unui sistem de avertizare – surse Reprezentanții Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) împreună cu șeful Executivului au stabilit, luni, formarea unui grup de lucru din care fac parte operatorii de telefonie mobilă, reprezentanți ISU și STS și care urmează să aibă o primă întâlnire la ora 15.00 pentru a pune la punct sistemul de avertizare prin telefonia mobilă în cazul unor situații de urgență, au declarat pentru News.ro surse guvernamentale. Premierul nu va fi prezent la întâlnirea de lucru, el urmând să plece spre Timișoara. Întâlnirea urmează să aibă loc la ora 15.00 la sediul ANCOM, grupul de lucru fiind stabilit în urma discuțiilor de la Palatul Victoria din această dimineață cu premierul Mihai Tudose și cu operatorii de telefonie mobilă. Prim-ministrul nu va participa la această întâlnire, el urmând să plece în scurt timp la Timișoara unde va participa la comandamentul de urgență de la ISU Timiș.
Cât plătește Apple pentru componentele folosite de iPhone X
Apple reușește și în cazul noului iPhone X să creeze o marjă mare de profit care se va vedea în cifrele financiare ale companiei din ultimele trei luni ale anului. Conform analiștilor chinezi care au aflat cu cât vând partenerii Apple componentele necesare pentru iPhone X, compania americană plătește pentru acestea 415 dolari, adică aproximativ 40% din prețul de vânzare al produsului. De departe cea mai scumpă componentă este noul ecran OLED de 5,8 inch, pentru care Apple plătește 80 de dolari per bucată. Ecranul folosit de Apple pe iPhone X este produs chiar de principalul său concurent, Samsung. Restul componentelor importante au prețuri semnificativ mai mici decât ecranul. O memorie NAND de 256 GB costă 45 de dolari, iar un modul de memorie de 3 GB de pe iPhone X costă 24 de dolari. Noul chipset A11 Bionic este produs de compania chineză TSMC și îi costă pe cei de la Apple 26 de dolari. Modulul de date livrat de Qualcomm, producătorul pe care Apple l-a acuzat de impunerea unor prețuri prea mari, costă 18 dolari per bucată. Noul senzor 3D, cel responsabil de scanarea facială și autentificarea prin această metodă a utilizatorilor, costă 25 de dolari. Sticla rezistentă care acoperă panoul frontal al telefonului costă și ea 18 dolari.
Producția de cărbune a crescut cu 14,4%
Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele șapte luni ale anului în curs, 2,667 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 14,4% (336.600 tep) mai mare față de cea din perioada similară din 2016, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada menționată, România a importat 249.900 tep cărbune net, cu 26.900 tep (9,7%) mai puțin comparativ cu cantitatea importată în aceeași perioadă a anului trecut. Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul ministerului de resort, România dispune de rezerve totale de 12,6 miliarde tone lignit, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zăcămintele în exploatare totalizează 986 milioane tone. Rezervele de huilă, concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, totalizează 2,2 miliarde tone, din care 592 milioane tone se află în perimetre exploatate.