MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: 9 din 10 români sunt pesimiști în privința economiei
Așa arată studiul Mkor, 'Consumer Sentiment România'
Nouă din zece români (87%) sunt pesimiști în privința situației economice din țară, iar față de anul trecut aceștia percep negativ atât propriile venituri, cât și organizația în care lucrează, arată un studiu care urmărește sentimentul economic general al populației. Conform cercetării Mkor, 'Consumer Sentiment România', publicată marți, doar un român din zece (8%) se declară mai optimist în ceea ce privește economia, față de 16%, în urmă cu trei ani. Raportat la aceeași perioadă de referință, pesimiștii au urcat de la 3 din 4 (74%) la aproape nouă din zece (87%), în timp ce așteptările pentru anul 2027 s-au înrăutățit de la 68% la 80%. De altfel, față de anul trecut, românii văd mai prost economia, propriile venituri, dar și organizația în care lucrează. Aceeași tendință apare peste tot: evaluarea pe care oamenii o dau situației financiare a gospodăriei a coborât de la -0,58 la -0,86, la fel și în privința economiei țării (a scăzut de la -1,16 la -1,27), respectiv a propriei organizații (în coborâre de la -0,45 la -0,66). Studiul de specialitate a analizat și evoluția încrederii în instituții, astfel că în mass-media, pe o scală de la 1 la 7, încrederea e aproape neschimbată în trei ani (3,37 în 2023, 3,42 în 2026). Totodată, sistemul sanitar a urcat cel mai mult în topul încrederii - de la 3,6 la 4 - în timp ce Justiția a pierdut cel mai mult (de la 3,4 la 3,1). În același timp, băncile au crescut la capitolul încredere aproape la fel de mult ca Sănătatea. Pe de altă parte, biserica a pierdut cel mai mult teren dintre instituțiile în scădere, iar Parlamentul, partidele politice și administrația locală au mai coborât ușor. Dintre cele 14 instituții evaluate, niciuna nu trece de 5 din 7: pe primul loc e Școala - cu o medie de 4,7, urmată de companiile private (4,30), încrederea în alți oameni și în sistemul sanitar (cu câte 4). La polul opus se află partidele politice, cu o medie de 1,9. În 2026, cheltuielile de bază rămân prima grijă a familiilor (52%), iar rata inflației pe care o estimează românii a scăzut de la 21% la 16% în cei trei ani de studiu, dar presiunea resimțită a crescut: 75% spun că prețurile au crescut semnificativ. Întrebați care sunt primele trei aspecte care îi îngrijorează în privința propriei familii, după cheltuielile de bază urmează nivelul salariilor (42%), sănătatea fizică (37%), siguranța locului de muncă (32%) și nivelul impozitelor și taxelor (31%). De asemenea, patru dintre primele cinci griji ale familiei sunt despre bani, pentru că și siguranța locului de muncă înseamnă tot venit, notează realizatorii studiului citat.
Ministrul Nazare vorbește despre momentul repornirii economiei
Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani și, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei, arată oficialul
Corecția economică trebuie să creeze condițiile pentru revenirea încrederii și pentru o creștere sănătoasă, iar o economie nu repornește din legi, ordonanțe și nici din comunicări publice, ci repornește atunci când oamenii și firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine, consideră ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, în august s-a consemnat cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani, iar aceasta vine dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei. 'Cu puțin peste un an în urmă, în iunie 2025, am preluat Ministerul Finanțelor într-un moment în care România nu mai avea luxul amânării. Deficitul foarte ridicat, necesarul uriaș de finanțare și inflația persistentă se alimentau reciproc. Fiecare lună fără decizii însemna mai multă datorie, dobânzi mai mari și mai puțin spațiu pentru dezvoltare. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat o corecție fiscală dificilă, dar necesară. Responsabilitatea Ministerului Finanțelor a fost să transforme această direcție într-un buget realist, într-o execuție controlată zi de zi și într-o administrare prudentă a finanțării statului. Obiectivul: politica fiscală să nu mai amplifice inflația și dezechilibrele prin deficite tot mai mari, ci să redevină o ancoră de stabilitate. Primele rezultate sunt acum vizibile în datele economice. Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani și, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei. Sunt date care confirmă, în cifre, ceea ce până acum era doar o promisiune', a scris Nazare, luni seara, pe pagina sa de Facebook. El a subliniat că o parte a scăderii se explică statistic, prin ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut. În același timp, cealaltă parte ține de fundamente, respectiv o cerere internă temperată, un deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici. De asemenea, a adăugat ministrul, datele lunii august oferă o serie de indicatori ce trebuie analizați cu atenție: fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară. Prețul alimentelor a scăzut cu 0,7% într-o singură lună, iar legumele și fructele sunt mai ieftine decât acum un an. 'Presiunea care a rămas vine aproape integral dinspre piața externă a petrolului: benzina și motorina sunt singurele capitole cu creșteri de două cifre. Este un factor pe care nu îl controlăm, ale cărui efecte pot fi însă absorbite - iar capacitatea unei economii de a le absorbi depinde de cât de solide sunt echilibrele sale interne. Acesta a fost sensul ajustării începute în vara anului trecut. Am preluat un buget construit pe un model care nu se mai putea susține. În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri șantierele. Aceste rezultate contează nu doar în statisticile economice, ci și în viața de zi cu zi', susține Nazare.
Isărescu: Imprimeria BNR este pregătită să tipărească și bancnotele euro
Imprimeria Băncii Naționale a României este pregătită să tipărească și bancnotele euro, când va fi cazul și vom îndeplini condițiile, a afirmat, luni, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Acesta a participat marți la evenimentul dedicat lansării în circuitul numismatic a bancnotei aniversare pentru colecționare, imprimată pe suport de polimer, precum și a unei coli speciale formată din patru bancnote, cu tema 'Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României - 190 de ani de la naștere'. 'Ceea ce diferențiază această bancnotă de toate celelalte pe care Banca Națională le-a emis este un nou element de securitate și e bine să vi-l prezentăm, imprimat cu cerneală optic variabilă și magnetică, vă spun inițialele - OVMI, OVMI Spark, care își schimbă culoarea din auriu în verde când bancnota este privită sub diverse unghiuri de înclinare. Această tehnologie reprezintă ceva de ultimă generație. Ea integrează pigmenți metalici orientați folosindu-se magneți de înaltă precizie și care creează efecte dinamice tridimensionale. Astfel se obține un element de securitate complex, foarte ușor de identificat de către public, dar extrem de greu, dacă nu, chiar imposibil de falsificat. Asta arată încă o dată că Imprimeria Băncii Naționale a României este gata, pregătită să tipărească și bancnotele euro, când va fi cazul și vom îndeplini condițiile', a declarat Mugur Isărescu. Banca Națională a României (BNR) a lansat luni în circuitul numismatic o bancnotă aniversară pentru colecționare, imprimată pe suport de polimer, precum și o coală specială formată din patru bancnote, cu tema 'Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României - 190 de ani de la naștere'. Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Centrale, bancnota are dimensiuni identice cu cele ale bancnotei de circulație cu valoarea nominală de 100 de lei, este de culoare predominant albastră, fiind imprimată în tehnică mixtă - ofset și în relief, pe suport de polimer. De asemenea, conține o fereastră transparentă complexă, pe verticală, cu portret multiton și OVMI (Spark). Totodată, pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: în partea dreaptă, în prim-plan, portretul și semnătura lui Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României, dedesubt, numele acestuia și anii de viață, respectiv 'Eugeniu Carada 1836-1910'; în zona centrală se află o imagine a Sălii Ghișeelor din Palatul Vechi al Băncii Naționale a României, peste care este suprapus un detaliu al sălii reprezentând o acvilă, iar în spatele acesteia, un scut ornamentat cu sigla BNR. Tot pe avers mai sunt imprimate: stema României, denumirea băncii centrale 'Banca Națională a României' și medalionul cu sigla BNR. Valoarea nominală a bancnotei este înscrisă de patru ori, respectiv în stânga jos, pe orizontală, în cifre '100'; în partea centrală jos, pe orizontală, în litere, 'Lei Una Sută', în dreapta jos, pe verticală, în litere, 'Una Sută Lei' și în dreapta sus, pe verticală, în cifre, '100'. În același timp, semnăturile guvernatorului și ale casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere. 'Bancnotele aniversare pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 de lei, imprimate pe suport de polimer, cu tema Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României - 190 de ani de la naștere sunt introduse în pliante de prezentare a emisiunii, al căror text este redactat în limbile română, engleză și franceză.
Scădere de 3% pentru producţia internă de energie electrică
Producţia internă de energie electrică, în primele şapte luni din 2026, a însumat 9,26 milioane tep, în scădere cu circa 3% faţă de perioada similară din 2025, în timp ce importul a atins 8,87 milioane tep, fiind mai mic cu 9,4%, iar exporturile au crescut cu 930,2 milioane kWh până la 9,035 miliarde kWh, anunţă, marţi, Institutul Naţional de Statistică (INS). În acelaşi timp, consumul final de energie electrică a fost cu 4,3% mai mic, cu un recul de 11,9%, în consumul populaţiei, raportat la primele şapte luni din 2025. "Producţia internă a însumat 9,26 milioane tep, în scădere cu 275 900 tep (2,9%) faţă de perioada 1.I-31.VII.2025, iar importul a fost de 8,87 milioane tep, în scădere cu 925 300 tep (9,4%). În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 40356,5 milioane kWh, în creştere cu 54,0 milioane kWh faţă de perioada 1.I-31.VII.2025", arată INS într-un comunicat de presă. Producţia din termocentrale a fost de 8,81 miliarde kWh, în scădere cu 756,8 milioane kWh (7,9%), în timp ce producţia din hidrocentrale a fost de 8,391 miliarde kWh, în creştere cu 16,4%, iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 5,355 miliarde kWh, în scădere cu 12,3%. De asemenea, producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.VII.2026, a fost de 3,62 miliarde kWh, în creştere cu 227,4 milioane kWh faţă de perioada 1.I-31.VII.2025, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 4,10 miliarde kWh, în creştere cu 1,20 miliarde kWh faţă de aceeaşi perioadă. INS mai arată că, în această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 40,35 miliarde kWh, în creştere cu 54,0 milioane kWh faţă de perioada 1.I-31.VII.2025. Resursele de energie primară au scăzut, în perioada 1.I-31.VII.2026, cu 6,2%, iar cele de energie electrică au crescut cu 0,1%, faţă de perioada 1.I-31.VII.2025, potrivit datelor INS. Principalele resurse de energie primară au totalizat 18,138 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 1,20 milioane tep faţă de perioada 1.I-31.VII.2025.
Peste 76% dintre operatorii din turism declară venituri în scădere în 2026
Peste trei sferturi (76,4%) dintre operatorii din turism declară venituri în scădere în 2026, iar aproape jumătate dintre respondenți raportează diminuări de peste 20%, potrivit studiului 'Carta Albă a Turismului din România 2026', lansat luni de IMM România. 'Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 49,5%, raportează diminuări de peste 20%, 15,7% înregistrează scăderi de aproximativ 10%, iar 11,2% indică reduceri de aproximativ 5%. Scăderi sunt și în ceea ce privește numărul de turiști. Astfel, după un avans de 3% în 2024 (5,78 milioane de turiști) și o stagnare în 2025 (5,79 milioane), primele 6 luni ale anului 2026 au adus o contracție de 4,1%, numărul sosirilor scăzând la 5,55 milioane', se arată într-un comunicat al IMM România, remis luni AGERPRES. În pofida acestor scăderi, capacitatea națională de cazare din România a crescut în intervalul 2020 - 2025 cu aproape 30%, ajungând la peste 464.000 de locuri. Dezvoltarea teritorială este însă dezechilibrată, fiind dominată de județul Constanța, cu peste un sfert din totalul infrastructurii, și de marile zone turistice, respectiv Brașov și București, mai arată cercetarea. Potrivit aceluiași studiu, oferta turistică a operatorilor autohtoni a fost puternic concentrată în segmentul mediu de preț (cu 37,7% dintre unități tarifând între 210 și 300 de lei), pe pachetele flexibile cu mic dejun inclus (58,82%) și pe trei forme majore de turism: agrement cu 46%, afaceri cu 21,8% și rural cu 13,8%. Fidelizarea clienților rămâne o provocare majoră în turism, având în vedere că peste 60% dintre operatori înregistrează o rată de revenire a turiștilor de cel mult 40%, se precizează în document. Studiul IMM România mai arată că mediul de afaceri favorizează stimulentele financiare directe și reducerea presiunii fiscale în detrimentul măsurilor instituționale pe termen lung, ca dovadă că aproape jumătate dintre operatorii din turism (48,1%) consideră voucherele de vacanță drept măsura cu cel mai mare impact pozitiv, iar 17,3% apreciază impactul pozitiv al unei cote reduse de TVA. De altfel, întrebați care sunt principalele provocări pe care le resimt, operatorii au indicat instabilitatea fiscală, creșterea costurilor operaționale și sprijinul public insuficient, acestea fiind menționate de peste 60% dintre respondenți. De asemenea, operatorii au menționat extinderea voucherelor de vacanță ca principală oportunitate de dezvoltare în viitor.
SUA elimină limitele pentru emisiile generate de centralele electrice pe cărbune şi gaz
Reglementările menite să limiteze poluarea generată de centralele electrice pe cărbune şi gaz sunt eliminate, a anunţat luni şeful Agenţiei pentru Protecţia Mediului din SUA (EPA). În plus, agenţia a declarat că va lua măsuri pentru a împiedica viitoarele administraţii să reglementeze emisiile centralelor electrice, relatează BBC. EPA a afirmat că eliminarea majorităţii reglementărilor climatice din era preşedintelui Joe Biden va economisi 310 miliarde de dolari şi va reduce preţurile la energie. Însă grupurile ecologiste au avertizat că acest lucru ar avea un cost enorm pentru sănătatea americanilor şi pentru planetă. Se preconizează că această măsură a EPA se va confrunta cu contestaţii legale imediate. „Realitatea este că America produce energie mai bine şi mai curată decât oriunde altundeva în lume, iar centralele noastre electrice nu ar trebui să fie ţinta unor măsuri nedrepte”, a declarat luni şeful EPA, Lee Zeldin.
Cadbury face o mutare interesantă datorită unui ingredient cheie
Mondelez International, proprietarul Cadbury, a deschis o nouă unitate de producţie de 22 de milioane de dolari în Malaysia, investiţie care îi permite să reducă cu cel puţin două luni timpul necesar pentru aprovizionarea cu un ingredient esenţial folosit la fabricarea ciocolatei, potrivit CNBC. Noua unitate din Shah Alam va produce local aşa-numitul ”chocolate crumb”, un ingredient care contribuie la gustul şi textura produselor Cadbury şi care până acum era importat din Australia şi Africa de Sud. ”Producerea lui direct în Shah Alam elimină cel puţin două luni din timpul lanţului nostru de aprovizionare”, a declarat Nitin Binnani, vicepreşedinte pentru lanţul integrat de aprovizionare al Mondelez în Asia de Sud-Est. Investiţia va reduce şi costurile de import şi transport, într-un moment în care Mondelez se pregăteşte pentru creşterea volumelor vândute în Asia de Sud-Est.
Sam Altman avertizează că omenirea ar putea pierde controlul asupra AI
CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a prezentat luni cele mai detaliate explicaţii de până acum privind motivele pentru care industria inteligenţei artificiale ar trebui să încetinească dezvoltarea celor mai avansate modele, avertizând că progresul necontrolat ar putea avea consecinţe grave: ”Am putea pierde controlul asupra viitorului în favoarea AI”, a avertizat Altman, potrivit CNBC. Şeful OpenAI identifică două scenarii în care dezvoltarea tehnologiei ar putea evolua ”foarte prost”: pierderea controlului asupra viitorului în favoarea sistemelor AI şi concentrarea unei puteri prea mari în mâinile unei singure persoane sau companii. ”Salutăm un cadru federal care să stabilească cerinţe de siguranţă consecvente pentru AI de frontieră”, a declarat Altman, subliniind că ”nicio presiune competitivă americană nu ar trebui să justifice imprudenţa”. Declaraţiile vin după ce Altman şi Elon Musk au susţinut propunerea CEO-ului Anthropic, Dario Amodei, privind încetinirea deliberată a ritmului în care sunt îmbunătăţite cele mai puternice modele AI.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Agenţiile de securitate germane se confruntă cu o dilemă în urma victoriilor obţinute de extrema dreaptă şi extrema stângă
De același autor
