Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: 9 din 10 retaileri non-alimentari estimează că afacerile vor fi afectate de pendemie

Ziarul de Vrancea
21 apr 2020 603 vizualizări

Așa arată un studio realizat de către compania de consultanță imobiliară Colliers International

Retailerii de produse nealimentare sunt printre cei mai afectați de măsurile luate în timpul stării de urgență pentru a preveni răspândirea Covid-19, iar 45% dintre chiriașii din retail așteaptă o scădere a afacerilor de peste 30% în 2020 și alți 39% prevăd un declin de până la 30%, ca urmare a acestor cel puțin două luni fără activitate, potrivit unui studiu al companiei de consultanță imobiliară Colliers International, care arată că primele semne de revenire în piața de retail sunt așteptate începând cu trimestrul patru al acestui an, dar rezultate mai consistente vor fi vizibile în 2021. "Retailerii de produse nealimentare sunt printre cei mai afectați de măsurile luate în timpul stării de urgență pentru a preveni răspândirea Covid-19. 45% dintre chiriașii din retail așteaptă o scădere a afacerilor de peste 30% în 2020 și alți 39% prevăd un declin de până la 30%, ca urmare a acestor cel puțin două luni fără activitate, cu o revenire lentă din a doua jumătate a acestui an", potrivit unui studiu efectuat de Divizia Retail a Colliers International printre 84 de chiriași și 21 de proprietari din sectorul de retail din România. Efectele pe termen mediu și lung sunt încă dificil de evaluat, în special luând în considerare incertitudinile privind posibile alte măsuri care ar putea fi aplicate de autorități după 15 mai, arată studiul. "Cu toate acestea, proprietarii din retail au luat deja măsuri de suport pentru chiriașii afectați de ordonanțele militare, precum suspendarea plății chiriei pe perioada de inactivitate, urmând să se decidă ulterior o modalitate de compensare, sau închiderea parțială a centrelor comerciale pentru a scădea costurile pentru servicii comune suportate de chiriași", spun analiștii. Studiul Colliers International face parte dintr-o analiză mai amplă asupra pieței imobiliare în ansamblu, bazată pe informații relevante ale factorilor de decizie din toate segmentele de piață, care sunt prezentate în această perioadă pentru a aduce mai multă claritate asupra pieței. "Reacția retailerilor la decizia guvernului de a restricționa activitatea retailerilor ne-esențiali în centre comerciale a fost imediată și planurile pentru a minimiza impactul negativ al contextului actual au fost puse rapid în aplicare. Ca urmare, 62% dintre chiriași au suspendat sau amânat plățile chiriilor și utilităților, iar 52% au solicitat o reducere a chiriilor atunci când magazinele vor fi redeschise", potrivit studiului Colliers International efectuat printre chiriașii din retail activi în principali în arii precum fashion, HoReCa, cosmetice, servicii, divertisment sau frumusețe. În plus, pentru a susține revenirea afacerilor, 88% au aplicat pentru măsura privind șomajul tehnic, 48% se vor baza pe opțiunea de amânare a plății taxelor oferit de stat și 33% vor suspenda plata ratelor la credite până la finalul anului. De cealaltă parte, 67% dintre retaileri se concentrează pe canale alternative de vânzări pentru a compensa pierderile generate de lipsa de activitate a magazinelor clasice, dar numai o parte din pierdere este așteptată să fie recuperată prin aceste canale.

PSD ne-a lăsat moștenire cel mai mare deficit din UE

u Eurostat: România a avut în 2019 cel mai mare deficit guvernamental din UE, 4,3% din PIB

Deficitul guvernamental a crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană în 2019, comparativ cu 2018, însă doar două state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB: Franța (3% din PIB) și România (4,3% din PIB), arată datele preliminare pentru anul 2019 publicate miercuri de Eurostat. Potrivit acestor date, în zona euro deficitul guvernamental a crescut de la 0,5% din PIB în 2018 până la 0,6% din PIB în 2019, în timp ce în UE27 s-a majorat anul trecut la 0,6% din PIB, de la 0,4% din PIB în 2018. În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la 2,9% din PIB în 2018 până la 4,3% din PIB în 2019, în condițiile în care cheltuielile guvernamentale s-au majorat de la 34,8% din PIB în 2018 până la 36% din PIB în 2019, iar veniturile au scăzut ușor până la 31,7% din PIB în 2019, față de 31,9% din PIB, cât se consemna în 2018. În schimb, datele Eurostat arată că există mai multe state membre care în 2019 au înregistrat un surplus guvernamental, în frunte cu Danemarca (Â3,7%), urmată de: Luxemburg(Â2,2%), Bulgaria (Â2,1%), Cipru și Olanda (ambele cu Â1,7%), Grecia (Â1,5%), Germania (Â1,4%), Austria (Â0,7%), Malta, Slovenia și Suedia (toate cu Â0,5%), Irlanda și Croația (ambele Â0,4%), Cehia și Lituania (ambele cu Â0,3%) și Portugalia (Â0,2%). Pe de altă parte, în 2019 comparativ cu 2018, datoria guvernamentală ca procent din PIB a scăzut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană, de la 85,8% până la 84,1%, respectiv de la 79,6% până la 77,8%. Statele membre care la finele lui 2018 aveau cea mai redusă datorie guvernamentală ca procent din PIB erau: Estonia (8,4%), Bulgaria (20,4%), Luxemburg (22,1%), Cehia (30,8%) și Danemarca (33,2%). Pentru România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală ca procent din PIB a crescut de la 34,7% în 2018 până la 35,2% în 2019. În luna ianuarie, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, peste estimarea autorităților din luna noiembrie. Un nivel mai mare al deficitului bugetar a fost consemnat doar în anul de criză 2010, când bugetul s-a închis cu un un sold negativ de 6,5% din PIB. În 2018, deficitul bugetar a fost 2,88% din PIB. Pactul european de stabilitate și creștere cere ca deficitul public să fie de maxim 3% din PIB, iar datoria publică să nu depășească 60% din PIB. Cu toate acestea, oficialii europeni au semnalat deja că regulile vor fi suspendate pe măsură ce guvernele se străduiesc să limiteze consecințele economice ale pandemiei de coronavirus și să evite insolvențele și concedierile în masă.

Anghel (ANPC): Nu există risc real de infecție cu COVID-19 prin alimente

Nu există risc real de infecție cu COVID-19 prin alimente și nici de contaminare din ambalaje alimentare, a scris miercuri pe Facebook directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Paul Anghel. "Nu există risc real de infecție prin alimente. Din comunicările transmise de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA) rezultă că nu există nici un raport sau alte evidențe de transmitere a bolii COVID -19 prin consumul de alimente. Coronavirusurile nu se pot multiplica în alimente, ele au nevoie de un animal sau de o gazdă umană pentru a se multiplica. Nu există informații privind prezența în aliment a virusului, supraviețuirea acestuia în aliment și riscul de infectare a oamenilor. Nu există risc real de contaminare din ambalajele alimentare. Deși studiile recente arată că virusul SARS-CoV-2 persistă până la 24 de ore pe carton și până la câteva zile pe suprafețe mai dure (oțel, plastic) nu există nicio dovadă că ambalajele contaminate transmit infecția", precizează Paul Anghel. El a reamintit, în context, că operatorii din domeniul alimentar au deja reglementate, implementate și verificate regulile de igienă, acestea având ca scop evitarea contaminării alimentelor cu agenți patogeni, inclusiv cu cei responsabili de COVID -19. Anghel subliniază, totodată, că pe perioada COVID -19 în unitățile din domeniul alimentar sunt necesare măsuri suplimentare cum am ar fi distanțarea fizică, evitarea contactelor externe, măsuri suplimentare de igienă acolo unde este cazul (în unitățile de vânzare cu amănuntul) sau alte măsuri de prevenire a răspândirii virusului și pentru situațiile în care s-a identificat o persoană infectată. "În plus față de măsurile de igienă curente, sunt necesare următoarele: punerea la dispoziția consumatorilor a dezinfectanților/șervețelelor de unică folosință la intrarea și ieșirea din unitate, informarea corectă și corespunzătoare a consumatorilor privind regulile de igienă, identificarea punctelor de atingere cu risc și asigurarea că ele sunt curățate și dezinfectate (coșuri cumpărături, cântare, mânere etc). În cazul vitrinelor deschise cu produsele alimentare, vânzarea poate fi asistată sau cu autoservire directă de către consumator, fiind necesare următoarele: vânzare asistată (preparate carne, brânză, preparate culinare gătite, brutărie și patiserie), spălarea frecventă a mâinilor lucrătorilor, utilizarea de mănuși, curățarea și igienizarea tejghelelor, vitrinelor, tacâmurilor și a tuturor suprafețelor cu care intră în contact produsul alimentar", arată directorul general al ANPC.

1.112 angajați ai Tarom vor intra în șomaj tehnic 90 de zile

Un număr de 1.112 angajați ai transportatorului aerian național Tarom vor intra în șomaj tehnic 90 de zile, din 27 aprilie, urmând să beneficieze de o indemnizație de șomaj tehnic de 75% din salariul de bază aferent postului ocupat. Se va menține în activitate aproximativ 30-35% din totalul personalului la nivel de companie, potrivit unei informări semnată de directorul general al Tarom, George Barbu, transmisă angajaților companiei, intrată în posesia News.ro. Informarea are data 21 aprilie 2020. Compania are peste 1.900 de angajați. Câștigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială a fost stabilit la 7.835 lei în 2019. "Având în vedere lipsa resurselor financiare, materiale și necesitatea conservării resurselor umane ale companiei, managementul acesteia a decis ca, pe perioada în care activitatea de transport aerian prin curse regulate va fi suspendată, o parte a personalului să intre în șomaj tehnic. Această formă de protecție și conservare a resursei umane este necesară, având în vedere că în acest moment activitatea principală a companiei este practic blocată, însă există speranța ca odată ce lucrurile revin la normal să se repornească sistemul, iar personalul să fie rechemat pentru susținerea activităților viitoare. În acest sens, se vor menține în activitate un număr de aproximativ 30-35% din totalul personalului la nivel de companie (număr de personal raportat la programul de operare transmis de către Direcția Comercială pentru următoarele 90 de zile), respectiv aproximativ 690 de salariați activi, aproximativ 1.112 salariați vor fi supuși procedurilor de suspendare a CIM pe motiv de șomaj tehnic", arată "Informarea privind măsurile ce urmează a fi luate de angajator în perioada restrângerii activității cauzată de răspândirea Covid-19 și suspendarea zborurilor către mai multe state", se arată în document. Măsura este temporară și nu presupune încetarea raporturilor de muncă, ci doar suspendarea temporară a contractului individual de muncă al salariaților. "Pe toată durata în care salariații se vor afla în șomaj tehnic, ei nu vor presta activitate și nu vor beneficia de salariu, ca urmare a faptului că vor avea contractul individual de muncă suspendat, dar vor beneficia de o indemnizație de șomaj tehnic a cărei valoare va reprezenta 75% din salariul de bază aferent postului ocupat. Se vor lua măsurile necesare pentru ca salariații aflați în șomaj tehnic să beneficieze de subvenționarea indemnizației de șomaj tehnic din bugetul asigurărilor de șomaj, în condițiile OUG nr. 32/2020, diferența urmțnd a fi plătită din bugetul angajatorului", precizează conducerea Tarom.

Ministrul Muncii îi îndeamnă pe angajațI să-și reclame patronii

Eventualele abuzuri comise de angajatorii români sau străini față de angajații români nu pot fi oprite dacă angajații nu depun plângeri, a scris pe Facebook ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru. Aceasta s-a referit la protejarea drepturilor muncitorilor români în țară și în străinătate, pornind de la cazul celor 2.000 de lucrători români plecați recent recent în Germania. "Orice eventual abuz al angajatorilor (germani, români etc., practic indiferent unde muncesc românii) trebuie stopat, dar nu se pot stopa aceste abuzuri decât în măsura în care angajații români, pe lângă faptul că este bine să plece cu forme legale, fac plângeri. Și le asumă, nu le trimit anonime. Am cerut atașaților de muncă să solicite instituțiilor de control din aceste țări să fie afișat, la vedere, un Formular de sesizări în limba română", a scris Violeta Alexandru. Ministrul Muncii le-a transmis românilor care pleacă la muncă în străinătate să aibă grijă ce se stipulează în contractele pe care le semnează. "De zile bune sunt atentă, cer informații despre românii care au plecat sau urmează să plece la muncă în Germania, prima țară europeană care a relaxat condițiile de intrare în țară, la muncă, pentru muncitorii agricoli sezonieri. Nu m-am grăbit să comunic, am cerut și verificat informații din sursă directă/oficială. Am înțeles că decizia a peste 2.000 de români a fost să plece să lucreze în diferite landuri din Germania, fiindu-le permis acest lucru. Cum au plecat cel puțin cei care au plecat până acum anume fiind contactați direct, ei, rudele acestora sau prin diferite persoane de contact, de către angajatorii din Germania fără să solicite sprijin de la Agențiile (private) de Plasare a Forței de Muncă reprezintă tot decizia acestor oameni. Fiecare știe ce este mai bine pentru sine. Eu spun doar că bine este să plece cu forme legale, să aibă grijă ce contracte semnează, să se informeze înainte să plece. Nu pot să nu o spun și aici: indiferent unde lucrează (sunt oameni care lucrează în prezent peste tot în România; merg la lucru în fiecare zi) toți cei care muncesc trebuie să își ia toate măsurile de prevenție și de protecție în această perioadă", a menționat Violeta Alexandru. În context, aceasta a subliniat că a cerut Inspectoratelor Teritoriale de Muncă să verifice în această perioadă orice abuz transmis de angajații români. " (...) promovez în paralel cu importanța muncii cu forme legale și obligațiile pe care - dacă oamenii au apelat la acestea - Agențiile de Plasare de Forță de Muncă le au pentru asigurarea legalității la plecare. Anume trebuie să se asigure că în contractele românilor pe care îi asistă sunt toate clauzele prevăzute de legea românească referitoare la munca sezonieră în străinătate. Orice abuz sesizat înainte de plecare trebuie imediat comunicat Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, entități cărora le-am subliniat, într-o recentă videoconferință la nivelul țării, că trebuie să acorde atenție pentru verificarea respectării legii în acest domeniu, în general și în această perioadă, în special. Pe hârtie, legislația este cuprinzătoare, la acest capitol. Țin să se respecte!", a transmis Violeta Alexandru.

Prețul petrolului Brent a închis în scădere cu 24%

Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în iunie au încheiat tranzacțiile de marți în scădere cu 24%, la 19,33 dolari pe baril, cel mai redus nivel atins din februarie 2002, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în iunie a fost cotat în declin cu 43%, la 11,57 dolari pe baril, transmite Reuters. Contractele petrolului WTI aferente lunii mai, care au expirat marți, și-au revenit, urcând la 10,01 dolari pe baril, după ce luni au închis la -37,63 dolari pe baril. Stocurile de petrol au crescut săptămâni de-a rândul, după eșecul Arabiei Saudite și al Rusiei, de la începutul lunii martie, de a încheia un acord de extindere a reducerilor livrărilor de petrol, pe fondul agravării pandemiei de coronavirus. Ulterior, pandemia a dus la scăderea cererii de petrol cu circa 30% la nivel mondial. La începutul lunii aprilie, OPEC și aliații săi, inclusiv Rusia, au anunțat un nou acord de reducere a producției de petrol cu aproape 10% din oferta globală. Dar în contextul blocajului economic major provocat de pandemie, măsura este insuficientă. În Statele Unite, centrul de stocare a petrolului din Cushing, Oklahoma, care este terminalul de livrare a petrolului WTI, va fi plin în câteva săptămâni. Potrivit datelor guvernamentale oficiale, acest centru este plin în proporție de 70%.

Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 2,50%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut miercuri la nivelul de 2,50%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai redus al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 3 mai 2018, de 2,49%. ROBOR la 6 luni a scăzut la 2,58%, nivel consemnat ultima oară pe 3 mai 2018. BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută începând cu data de 23 martie, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești. Măsura a dus la scăderea indicelui ROBOR la 3 luni de la un maxim de 3,24%, atins pe 20 martie. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

Rata șomajului a fost de 3,9% în 2019, în scădere de la 4,2% în 2018

Rata șomajului a fost în 2019 de 3,9%, în scădere față de anul precedent, de la 4,2% în 2018, în timp ce populația activă a României era de 9,033 milioane de persoane, din care 8,68 milioane erau persoane ocupate și 353.000 erau șomeri, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). "Rata șomajului a fost de 3,9%, în scădere față de anul precedent (4,2% în 2018). Pe sexe, ecartul dintre cele douărate ale șomajului a fost de 0,9 puncte procentuale (4,3% la bărbați față de 3,4% la femei), iar pe medii de rezidență de 1,1 puncte procentuale (4,5% în rural față de 3,4% în urban). Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (16,8%) în rândul tinerilor (15-24 ani)", arată datele INS. Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului scăzut și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 6,3%, respectiv 4%. Rata șomajului a fost de doar 1,6% în cazul persoanelor cu studii superioare. Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 1,7%, iar incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 42,4%. Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 8,9%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 52,9%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.