Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: 80% dintre companii spun că lucrul la distanță este noua normă pe piața muncii

Ziarul de Vrancea
11 oct 2020 453 vizualizări

“Temerile inițiale că productivitatea muncii va scădea au fost infirmate după primele luni de pandemie”, arată un studiu al PwC

Majoritatea companiilor (80%) participante la sondajul global PwC "The future of remote work" arată că adoptarea lucrului la distanță este noua normă pe piața muncii, iar peste 53% spun că au creat și implementat deja o politică în acest sens. Conform unui comunicat al PwC, din restul de 47%, mai mult de jumătate anticipează că vor îmbunătăți sau implementa o politică de muncă de la distanță până la sfârșitul anului 2020. Principalele trei priorități în conceperea politicilor de adoptare a muncii la distanță sunt sănătatea și siguranța angajaților, menționată de 70% dintre respondenți, îmbunătățirea experienței angajaților (65%) și atragerea și reținerea talentelor cheie (60%). "Lucrul la distanță a devenit o parte esențială a noii normalități, companiile fiind forțate în multe cazuri să se adapteze pentru a-și putea continua activitatea. Temerile inițiale că productivitatea muncii va scădea au fost infirmate după primele luni de pandemie, însă rămâne de văzut dacă tendința se păstrează pe termen mediu și lung. Mulți angajați au început să resimtă negativ lipsa interacțiunii directe cu partenerii și colegii și să-și dorească o revenire la birou. În orice caz, lucrul de la distanță va fi o opțiune pe termen lung și cele mai multe companii vor continua să o aplice", spune Daniel Anghel, partener, liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România. Aproximativ 45% dintre companiile participante la sondaj definesc aranjamentele de lucru la distanță ca angajații care "lucrează în afara biroului de acasă sau a locului de muncă", fără nicio deplasare transfrontalieră. Cu toate acestea, 30% dintre companii definesc munca la distanță drept angajații care lucrează în afara biroului de acasă, cu deplasări atât la nivel național, cât și internațional anticipate și/sau permise. În ceea ce privește politica salarială, 80% dintre companii au arătat că nu efectuează ajustări în timpul perioadei muncii la distanță. De asemenea, peste jumătate dintre respondenți nu acordă alocații, rambursări sau sprijin pentru mobilitate pentru munca la distanță. "Angajatorii trebuie să țină seama de eventualele consecințe fiscale, precum și cele din sfera contribuțiilor sociale pe care munca într-o altă țară le poate avea atât pentru angajatori, cât și pentru salariații în cauză. Totodată, aspectele care țin de dreptul muncii și de sănătatea și securitatea în muncă a angajaților în țara respectivă nu trebuie ignorate", a declarat Irina Nistor, director Mobilitate Internațională, PwC România. Conform studiului, pe măsură ce restricțiile locale s-au relaxat, majoritatea companiilor au permis accesul angajaților la birou în anumite condiții și respectând normele de siguranță și sănătate. Cu toate acestea, 45% dintre companii nu vor solicita angajaților întoarcerea la birou, iar 21% anticipează o abordare hibridă între munca la distanță și lucrul la birou. Sondajul a fost realizat în rândul a peste 300 de companii la nivel global.

Serviciile de telefonie, cărțile și citricele  s-au scumpit cel mai mult în septembrie

așa arată datele Institutului Național de Statistică

Serviciile de telefonie, cărțile, revistele și ziarele, dar și citricele s-au scumpit cel mai mult în luna septembrie, față de august, în timp ce prețurile la cartofi, combustibili și servicii transport aerian au scăzut.

 Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni, prețurile la serviciile telefonie au crescut cu 0,44% în luna septembrie a acestui an, față de august 2020, respectiv cu 1,03% în comparație cu luna decembrie a anului trecut. Serviciile de transport aerian s-au ieftinit în septembrie cu 14,77% față de august, dar au crescut cu 9,64% față de luna decembrie. Cărțile, revistele și ziarele s-au scumpit cu 0,55% în luna septembrie comparativ cu luna anterioară și cu 3,17% față de decembrie anul trecut. Combustibilii s-au ieftinit cu 0,69% în septembrie față de august, iar raportat la decembrie 2019 prețul acestora este mai mic cu 9,02%. În ceea ce privește mărfurile alimentare, citricele și alte fructe meridionale s-au scumpit în septembrie cu 2,41% față de august și cu 15,91% față de luna decembrie 2019. Comparativ cu luna decembrie 2019, în luna septembrie a acestui an cel mai mult s-au scumpit fasolea boabe și alte leguminoase, cu 17,75%. În schimb, în luna septembrie, s-au ieftinit cartofii, cu 27,54% față de august și cu 32,57% comparativ cu finalul anului trecut. Rata anuală a inflației a coborât la 2,5% în luna septembrie a acestui an, de la 2,7% în august, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,96%, serviciile cu 2,89%, iar mărfurile nealimentare cu 0,62%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). "Prețurile de consum în luna septembrie 2020, comparativ cu luna septembrie 2019, au crescut cu 2,5%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 2,1%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2019 - septembrie 2020) față de precedentele 12 luni (octombrie 2018 - septembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,0%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,8%", se arată în comunicatul INS. Rata anuală a inflației IPC pentru sfârșitul anului curent și al anului viitor este prognozată la 2,7% și, respectiv, la 2,5%, potrivit Raportului asupra inflației publicat de Banca Națională a României. "Contribuția estimată a modificării impozitelor indirecte este de 0,2 puncte procentuale la sfârșitul anului curent și de 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor. Rata medie anuală a inflației IPC își va continua parcursul descendent din prima jumătate a anului curent, dar într-un ritm mai atenuat, fiind anticipată să atingă 2,5% la orizontul proiecției, trimestrul II 2022", se menționează în raport.

Nobelul Economiei, atribuit americanilor Paul Milgrom și Robert Wilson

Premiul Nobel pentru Economie, numit oficial ”Premiul Băncii Suediei în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel” a fost atribuit luni americanilor Paul Milgrom, în vârstă de 72 de ani, și Robert Wilson, în vârstă de 83 de ani, experți în licitații, ale căror lucrări novatoare au servit în atribuirea unor licitații de frecvențede telocomunicații, relatează AFP. ”Premiul Băncii Suediei în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel” le este atribuit pentru ”îmbunătățirea teoriilor licitațiilor și inventarea unor noi formate de licitații”, în ”beneficiul vânzătorilor, actorilor și contribuabililor din întreaga lume”, a anunțat juriul Academiei suedeze de Științe. Cei doi, care se aflau între favoriți anul acesta, sunt cunoscuți prin faptul că se află la originea conceputului folosit în vânzarea de licențe ale benzilor frecvențelor de telecomunicații în Statele Unite. Cei doi economiști, ambii profesori la Stanford, au lucrat, de asemenea, la mecanisme de licitare a sloturilor de aterizare pe aeroporturi. ”Aceste noi formate de licitație sunt un exemplu magnific al modului în care cercetări fundamentale pot produce invenții în beneficiul societății”, apreciază juriul academiei. Prima aplicare a avut loc în 1994, când autoritățile federale americane au folosit modelul pentru a atribui frecvențe radio unor oeratori de telecomunicații. Folosirea acestuia s-a răspândit ulterior și a fost folosit recent la atribuirea în Franța a frecvențelor 5G în telecomunicații mobile. Academia relevă de asemenea atribuirea prin licitație a cotelor de pescuit, de emisii de carbon sau a sloturilor de aterizare pe aeroporturi. Paul Milgrom, născut în 1948 la Detroit, și Robert Wilson, născut în 1937 în Nebraska, ”au pornit de la teoria fundamentală, iar apoi și-au folosit rezultatele în aplicații practice care s-au răspândir peste tot în lume”, comentează Peter Fredriksson, președintele Comitetului Nobel. ”Vânzări la licitație au loc peste tot și ne afectează viața cotidiană”, a subliniat juriul. În 2019, premiul a fost atribuit unui număr de trei cercetători specializați în lupta împotriva sărăciei - americanii Abhijit Banerjee și Michael Kremer și francezoo-americanca Esther Duflo, a doua femeie distinsă la această disciplină și cea mai tânără din istoria acestui premiu.

Investiții masive la Bursă după ce a devenit Piață Emergentă

Tranzacțiile cu acțiunile companiilor listate la Bursa de Valori București (BVB) au depășit jumătate de miliard de euro în septembrie anul acesta, în creștere cu peste 260% atât față de luna august din 2020 cât și față de septembrie anul trecut, când a fost publicată decizia FTSE Russell privind promovarea României la statutul de Piață Emergentă, începând cu 21 septembrie, a anunțat BVB. Lichiditatea medie zilnică a crescut în septembrie de 3,5 ori comparativ cu valoarea din august 2020 sau din septembrie 2019 și a depășit 25 de milioane de euro. ”Promovarea propriu-zisă a României la statutul de Piață Emergentă, potrivit clasificării furnizorului global de indici FTSE Russell, a avut efecte imediate pe bursa de la București. Începând cu 21 septembrie, România a devenit Piață Emergentă și a fost inclusă în mai mulți indici FTSE Russell dedicați piețelor emergente, iar pe parcursul lunii septembrie piața de capital din România a reușit mai mult decât o triplare a indicatorilor privind lichiditatea. Tranzacțiile cu acțiunile companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au depășit jumătate de miliard de euro luna trecută, ceea ce reprezintă o creștere cu peste 260% atât față de luna august a acestui an cât și față de septembrie anul trecut, când a fost publicată decizia FTSE Russell prin care se anunța promovarea României. Astfel, în septembrie, valoarea de tranzacționare pe segmentul de acțiuni a fost de 2,7 miliarde lei, echivalentul a 556 milioane euro. Spre comparație, în august, același indicator afișa un nivel de 747 milioane lei sau 154 milioane euro, iar în septembrie 2019 arată 726 milioane lei sau 153 milioane euro”, informează BVB. La nivelul primelor nouă luni din acest an, pe Bursa de Valori București au avut loc tranzacții cu acțiuni în valoare cumulată de 9,64 miliarde lei sau 2 miliarde euro. Aproape 28% din aceste tranzacții au fost realizate numai în luna septembrie. Lichiditatea reflectată prin prisma valorii medii zilnice de tranzacționare s-a cifrat luna trecută la 123 milioane lei, echivalentul a 25,3 milioane euro. Comparativ cu luna anterioară, creșterea a fost de 245%, iar comparativ cu septembrie 2019 avansul a fost de 255%. Pe ansamblul primelor nouă luni, valoarea medie zilnică de tranzacționare a depășit 51,2 milioane lei sau 10,6 milioane euro.„Promovarea României la statutul de Piață Emergentă a fost incontestabil un moment istoric, care a avut ecouri puternice nu doar în comunitatea de business sau în rândul clasei politice, ci și în rândul românilor obișnuiți. Sunt convins că mult mai mulți români au auzit acum de bursă și sperăm să-i și vedem făcând pași spre investițiile în valori mobiliare. Cifrele au întărit puternic semnificația aparte privind promovarea României la un nou statut. În același timp, este necesar să fim foarte tranșanți: acesta este efectul vizibil imediat, însă este esențial să avem așteptări realiste și să ținem cont de contextul intern și international în care trăim. Într-o lume iîn continuă schimbare, bursa se poziționează ca un reper și pilon esențial de finanțare a economiei. Companiile românești au arătat în acest an, mai mult decât oricând, că au capacitatea și determinarea de a a-și adapta modelul de business, iar noi am demonstrat, prin intermediul bursei, că le putem facilita accesul la capitalul vital funcționării chiar și în condiții de pandemie”, a declarat Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București.

Exporturile au scăzut cu 15,3% în primele opt luni, la 38,73 miliarde euro

Exporturile României au scăzut cu 15,3% în primele opt luni, la 38,73 miliarde euro, iar importurile au scăzut cu 11,2%, la 50,25 miliarde euro, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, a anunțat luni Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1 ianuarie - 31 august 2020, exporturile FOB au însumat 38,739 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 50,255 miliarde euro. În perioada 1 ianuare - 31 august 2020, exporturile au scăzut cu 15,3%, iar importurile au scăzut cu 11,2%, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 august 2019. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie - 31 august 2020 a fost de 11,516 miliarde euro, mai mare cu 642 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019”, arată datele INS. În luna august 2020, exporturile FOB au însumat 4,598 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 6,112 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,513 miliarde euro. Față de luna august 2019, exporturile din luna august 2020 au scăzut cu 8%, iar importurile au scăzut cu 3,9%. În perioada ianuarie-august 2020, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (47,1% la export și 36% la import) și alte produse manufacturate (30,9% la export și respectiv 30,2% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele opt luni a fost de 28,279 miliarde euro la expedieri și de 36,779 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73% din total exporturi și 73,2% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27de bunuri în perioada ianuarie-august 2020 a fost de 10,460 miliarde euro la exporturi și de 13,475 miliarde euro la importuri, reprezentând 27% din total exporturi și 26,8% din total importuri. Soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent.

Interes  mărit pentru microgranturile pentru firme

Virgil Popescu a anunțat că la ora 11.30, la o oră și jumătate după ce a fost lansată înscrierea în schema 1 „Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19, erau 6.500 de cereri. Ministrul Economiei a adăugat că în acest ritm se vor epuiza, până vineri, cele 50.000 de locuri pentru companiile care se pot înscrie. „Platforma e funcțională. Totul decurge normal. În primele minute ale deschiderii aplicației am avut până la 4.000 de conexiuni simultane. Serverele au mers fără probleme. La ora 11.30 erau 6.500 de cereri, de înscrieri practic în aplicație. Acum când am intrat la dumneavoastră în emisie ultima raportare era de 7.500 de cereri de microgranturi. În ritmul acesta e posibil ca până vineri să epuizăm cele 50.000 de locuri, de companii care se pot înscrie maxim. Total sumă, total buget este de 100 milioane euro. Dacă sunt 2.000 euro pentru fiecare companie, înseamnă că maxim 50.000 de companii pot beneficia. Cei mai mulți s-au înscris din București, peste 1.400, apoi vine Cluj, Iași, Prahova, Timiș. În urban, la ora 11.30 aveam 4.900 de cereri, în rural 1.600 de cereri. Iată că stârnește interes atât în mediul urban, cât și în rural această primă schemă de microgranturi de 2.000 euro pentru întreprinderi care nu au salariați”, a afirmat Virgil Popescu luni la Digi 24. 

Cîțu: Avem cea mai mică rată a inflației din octombrie 2017

România înregistrează cea mai mică rată a inflației din octombrie 2017 până în prezent, a declarat, luni, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, făcând referire la datele prezentate de Institutul Național de Statistică. "Este și luna septembrie mai mică. Este cea mai mică rată a inflației din octombrie 2017 și până astăzi. Rata inflației a scăzut în fiecare lună în guvernarea PNL. Comparativ cu guvernarea socialistă prețurile au crescut sau rata a crescut la de 0 la 5,4. Deci avem acum cea mai mică rată a inflației din octombrie 2017 și până astăzi și asta contrar tuturor mesajelor alarmiste care vin de la PSD, explozia prețurilor, penurie de bunuri de piață. Sunt și bunuri pe piață și prețul acestora scade. Mai mult, în luna septembrie prețurile bunurilor alimentare au scăzut față de luna august, la fel și la bunurile nealimentare, ceea ce înseamnă că indicele sau rata inflației a scăzut față de luna august 2020", a declarat Florin Cîțu. Rata anuală a inflației a coborât la 2,5% în luna septembrie a acestui an, de la 2,7% în august, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,96%, serviciile cu 2,89%, iar mărfurile nealimentare cu 0,62%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).


Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 2,10%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut luni la 2,10%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a urcat în schimb de la 2,11% la 2,12%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.