MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: 58% dintre IMM-uri au ajuns la fundul sacului
Majoritatea firmelor mici și mijlocii mai au bani ca să își susțină activitatea pentru maxim două luni
Un procent de 58% dintre intreprinderile mici și mijlocii mai au bani de supraviețuire numai pentru una-două luni, potrivit barometrului Sierra Quadrant, care arată că problemele firmelor s-au acutizat în noiembrie. ”Al doilea val al pandemiei de COVID și noile restricții impuse de autorități au afectat și mai puternic economia românească, în principal sectorul IMM-urilor, acolo unde problemele financiare s-au acutizat. 58% dintre reprezentanții companiilor, chestionate într-un nou barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni. Luna noiembrie a adus, din păcate, o accentuare a problemelor din economia românească, pe fondul dificultăților generate de pandemie. Scăderea vânzărilor, accentuarea blocajului financiar și, în general, contracția la nivel de business și consum, au influențat în mod semnificativ finanțele companiilor, mai ales a celor mici și mijlocii”, arată concluziile noului barometru Sierra Quadrant, parte a programului de monitorizare a stării economiei dezvoltat de compania de administrare a afacerilor. Potrivit rezultatelor cercetării, realizată în perioada 10-15 noiembrie 2020 împreună cu compania de consultanță Frames, cei mai mulți dintre investitori au ajuns la fundul sacului. Întrebați despre situația disponibilului financiar din prezent, 58% dintre respondenți au indicat că au fonduri disponibile pentru 1-2 luni. 22% estimează că banii din firmă le ajung pentru 2-4 luni, 8% nu dispun de lichidități și numai 12% au la dispoziție finanțare pentru un termen mai mare de 4 luni. ”Nu este exclus ca în prima parte a anului viitor să asistăm la un număr foarte ridicat de cazuri de insolvență și concordat preventiv, pe fondul provocărilor majore din economie”, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant. Cei mai mulți dintre respondenți au declarat că au ajuns în această situație ca urmare a scăderii vânzărilor (61%), accentuării blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) și accesului limitat la finanțarea bancară (8%). 5% dintre manageri au indicat alte cauze. ”Lipsa banilor, sângele economiei, reprezintă marea problemă într-o economie firavă, cu peste 80% dintre companii aflate în zona supraviețuirii. Accesul la finanțare a devenit tot mai dificil, iar
programul IMM Invest nu a reușit să acopere decât în mică măsură foamea de bani a firmelor, mai ales că acesta s-a adresat în principal firmelor bancabile. Întârzierea programului de finanțare pentru capital de lucru și investiții, de 1 miliard de euro, vină să pună presiune pe situația multe companii care ar putea fi salvate”, afirmă Neacșu. În ceea ce privește măsurile luate de firme pentru a-și echilibra bugetele și a evita insolvența și falimentul, potrivit barometrului, principala măsură a vizat reducerea costurilor de funcționare. Dincolo de amânarea plății taxelor la stat, invocată de 21% dintre oamenii de afaceri, cei mai mulți (41%) au redus costurile logistice (renegocierea chiriilor pentru spații de lucru, transport, reducerea
facturilor la utilități, funcționarea birourilor etc.), 27% și-au schimbat politica de preț, iar 9% au recurs la optimizarea schemelor de personal. 2% au menționat alte soluții. Întrebați ce vor face dacă vor ajunge la fundul sacului, un număr semnificativ de investitori (43%) au menționat concordatul preventiv drept soluție pentru menținerea pe linia de plutire a companiei. 23% ar intra în insolvență, iar restul au menționat alte soluții precum finanțarea din resurse proprii sau falimentul direct al afacerii. ”Concordatul preventiv reprezintă o procedură optimă pentru redresarea unei companii aflată în pericol de insolvență, în vederea acoperirii în timp cât mai scurt și în proporție cât mai mare a datoriilor accumulate și cu scopul evitării procedurilor de faliment”, explică specialiștii. De la precedenta ediție a barometrului Sierra Quadrant, din datele analizate reiese că tot mai mulți manageri au realizat faptul că, fără o restructurare a companiei, este puțin probabil ca business-ul să supraviețuiască în 2021, dincolo de încheierea sau nu a pandemiei de COVID.
Vin banii din împrutul acordat de Comisia Europeană
u România va primi, în zilele următoare, o primă tranșă de 3 miliarde euro
România va primi, în zilele următoare, o primă tranșă în valoare de 3 miliarde de euro din împrumutul acordat de Comisia Europeană în cadrul instrumentului SURE, a anunțat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, pe pagina sa de Facebook. Valoarea totală a împrumutului solicitat de partea română este de 4,1 miliarde de euro, iar banii vor fi folosiți pentru finanțarea deficitului generat de măsuri precum șomajul tehnic sau programul flexibil de muncă, precizează șeful de la Finanțe. "În câteva zile, prima tranșă din instrumentul SURE - 3 miliarde euro!!!! Uniunea Europeană a acordat României în cadrul instrumentului SURE, conform cererii părții române, un împrumut în valoare de circa 4,1 miliarde euro pentru susținerea a 9 măsuri adoptate de Guvernul României în contextul crizei generate de pandemia de Covid-19. Banii sunt folosiți pentru a finanța deficitul bugetar apărut în urma creșterii cheltuielilor bugetare cu șomajul tehnic, programul flexibil de muncă și alte măsuri similare menite să protejeze angajații și/sau persoanele care desfășoară o activitate independentă, precum și pentru finanțarea, în subsidiar, a unor măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă", a scris ministrul citat. Din punct de vedere al costurilor, împrumutul este acordat la aceiași termeni financiari la care Comisia s-a împrumutat de pe piață - cupon 0%. Prima tranșă din acest împrumut, în valoare de 3 miliarde de euro, are o maturitate de 14,5 ani. În ședința de Guvern din data de 1 octombrie 2020, a fost aprobat Memorandumul privind încheierea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 4,099 miliarde de euro, în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență ca urmare a apariției epidemiei de Covid-19 (SURE). Împrumutul a fost acordat la cererea părții române, transmisă Comisiei Europene, în baza Memorandumului din data de 7 august 2020, privind acordul de principiu al Guvernului pentru contractarea acestui împrumut. MFP menționează că împrumutul va susține măsurile adoptate de Guvernul României în contextul generat de criza Covid-19, în perioada februarie - august 2020, menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, cu scopul de a reduce incidența șomajului și pierderea veniturilor. Dintre aceste măsuri, eligibile în cadrul instrumentului SURE, conform evaluării Comisiei Europene, instituția enumeră șomajul tehnic, programul de muncă flexibil, alte astfel de scheme destinate unor categorii de liber profesioniști a căror activitate a fost redusă/întreruptă, ca urmare a pandemiei de Covid-19, precum și sporuri și alte măsuri similare acordate personalului medical pentru recunoașterea meritelor acestora. Acordarea împrumutului se face în baza Regulamentului (UE) 2020/672.
Bancherii se așteaptă la creșterea restanțelor la credite
Creditele neperformante vor înregistra o creștere importantă anul viitor, dar nu trebuie să intrăm în panică, a declarat, miercuri, Radu Ghețea, președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor și președintele Consiliului de Administrație al Libra Internet Bank. "Creditele neperformante în anul viitor în opinia mea vor avea o creștere importantă. Antevorbitorii mei au menționat despre stabilitatea sistemului, despre gradul înalt de adecvare a capitalului și așa mai departe, lucru care ne face să fim totuși optimiști și să nu ne panicăm, dar credite neperformante vor fi, pentru că după aceste luni, 10 luni sau câte se vor face până la urmă de amânări la plată, în final, și mă rog, celelalte măsuri care au fost luate de autorități privind asigurarea siguranței populației vor duce la dispariția unor companii, la imposibilitatea acestora de a-și onora obligațiile care sunt prevăzute în contracte, deci insolvențe, falimente și așa mai departe, care, în final, vor ajunge să fie contorizate într-un fel la nivelul sistemului bancar, nu numai românesc, mondial, prin pierderi pe care băncile le vor înregistra. Deci, nu trebuie să ne panicăm, dar nu trebuie să stăm nici liniștiți în ceea ce privește acoperirea sau gestionarea mai bine a acestei situații care o prevăd că va fi într-un timp relativ scurt, câteva luni, când probabil vom mai ieși din pandemie și când se vor număra și pagubele, ca să spunem așa", a spus Radu Ghețea, la "FinConf Romania", eveniment online organizat de BusinessMark . Întrebat despre evoluția creditării în 2021, el a afirmat că va fi o creștere a creditelor pe termen scurt. "Creditul pe termen scurt are darul de a, să spunem, pansa unele răni care apar la utilizatori. Deci cei care vor să-și relanseze producția, cei care vor să-și rezolve unele probleme, și acum mă duc la persoanele fizice, cu siguranță vor apela la creditul pe termen scurt. Creditul pe termen lung, care presupune investiții, în opinia mea se va produce după o perioadă care va trece după ce criza sanitară se va finaliza", a menționat Radu Ghețea.
Musk: Tesla vrea să intre pe piața mașinilor de serie din Europa
Producătorul american de automobile electrice Tesla intenționează să se extindă în Europa prin intrarea pe piața automobilelor de serie cu un automobil compact, a declarat marți directorul general Elon Musk, transmite Reuters. ”Posibil, pentru Europa, cred că ar fi justificat un automobil compact, poate un hatchback sau ceva de genul acesta”, a afirmat Musk la o conferință europeană online referitoare la baterii, găzduită de guvernul german. Musk a adăugat: ”În Statele Unite mașinile tind să fie mai mari din motive de gusturi personale. În Europa, acestea tind să fie mai mici”. ”Am condus un Model X în Berlin și a fost destul de dificil să găsim un loc de parcare în care să încăpem”, a spus miliardarul. În prezent, producătorul auto din California comercializează patru modele de automobile, care includ sedanul Model 3 și SUV-ul de dimensiune medie Model Y. Toate vehiculele Tesla sunt cu câteva zeci de centimetri mai lungi decât automobilul Golf al Volkswagen, care este vehiculul european de referință pentru sedanurile compacte. La nivel global, Tesla urmează să lanseze în termen de doi ani un nou model, pickup, numit “Cybertruck”.
Companiile aeriene se îndreaptă spre pierderi de 157 de miliarde de dolari
Companiile aeriene se îndreaptă spre pierderi cumulate în valoare de 157 de miliarde de dolari în acest an și cel viitor, a avertizat marți Asociația Internațională pentru Transporturi Aeriene (IATA), care și-a înrăutățit estimările ca reacție la al doilea val de infecții cu noul coronavirus și la măsurile de carantină adoptate de guverne care afectează piețe majore, transmite Reuters. IATA, care anticipa în iunie pierderi de 100 de miliarde de dolari, pe parcursul celor doi ani, prognozează în prezent un deficit de 118,5 miliarde de dolari doar în 2020 și alte pierderi, de 38,7 miliarde de dolari, în 2021. Perspectivele extrem de negative scot în evidență dificultățile cu care se confruntă sectorul, în pofida veștilor pozitive referitoare vaccinurile dezvoltate pentru Covid-19, a căror distribuire va continua pe parcursul anului viitor. ”Impactul pozitiv asupra economiei și a traficului aerian nu va avea loc masiv înainte de jumătatea anului 2021”, a declarat directorul general al IATA, Alexandre de Juniac. Numărul de pasageri este așteptat să scadă în acest an de la 4,5 miliarde în 2019 la 1,8 miliarde, potrivit estimărilor IATA, urmând să își revină parțial, la 2,8 miliarde, în 2021. Veniturile generate de pasageri în 2020 va scădea semnificativ, cu 69%, la 191 miliarde de dolari. ”Este de departe cel mai mare șoc prin care va trece industria pe parcursul a doi ani, după Al Doilea Război Mondial”, a apreciat economistul șef al IATA, Brian Pearce. IATA anticipează că va avea loc o redeschidere semnificativă a granițelor până la jumătatea anului 2021, susținută de o combinație între testări pentru Covid-19 și vaccinări.
Prețurile petrolului au crescut cu 4%
Prețurile petrolului au urcat marți cu 4%, la cele mai ridicate niveluri după luna martie, în urma informațiilor referitoare la un al treilea vaccin promițător, al AstraZeneca, care au mărit speranțele într-o revenire a cererii de carburanți, și a începerii oficiale a perioadei de tranziție a președintelui ales al Statelor Unite, Joe Biden, către Casa Albă, relatează Reuters. Cotația petrolului Brent a închis în urcare cu 3,9%, la 47,86 dolari pe baril. Prețul petrolului West Texas Intermediate, de referință pe piața americană, a crescut cu 4,3%, la 44,91 dolari pe baril. În ambele cazuri, prețurile au atins cele mai ridicate niveluri după data de 6 martie. AstraZeneca a anunțat luni că vaccinul său pentru Covid-19 are o eficacitate de 70%, potrivit rezultatelor studiilor clinice. Această eficacitate poate urca până la 90%, iar aceste date adaugă un nou vaccin pentru lupta cu noul coronavirus, după rezultatelor pozitive anunțate de companiile Pfizer-BioNTech și Moderna. Cu toate acestea, vaccinurile nu vor fi disponibile alte câteva luni, ceea ce înseamnă că oamenii își vor restrânge în continuare călătoriile și alte activități, și în anul următor.
Guvernul britanic pune pe masă 4 mld. de lire sterline ca să combată șomajul
Ministerul britanic de Finanțe a anunțat, marți, că guvernul va cheltui peste 4 miliarde de dolari, pe parcursul a trei ani, pentru a readuce pe piața muncii șomerii care nu au mai lucrat de mult timp și alte persoane care vor să muncească, după pandemia de Covid-19, transmite Reuters. Ministrul de Finanțe Rishi Sunak va face anunțul miercuri, în cadrul prezentării planurilor sale de cheltuieli, care vor fi însoțite de noi estimări oficiale care vor arăta probabil o creștere puternică a șomajului în perioada următoare. ”Acest raport referitor la planurile de cheltuieli va arăta că sute de mii de locuri de muncă sunt susținute și protejate în faza acută a acestei crize și dincolo de aceasta, cun un pachet de investiții de mai multe miliarde de dolari, pentru a asigura că nimeni nu va fi lăsat fără speranță sau oportunități”, a afirmat Sunak într-un comunicat. Banca Angliei a estimat în această lună că rata șomajului va crește puternic, la aproape 8%, până la jumătatea anului viitor, de la 4,8% în cele trei luni încheiate în septembrie. Potrivit ministerului, 2,9 miliarde de lire vor fi cheltuite în trei ani pentru a readuce la muncă peste 1 milion de oameni care sunt șomeri de peste un an. O sumă de 400 de milioane de lire va fi cheltuită într-un interval de 12 luni, începând din aprilie.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,04%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut miercuri de la 2,05% la 2,04%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a coborât de la 2,11% la 2,10%. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut joi, 12 noiembrie, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al băncii centrale a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% de la 6%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie -23 decembrie 2020 și menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
